Demolarea industrială presupune decizii rapide, coordonare atentă și control strict al riscurilor. Pentru lucrul cu structuri instabile, utilaje grele, materiale cu potențial periculos și termene care nu permit improvizații, un pas greșit afectează direct oamenii din teren, costurile proiectului și conformitatea legală. De aceea, siguranța pe șantier trebuie integrată în fiecare etapă de lucru, de la prima analiză tehnică până la evacuarea ultimului transport de deșeuri. Acest articol oferă o abordare practică și aplicabilă pentru operațiunile de demolare industrială.
Planificarea demolării și analiza inițială a structurii
Orice operațiune sigură începe cu o planificare detaliată. În prima etapă, analizezi structura clădirii: tipul construcției, materialele utilizate, anul execuției și modificările realizate de-a lungul timpului. Clădirile industriale mai vechi prezintă frecvent grinzi slăbite, planșee suprasolicitate sau zone afectate de coroziune.
Trebuie verificat apoi amplasamentul și contextul din jurul construcției:
• clădiri învecinate și distanța față de acestea;
• drumuri publice, căi ferate sau zone pietonale;
• rețele de utilități active sau dezafectate;
• accesul utilajelor și spațiile pentru manevră.
Pe baza acestor date, se stabilește metoda de demolare. În majoritatea cazurilor, demolarea mecanică cu excavator reprezintă soluția uzuală, însă în zonele sensibile este indicată demolarea selectivă sau intervenția manuală etapizată. Definirea clară a succesiunii lucrărilor reduce riscul de colaps necontrolat și permite coordonarea eficientă a echipelor.
Înainte de începerea lucrărilor, verifici existența documentației legale. Conform legislației din România, autorizația de demolare este obligatorie pentru majoritatea proiectelor.
Identificarea riscurilor specifice șantierelor de demolare
Demolarea industrială implică riscuri diferite față de construcțiile clasice. Cele mai frecvente pericole apar din instabilitatea structurală și din interacțiunea dintre oameni și utilaje. În practică, întâlnești adesea:
• prăbușiri necontrolate ale elementelor structurale;
• căderi de la înălțime prin goluri neprotejate;
• materiale proiectate în urma impactului.
Riscurile ascunse necesită atenție suplimentară. Golurile mascate, planșeele subdimensionate sau structurile afectate de foc ori coroziune cer verificări înainte de fiecare etapă. În mediul industrial, apar frecvent și pericole chimice, precum azbestul, praful de silice sau reziduurile petroliere rămase în instalații.
Aceste riscuri trebuie identificate înainte de începerea lucrărilor și comunicate clar tuturor membrilor echipei. Pentru rezultate stabile, fiecare pericol trebuie documentat și sunt necesare măsuri de control adaptate realității din șantier.
Evaluarea riscurilor și documentația de securitate și sănătate în muncă
Evaluarea riscurilor stabilește regulile de lucru pentru întregul proiect. Documentația SSM trebuie să includă:
• descrierea etapelor de demolare;
• riscurile asociate fiecărei activități;
• măsurile de prevenire și protecție;
• responsabilitățile clare ale personalului implicat.
Planul de lucru sigur se actualizează constant. Pe măsură ce demolarea avansează, apar situații noi care cer ajustări rapide. Supervizorul de șantier și responsabilul SSM verifică zilnic aplicarea măsurilor și corectează abaterile.
Legislația românească impune instruirea periodică a lucrătorilor, utilizarea echipamentelor certificate și respectarea normelor privind lucrul la înălțime și operarea utilajelor. Lipsa documentației sau tratarea ei formală atrage sancțiuni și poate duce la oprirea lucrărilor.
Gestionarea materialelor periculoase și controlul prafului
În demolările industriale, materialele periculoase reprezintă o problemă frecventă. Azbestul apare des în clădirile vechi, în izolații, plăci sau acoperișuri. Înainte de demolare, trebuie solicitat un audit specializat și delimitate zonele contaminate.
Materialele periculoase trebuie îndepărtate controlat, cu personal instruit și echipamente dedicate, iar aceste deșeuri nu trebuie amestecate cu restul materialelor rezultate din demolare, cu respectarea procedurilor de ambalare și transport.
Pentru controlul prafului, sunt necesare măsuri uzuale:
• umezirea zonelor de lucru;
• utilizarea atașamentelor potrivite pe utilaje;
• limitarea căderilor libere de material.
De asemenea, trebuie monitorizate expunerea lucrătorilor și calitatea aerului. Praful de silice afectează sănătatea pe termen lung și generează probleme legale serioase dacă nu este gestionat corect.
Echipamentul individual de protecție utilizat corect
Echipamentul individual de protecție face parte din rutina zilnică pe șantier. Trebuie stabilite clar ce echipamente sunt obligatorii pentru fiecare activitate:
• cască de protecție certificată;
• bocanci cu bombeu metalic și talpă antiperforare;
• vestă reflectorizantă;
• mănuși adaptate tipului de lucrare;
• ochelari de protecție.
În funcție de risc, acestea trebuie completate cu:
• protecție auditivă pentru zone cu zgomot ridicat;
• măști respiratorii pentru praf și substanțe toxice;
• combinezoane pentru lucrări în zone contaminate.
Instruirea lucrătorilor trebuie să includă alegerea corectă a echipamentului individual de protecție în funcție de activitate, nu după criterii de confort.
Utilajele Cat și siguranța operatorilor
Utilajele influențează direct siguranța și eficiența demolărilor industriale. Excavatoarele, buldoexcavatoarele și utilajele compacte Cat sunt proiectate pentru aplicații din construcții, infrastructură și lucrări industriale, nu pentru utilizări agricole.
Utilajele trebuie alese în funcție de aplicație:
• buldoexcavatoare Cat® pentru demolări generale, manipularea materialelor și lucrări auxiliare;
• miniexcavatoare pe șenile Cat® pentru spații restrânse și demolări selective.
Operatorii efectuează verificări zilnice ale frânelor, sistemelor hidraulice, semnalizărilor și atașamentelor. Trebuie delimitate clar zonele de excludere și menții distanțe sigure între utilaje și muncitori.
Pentru monitorizarea funcționării, este utilă aplicația VisionLink, care oferă date despre consumul de combustibil, timpii de ralanti, emisiile de CO2 și starea utilajelor. Aceste informații ajută la prevenirea defecțiunilor și la reducerea riscurilor tehnice.
Managementul traficului și controlul accesului
Șantierele de demolare implică mișcare constantă de utilaje și personal. Pentru a reduce riscul de accident, este necesară separarea clară a traseelor pietonale de zonele de lucru ale utilajelor.
Sunt recomandate măsuri simple, dar eficiente:
• bariere fizice și garduri temporare;
• semnalizare clară și vizibilă;
• reguli interne de circulație, comunicate tuturor.
Accesul persoanelor neautorizate trebuie, de asemenea, controlat. Vizitatorii și furnizorii intră doar cu echipament adecvat și după o instruire minimă. Lipsa acestui control generează accidente și răspundere legală pentru antreprenor.
Instruirea echipei și comunicarea zilnică
Nivelul de siguranță depinde direct de pregătirea echipei. Operatorii de utilaje trebuie să dețină calificări recunoscute și experiență practică. Un exemplu îl reprezintă Școala Operatorilor, care oferă formare acreditată pentru mașiniștii de utilaje de terasamente.
Este necesară organizarea de ședințe scurte, zilnic, pe tema riscurilor zilei, modificărilor din șantier și incidentelor recente. Trebuie încurajată raportarea situațiilor periculoase și tratate ca instrumente de prevenție.
Este necesară menținerea unei comunicări clare între operatori, semnalizatori și supervizori, folosind semnale standardizate și stații radio acolo unde este necesar.
Gestionarea deșeurilor rezultate din demolare
Deșeurile rezultate din demolare influențează siguranța și conformitatea legală. Materialele trebuie sortate direct pe șantier:
• deșeuri periculoase;
• deșeuri reciclabile;
• materiale inerte.
Materialele trebuie depozitate temporar în zone stabile, marcate și ușor accesibile, iar transportul organzat către operatori autorizați, cu păstrarea documentelor de trasabilitate. Reciclarea betonului și a metalului reduce volumul de deșeuri și menține șantierul curat.
Situații de urgență și reacție rapidă
Planul de urgență trebuie să fie cunoscut de toată echipa. Acesta include:
• proceduri pentru accidente și prăbușiri;
• trasee de evacuare adaptate etapelor de demolare;
• amplasarea truselor de prim-ajutor;
• personal instruit pentru intervenție.
Responsabilități legale și colaborarea cu specialiști
Responsabilitățile se împart între beneficiar, antreprenor și subcontractori. Fiecare parte răspunde pentru respectarea normelor SSM, a autorizațiilor și a procedurilor interne.
Colaborarea cu ingineri, responsabili SSM și firme specializate în demolări ajută la reducerea riscurilor și la menținerea calității lucrărilor. Auditul intern și corectarea rapidă a abaterilor mențin proiectul pe direcția stabilită.
Checklist practic pentru demolări industriale sigure
• analizează structura și riscurile înainte de începerea lucrărilor;
• verifică documentația legală și autorizațiile;
• utilizează utilaje Caterpillar adecvate aplicației;
• instruiește echipa și comunică zilnic riscurile;
• controlează accesul, traficul și factorii de mediu;
• gestionează deșeurile conform legislației.
Siguranța în demolarea industrială se construiește prin reguli clare, disciplină în execuție și verificări constante, nu prin soluții de moment. Dacă pregătești un proiect de demolare sau vrei să îmbunătățești procedurile din șantier, discută cu un specialist și alege din timp configurația potrivită de utilaje, atașamente și suport tehnic.
Întrebări frecvente despre siguranța în demolarea industrială
- Cine răspunde legal pentru siguranța pe șantier într-un proiect de demolare?
- Răspunderea este împărțită între beneficiar, antreprenor și subcontractori, iar obligațiile se stabilesc contractual și prin documentația SSM. O practică bună este definirea responsabilităților pe roluri, cu semnături și proceduri de escaladare când apar neconformități.
- Când este recomandată demolarea selectivă în locul demolării mecanice?
- Demolarea selectivă este utilă atunci când ai restricții de vibrații, praf, zgomot, vecinătăți sensibile sau când urmărești recuperarea controlată a unor materiale. Alegerea se face pe baza obiectivelor proiectului și a constrângerilor din amplasament.
- Ce criterii contează când alegi utilajele pentru demolare industrială?
- Pe lângă gabarit și forță, contează stabilitatea, vizibilitatea, compatibilitatea cu atașamentele, accesul în zonă și suportul de service. O selecție corectă reduce timpii de oprire și riscul de incidente generate de utilizarea nepotrivită a echipamentului.
- Cum reduci riscul de incidente la interacțiunea dintre utilaje și personal?
- Cheia este proiectarea fluxurilor de lucru: trasee separate, puncte de traversare controlate, reguli de comunicare și o disciplină clară pentru „zonele interzise”. Un sistem de semnalizare consecvent și un responsabil de coordonare în teren scad semnificativ riscurile operaționale.
- Ce documente trebuie păstrate pentru trasabilitatea deșeurilor din demolare?
- Trasabilitatea se demonstrează prin documente de predare/transport către operatori autorizați, evidențe interne și, unde este cazul, documente specifice pentru deșeuri periculoase. O arhivare corectă ajută la audituri și la evitarea sancțiunilor.
- Cum te ajută monitorizarea utilajelor în prevenirea riscurilor și a costurilor neplanificate?
- Telematica poate scoate la iveală tipare care cresc riscul (utilizare incorectă, ralanti excesiv, suprasolicitări), înainte să apară defecțiuni sau opriri. Folosită corect, monitorizarea susține întreținerea predictivă și o planificare mai bună a resurselor.
- Ce greșeli apar cel mai des în organizarea șantierelor de demolare industrială?
- Frecvent apar probleme din lipsa delimitărilor clare, a comunicării între echipe și a verificărilor de început de tură. De asemenea, subestimarea logisticii (acces, depozitare, transport) duce la improvizații care cresc expunerea la risc.
*** Articol publicat de Bergerat Monnoyeur România, lider al pieței locale de utilaje pentru construcții și dealerul Cat în România.
