Concrete Europe solicită ca revizuirea directivelor europene privind achizițiile publice să fie folosită pentru crearea unei piețe inițiale solide pentru cimentul și betonul cu emisii reduse de carbon, precum și pentru soluțiile circulare din construcții. Organizația susține că achizițiile publice verzi pot transmite semnale de cerere pe termen lung, necesare pentru investiții în tehnologii costisitoare de decarbonizare, precum captarea carbonului, combustibilii alternativi și cimenturile cu conținut redus de clincher. Potrivit documentului, construcțiile reprezintă 23% din totalul achizițiilor publice, iar 31% din utilizarea cimentului este legată de achizițiile publice de lucrări de construcții.
În pofida acestui potențial, 55% dintre procedurile de achiziție folosesc încă prețul cel mai scăzut drept unic criteriu de atribuire, ceea ce limitează integrarea criteriilor de mediu și sociale. Concrete Europe consideră că această practică menține un decalaj între obiectivele climatice ale UE și comportamentul real al cumpărătorilor publici, mai ales în condițiile în care aplicarea criteriilor suplimentare este afectată de control slab, capacitate administrativă redusă și orientări neuniforme.
Organizația propune ca raportul calitate-preț, calculat pe întregul ciclu de viață, să devină criteriul standard de atribuire pentru contractele publice, înlocuind logica achiziției bazate aproape exclusiv pe costul inițial. Statele membre ar urma să stabilească ponderi minime obligatorii pentru criteriile de sustenabilitate, astfel încât acestea să influențeze efectiv deciziile de atribuire, nu să rămână elemente decorative în documentațiile de licitație.
Criteriile ar trebui să fie bazate pe performanță și neutre tehnologic, de exemplu prin utilizarea potențialului de încălzire globală pe unitate funcțională, fără favorizarea unor materiale sau tehnologii de producție anume.
În același timp, achizițiile publice verzi ar trebui să sprijine economia circulară prin utilizarea agregatelor reciclate, a materiilor prime secundare și prin proiectarea pentru durabilitate, reutilizare și reciclabilitate. Concrete Europe insistă asupra distincției dintre ciment și beton, adesea tratate administrativ ca realități similare, deși au procese de producție, funcții și trasee de decarbonizare diferite. Cimentul este un produs intermediar energointensiv, comercializat regional și fabricat în instalații industriale mari, motiv pentru care decarbonizarea sa depinde de tehnologii de ruptură, investiții industriale masive, etichetare de mediu, valori de referință pentru carbon și sprijin prin instrumente de politică industrială. Betonul, în schimb, este o soluție de construcție produsă local, adaptată fiecărui proiect și responsabilă pentru performanța finală a clădirilor și infrastructurii. Amprenta sa de carbon depinde nu doar de ciment, ci și de proiectare, durabilitate, eficiență materială și durata de serviciu.
De aceea, organizația cere ca evaluarea betonului să fie făcută la nivelul lucrării de construcție, pe întregul ciclu de viață, inclusiv în faza de exploatare, nu doar prin indicatori de produs. O definiție unică a conceptului de „emisii reduse” ar risca să fie ineficientă, deoarece nu poate acoperi simultan logica industrială a cimentului și logica de performanță a betonului în construcții.
Fereastra de oportunitate până în 2030 poate decide investițiile industriale
Concrete Europe leagă poziția sa de noul cadru european care va deveni tot mai strict după 2030. Regulamentul privind produsele pentru construcții va introduce indicatorul obligatoriu de potențial de încălzire globală la nivel de produs, iar Directiva privind performanța energetică a clădirilor va impune cerințe privind potențialul de încălzire globală pe ciclul de viață la nivel de clădire. Aceste instrumente vor crea ținte pentru decarbonizarea sectorului construcțiilor, însă organizația avertizează că, fără o cerere publică puternică înainte de 2030, investițiile necesare în tehnologii industriale nu vor putea atinge scara cerută de obiectivele climatice ale UE.
Prin urmare, perioada actuală este prezentată ca o fereastră de oportunitate în care achizițiile publice verzi trebuie să sprijine deciziile de investiții ale producătorilor de materiale pentru construcții. Concrete Europe cere Comisiei Europene un cadru legislativ care să stabilească reguli orizontale privind modul de cumpărare, lăsând decizia privind ce anume trebuie cumpărat în sarcina legislației sectoriale, precum Regulamentul privind produsele pentru construcții. Această separare este importantă pentru evitarea suprapunerilor administrative și pentru asigurarea coerenței între regulile generale de achiziții și indicatorii europeni aplicați produselor.
Cerințele de sustenabilitate ar trebui să se bazeze pe definiții comune europene și pe indicatori derivați din Regulamentul privind produsele pentru construcții, cu evitarea poverilor disproporționate asupra întreprinderilor mici și mijlocii, care au o pondere semnificativă în sectorul agregatelor și materialelor de construcții. Organizația susține și extinderea achizițiilor publice ecologice la nivelul UE și al statelor membre, însoțită de strategii clare de implementare. Marii cumpărători publici ar trebui obligați legal să elaboreze strategii de achiziții publice verzi, iar criteriile dezvoltate de Centrul Comun de Cercetare pentru proiectarea, construcția și întreținerea drumurilor, precum și pentru clădirile de birouri, ar trebui integrate mai larg în practica autorităților europene, naționale și locale. Un capitol important este criteriul „Made in Europe”.
Concrete Europe subliniază că cimentul, betonul și agregatele, fie primare, fie reciclate, sunt produse locale, fabricate cu materii prime locale, în instalații apropiate de șantiere. Greutatea și costurile de transport fac proximitatea furnizării esențială, iar utilizarea materialelor apropiate de punctul de punere în operă reduce emisiile din transport și consolidează lanțurile valorice locale. De aceea, organizația susține includerea unui criteriu „Made in Europe” în achizițiile publice, cu luarea în considerare a aprovizionării de proximitate, a rezilienței lanțurilor de furnizare și a conformării integrale cu standardele europene de mediu și sociale. Totodată, Concrete Europe avertizează împotriva majorării pragurilor valorice pentru contractele publice reglementate de Directiva 2014/25, deoarece doar aproximativ 20% din totalul achizițiilor este acoperit de cadrul european, iar un sfert din această zonă privește lucrările de construcții. Ridicarea pragurilor ar reduce impactul cadrului european exact într-un moment în care cererea publică ar trebui folosită pentru crearea piețelor inițiale pentru materiale circulare și cu emisii reduse.
Organizația mai subliniază că cimentul, betonul și agregatele sunt esențiale pentru locuințe, infrastructură, energie regenerabilă, adaptare climatică și apărare, iar politicile de achiziții trebuie corelate cu accesul la materii prime primare și cu proceduri de autorizare mai eficiente. Fără condiții mai bune de autorizare și acces la rezerve minerale, măsurile aplicate doar pe partea cererii nu vor livra obiectivele climatice și de infrastructură ale Europei.
