Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) analizează șapte variante de traseu pentru viitoarea Autostradă București-Giurgiu (A5), primul drum de mare viteză aflat în proiectare la frontiera României cu Bulgaria. Proiectantul, reprezentat de asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) - Emay Uluslararasi Muhendislik ve Musavirlik AȘ, a transmis companiei variantele propuse, care sunt corelate cu viitorul Pod Giurgiu - Ruse 2 și cu autostrada Ruse - Veliko Târnovo, aflată în construcție în Bulgaria. Proiectul prevede, totodată, conexiuni cu A1 București-Pitești, A0 - Autostrada Bucureștiului și A2 - Autostrada Soarelui, precum și cu investiții viitoare, între care A6 București - Alexandria.
Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate are o valoare de 33 milioane de lei (fără TVA) și o durată de 18 luni.
În urma primei analize multicriteriale de traseu (AMC1), care ia în calcul condițiile de teren, legăturile de trafic, precum și criteriile tehnice, economice și de mediu, CNIR va selecta două dintre cele șapte variante. Acestea, respectiv cele care vor obține cele mai bune punctaje, vor fi analizate în etapa următoare, AMC2.
"Proiectantul a transmis către CNIR 7 variante de traseu pentru viitoarea autostradă. Acestea vor fi corelate cu viitorul pod peste Dunăre Giurgiu - Ruse 2 și cu autostrada Veliko Târnovo - Ruse, aflată deja în execuție în Bulgaria.
Este o etapă esențială: dintre cele 7 variante, cele mai bine punctate două vor intra în următoarea etapă de analiză multicriterială.
Autostrada București - Giurgiu nu este doar o legătură rutieră modernă între capitală și Giurgiu. Este o investiție strategică pentru România și pentru întreaga regiune, parte a coridorului european ce conectează Marea Baltică, Neagră și Egee și importantă inclusiv pentru mobilitatea civilă și militară pe flancul estic al NATO.
Noul drum de mare viteză va asigura conexiuni moderne cu A1 București - Pitești, A0 în jurul capitalei și A2 spre Constanța, va fi corelat cu viitoare investiții precum A6 București - Alexandria și va oferi municipiului și Portului Giurgiu o legătură rapidă și sigură cu Bucureștiul.
În același timp, proiectarea urmărește reducerea impactului asupra mediului, creșterea siguranței rutiere, reducerea timpilor de călătorie și, evident, alegerea unei soluții cu cel mai bun raport între cost și beneficii", a transmis Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI).
Podul Giurgiu-Ruse 2, element esențial al conexiunii regionale
Realizarea Autostrăzii București - Giurgiu este corelată cu proiectul unui al doilea pod peste Dunăre între Giurgiu și Ruse. Noua traversare ar urma să permită continuitatea infrastructurii de mare viteză către Bulgaria și, mai departe, spre Grecia.
"Dar pentru ca această autostradă să-și atingă întregul potențial, avem nevoie și de celălalt element esențial: Podul Giurgiu - Ruse 2. De aceea, CNAIR trebuie să accelereze licitația pentru construirea noului pod peste Dunăre, astfel încât Bucureștiul, Sofia și Atena să poată fi conectate, în sfârșit, printr-o legătură rutieră de mare viteză", a mai precizat Horațiu Cosma.
În Bulgaria, lucrările la autostrada Ruse - Veliko Târnovo avansează pe tronsonul Ruse - Biala și pe varianta de ocolire a orașului Biala, finalizarea acestora fiind programată până la sfârșitul anului 2028, potrivit ministrului bulgar al Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, Ivan Șișkov.
Autostrada Ruse-Veliko Târnovo va avea o lungime totală de 132,84 km și este împărțită în trei secțiuni. Pentru Ruse - Biala, de 40,14 km, există proiect tehnic, au fost derulate procedurile de expropriere și a fost emisă autorizația de construire, în timp ce lucrările la varianta de ocolire Biala, cu o lungime de 35,4 km, au început în decembrie 2023.
Pentru ultima secțiune, Biala - Veliko Târnovo, de 57,2 km, Agenția pentru Infrastructură Rutieră din Bulgaria (RIA) a lansat în martie 2025 procedura de achiziție pentru proiectare și execuție. Licitația, cu o valoare de aproape 1,5 miliarde euro, a fost însă suspendată în august 2026, după identificarea unor nereguli în metodologia de evaluare a ofertelor, care nu puteau fi remediate fără modificarea condițiilor procedurii.
