Maria Vicol, inginer constructor și consultant tehnic în cadrul companiei BG-Graspointner - producător de prefabricate din beton pentru managementul apelor pluviale, se implică atât în proiecte care țin de infrastructura modernă, cât și ca voluntar, în campanii umanitare. Într-un interviu acordat publicației locale Timiș Online (tion.ro), Maria vorbește despre munca ei ca despre o formă de responsabilitate față de oameni - fie că este vorba despre siguranța orașului, despre gestionarea apelor pluviale sau despre sprijinul pentru copiii care au nevoie de tratamente costisitoare.
"Lucrez acum în cadrul unei companii care produce prefabricate din beton pentru managementul apelor pluviale și am observat că adesea se lasă la urmă un aspect foarte important, și anume calitatea apei. Noi avem rigole și separatoare de hidrocarburi și de multe ori în proiecte sunt tratate superficial", a declarat Maria Vicol.
Portofoliul BG-Graspointner include proiecte de infrastructură aeroportuară, autostrăzi, drumuri județene, dar și platforme pentru instituții, școli și grădinițe, reabilitări și investiții private, derulate la nivel național, care creează un cadru optim de învățare și dezvoltare profesională.
"Avem toată gama de produse pentru managementul apelor pluviale. Tot ce picură trebuie colectat și separat și apoi infiltrat sau reținut pentru a fi reutilizat. Apa este o resursă importantă și de aceea trebuie tratată ca atare", a precizat Maria Vicol.
Proiecte de educație și implicare în campanii umanitare
Pe lângă inginerie, Maria Vicol a ales să se implice direct și în educație, deschizând un after-school. Ideea a pornit dintr-o nevoie personală: are trei copii și își dorea pentru ei un mediu sigur, unde echilibrul dintre teme, joacă și sport să fie păstrat. În același timp, a simțit nevoia ca familia să aibă timp real împreună, fără ca ziua să fie consumată pe drumuri către activități.
Cu un program deja plin, implicarea în campanii umanitare poate părea imposibilă. Pentru Maria, însă, lucrurile au o logică simplă: "Campaniile mă caută pe mine, așa cred. Având această meserie de inginer constructor, cred că am și această latură de a construi punți între oameni. Atunci, tot ceea ce fac este să conectez diferite nevoi cu diferite resurse".
În prezent, este voluntar la Asociația SOS David, sprijinind un copil de 13 ani care are epilepsie, tetrapareză spastică și retard sever, pentru a-și continua terapiile zilnice, desfășurate în mai multe centre. Totodată, Maria a fost implicată recent și într-un caz medical extrem de dificil: Andrei, diagnosticat cu leucemie limfoblastică acută cu celule T, o formă rară. Datorită fondurilor strânse, acesta a ajuns în Italia pentru terapia CAR-T, disponibilă, în cazul său, la Roma.
Un vis pentru Timișoara: un parc dedicat persoanelor cu dizabilități
Dincolo de proiectele actuale, Maria Vicol are și un obiectiv de suflet, inspirat de interacțiunea cu familiile copiilor cu dizabilități: construirea, în Timișoara, a unui parc adaptat persoanelor cu nevoi speciale. Un spațiu unde un copil în scaun rulant să se poată da în leagăn, să se joace în siguranță și să aibă acces real la activități gândite pentru el.
Realizarea acestui proiect ar putea însemna un parteneriat public-privat sau public-ONG: primăria ar putea contribui fie cu proiectarea și achiziția echipamentelor, fie cu un teren accesibil, iar finanțarea să vină din donații și sponsorizări.
Într-un final, profilul Mariei Vicol nu este doar despre o carieră tehnică bine construită, ci despre un tip de responsabilitate rară: aceea de a vedea impactul muncii asupra oamenilor, de a pune întrebări incomode despre calitate și echilibru, dar și de a transforma empatia în acțiune. Iar această combinație - inginerie și voluntariat - devine, poate, cea mai solidă „construcție” pe care o poate lăsa în urmă.
Interviul integral poate fi citit aici.
