COFACE ROMANIA SERVICES SRL

În 2026, se preconizează că insolvențele vor crește din nou ușor, pe fondul reducerii treptate a costurilor de finanțare. În spatele acestei aparente stabilizări se ascunde un nivel încă ridicat de fragilitate, în special în industria construcțiilor, chimică și textilă. O creștere de doar 25 de puncte de bază a ratelor dobânzilor la împrumuturile pentru companii ar fi suficientă pentru a perturba tendința de relaxare.
Cifre cheie:
• +2,8%: creșterea preconizată a numărului de insolvențe la nivel mondial în 2026.
• +2%: creșterea estimată în Franța (în concordanță cu apariția de start-up-uri ) și în Regatul Unit.
• +4%: creșterea preconizată în Statele Unite din cauza sectoarelor vulnerabile la politicile recente, cum ar fi taxele vamale absorbite de companiile americane.
• +1%: previziune în Germania, marcată de o activitate privată slabă, în ciuda stimulentelor generoase din partea guvernului.
• –2%: scăderea estimată a insolvențelor în Italia, pe fondul numărului mai mic al companiilor active din țară.
• –3%: scădere preconizată în Spania, susținută de îmbunătățirea dinamicii macroeconomice
• 25 de puncte de bază: pragul critic care ar declanșa o creștere a insolvențelor la nivel mondial pentru a compensa o decelerare și a menține o creștere mai mare a insolvențelor în jur de +4-5% în 2026.
„Anul 2026 ar trebui să ofere un răgaz mai degrabă decât o îmbunătățire. Numărul insolvențelor nu va scădea: pur și simplu nu va mai crește. Dacă ratele ar scădea mai lent decât se anticipează, stabilizarea ar dispărea imediat”, afirmă Jonathan Steenberg, economist pentru țările din nord-vest (Marea Britanie, Irlanda, Benelux și țările nordice) la Coface.

2026: o stabilizare înșelătoare
După trei ani de creșteri susținute, 2026 ar trebui să marcheze o perioadă de calm. Insolvențele vor continua să crească, dar într-un ritm mai lent, ajutate de relaxarea treptată a ratelor și a condițiilor de creditare. Cu toate acestea, stabilizarea rămâne fragilă: nivelurile datoriei rămân ridicate, marjele sunt comprimate, iar sectoarele cele mai expuse continuă să dea semne de tensiune.

Europa: stabilizarea depinde în mare măsură de costurile de finanțare
Germania (+1% în ceea ce privește insolvențele pentru 2026), Franța și Regatul Unit (+2%) se preconizează că numărul insolvențelor va rămâne la un nivel ridicat, în timp ce Spania (-3%) va beneficia de o dinamică macroeconomică mai puternică. Italia (-2%) va beneficia în principal de efectele statistice ale reformelor sale procedurale. În Țările de Jos, creșterea (+4%) va reflecta o revenire treptată la niveluri apropiate de cele înregistrate înainte de pandemie. Continentul rămâne extrem de sensibil la costul creditului, care va determina în mare măsură traiectoria pentru 2026.

America de Nord și Asia-Pacific: o relativă pauză, dar tendințe contrastante
În America de Nord, traiectoriile diverg: în Statele Unite (+4%), companiile vor continua să fie afectate de încetinirea economiei și de creșterea tarifelor, iar Canada (-5%) va începe o scădere semnificativă după un ciclu prelungit de creștere. În Asia-Pacific, Japonia (+7%) va continua să fie penalizată de ratele dobânzilor în continuare ridicate și de mai multe sectoare vulnerabile, în timp ce Australia (+0,5%) se așteaptă să se stabilizeze după o puternică normalizare post-pandemică. Aceste dinamici confirmă faptul că șocurile locale – monetare, sectoriale sau de reglementare – vor continua să influențeze riscul de neplată 2026.

O creștere de 25 de puncte de bază ar fi suficientă pentru a inversa tendința
Stabilizarea preconizată pentru 2026 va depinde de o relaxare constantă a ratelor, dar echilibrul rămâne precar: companiile rămân foarte sensibile la costul creditului după mai mulți ani de îndatorare excesivă. O creștere de 25 de puncte de bază a ratelor de împrumut ar putea determina o nouă creștere a insolvențelor la nivel global, până la aproximativ +4-5%, o tendință similară cu cea observată în 2025. Un astfel de scenariu ar afecta în special economiile europene, care sunt mai expuse la datorii cu rată variabilă, precum și sectoarele cu capacitate redusă de rambursare a datoriilor, cum ar fi construcțiile, produsele chimice și textilele. Această sensibilitate crescută ne reamintește că, în 2026, traiectoria insolvențelor va depinde mai puțin de creșterea economică și mai mult de ritmul ajustării monetare, costul finanțării devenind adevăratul arbitru al anului.