COMPANIA DE APĂ SA BUZĂU

Investițiile masive în infrastructura de apă și canalizare, alături de accelerarea proceselor de digitalizare și alinierea la noile directive europene, definesc direcțiile strategice ale Companiei de Apă (CA) Buzău SA pentru perioada 2026-2030. Într-un context marcat de presiuni climatice și cerințe tot mai stricte privind calitatea serviciilor, operatorul regional mizează pe un portofoliu investițional complex, ce depășește 1,6 miliarde lei, susținut din fonduri europene, guvernamentale și surse proprii. Proiectele vizează extinderea și modernizarea rețelelor, creșterea gradului de conectare a populației, reducerea pierderilor și implementarea tehnologiilor inteligente pentru monitorizarea în timp real a sistemelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere a cifrei de afaceri cu 13% și continuarea unui ritm susținut al investițiilor, în paralel cu finalizarea unor obiective majore și avansarea proiectelor etapizate până în 2027. În acest interviu, Simona Săvulescu, director general al Companiei de Apă Buzău SA, detaliază principalele proiecte aflate în derulare, prioritățile investiționale și modul în care acestea vor contribui la creșterea rezilienței și eficienței infrastructurii regionale.

- Care au fost principalele rezultate financiare ale companiei în 2025 și ce estimați pentru 2026?
- Cifra de afaceri 2025 a fost de 142 milioane de lei, în creștere față de 2024 cu 3,63%. În ceea ce privește profitabilitatea, aceasta s-a plasat la 11,03%. Investițiile realizate din toate sursele de finanțare au însumat peste 570 de milioane de lei.
Pentru anul în curs, estimăm o majorare de 13% a cifrei de afaceri. De asemenea, volumul investițiilor din toate sursele se va îmbunătăți cu 1%.

- Ce valoare totală au proiectele aflate în implementare în prezent, din surse naționale?
- În prezent, Compania de Apă Buzău implementează un portofoliu complex de investiții finanțate din mai multe surse: programe europene (POIM 2014-2020 și Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, Planul Național de Redresare și Reziliență - PNRR), programe guvernamentale (Administrația Fondului de Mediu - AFM), precum și investiții realizate din fonduri proprii.
În categoria proiectelor finanțate din surse naționale, avem în implementare proiectul "Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețele de alimentare cu apă și/sau canalizare existente", prin care se va realiza conectarea la rețelele de alimentare cu apă și de canalizare existente a 474 de gospodării. Valoarea investiției este de 4,43 milioane de lei, finanțată integral prin AFM, cu termen de finalizare în 2026. Până în acest moment, s-au derulat procedurile de achiziție publică și semnare a contractelor de execuție, urmând începerea lucrărilor.

- În ce stadiu se află proiectele cu finanțare europeană și ce investiții sunt vizate?
- Compania de Apă Buzău are în derulare Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Buzău în perioada 2014-2020, un amplu proiect de investiții cu finanțare inițială din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM) și, ulterior, etapa a doua, cu finanțare prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (PDD). Proiectul se implementează în două etape, după cum urmează: etapa întâi, finanțată din POIM 2014-2020, a fost finalizată în decembrie 2023 și a beneficiat de o finanțare totală de 104,73 milioane de lei, din care contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene a fost de 69,8 milioane de lei. Etapa a doua, finanțată din PDD 2021-2027, beneficiază de finanțare de 1,59 miliarde lei, din care contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene este de 1,07 miliarde lei, și va avea ca termen de finalizare sfârșitul anului 2027. Proiectul are ca obiectiv general îmbunătățirea infrastructurii de apă și canalizare în localitățile din aria proiectului, în vederea îndeplinirii obligațiilor stabilite prin Tratatul de Aderare și directivele europene relevante. Progresul fizic al acestuia este de aproape 80%, iar cel financiar de 57%. Beneficiarii proiectului sunt locuitorii din 42 de localități aferente unui număr de 17 unități administrativ-teritoriale din județul Buzău, care momentan nu beneficiază de sisteme de distribuție a apei potabile sau au o acoperire parțială a serviciului, și cei din 58 de localități aferente unui număr de 16 unități administrativ-teritoriale din județul Buzău care, momentan, nu beneficiază de sisteme de colectare a apei uzate sau acoperirea acestui serviciu este doar parțială.
Principalele rezultate așteptate în urma implementării investițiilor în sistemele de alimentare cu apă sunt: 57 de foraje noi, 100 km de conducte de aducțiune sau transport noi, 45 de stații de pompare noi, 24 de rezervoare de înmagazinare noi și reabilitate, 230 km de rețele de distribuție apă potabilă noi sau reabilitate. Principalele rezultate așteptate în urma implementării investițiilor în sistemele de canalizare sunt: 440 km de rețele de canalizare, 172 de stații de pompare noi sau reabilitate, două stații de epurare noi, extinderea capacității a două stații de epurare, realizarea instalației de nămol la Stația de Epurare existentă din municipiul Buzău.
Investițiile în sistemele de alimentare cu apă și apă uzată din cadrul proiectului sunt grupate în următoarele contracte: 10 contracte de lucrări, din care 4 au ca obiect lucrări de reabilitare și extindere a sistemelor de distribuție apă și canalizare și 6 sunt de proiectare și execuție de stații de tratare a apei potabile și de epurare a apei uzate, dar și rețele de canalizare, foraje, rezervoare, și două contracte de servicii.
Tot în categoria proiectelor cu finanțare europeană este și proiectul "Extinderea sistemului de canalizare apă uzată menajeră din orașul Pogoanele, în localitatea Padina", finanțat prin PNRR. Prin acest proiect se vor realiza 72,8 km rețea de canalizare cu 17 stații de pompare a apei uzate, apa uzată colectată fiind procesată în stația de tratare din orașul Pogoanele. Valoarea proiectului este de aproape 74 milioane de lei, din care finanțarea externă este de 72,15 milioane de lei, diferența fiind contribuția proprie a operatorului. La data prezentei, proiectul se află în implementare, având un grad de realizare de 80%. Termenul de finalizare al acestei investiții este prevăzut la finalul lunii iunie 2026.

- Care sunt principalele investiții și obiective ale proiectelor derulate de Compania de Apă Buzău pentru conformarea cu directivele europene și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare în perioada 2026-2027?
- Pentru conformarea cu Directiva Europeană Apa Potabilă 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman, precum și creșterea gradului de conectare, implementăm investiții în extinderea rețelelor de distribuție a apei, realizarea de branșamente noi și construcția de stații de tratare a apei cu o valoare cumulată de circa 20 de milioane de lei. Pentru conformarea cu Directiva Europeană privind epurarea apelor uzate urbane 2024/3019, precum și creșterea gradului de conectare, ce include proiecte de extindere a rețelelor de canalizare și creștere a gradului de acces al utilizatorilor prin realizarea de racorduri noi, avem planificate investiții estimate la 11,7 milioane de lei. Modernizarea infrastructurii tehnice existente se realizează prin investiții ce depășesc 25 de milioane de lei. Acestea vizează inclusiv liniile de alimentare cu energie electrică, instalațiile electrice, sistemele de automatizare și SCADA, precum și echipamentele și aplicațiile pentru monitorizarea online a funcționării rețelelor de alimentare cu apă (presiuni, debite, incidente, consumuri) și a surselor de apă.
În ceea ce privește înlocuirea conductelor din infrastructura administrată de Compania de Apă Buzău, necesară din cauza uzurii fizice și morale, lucrările au ca efect reducerea pierderilor de apă din rețea, creșterea eficienței energetice și asigurarea parametrilor de calitate ai serviciilor. Pentru perioada 2025–2027 este planificată înlocuirea a circa 55 km de conducte (o parte fiind deja realizată), valoarea estimată a investițiilor depășind 30 de milioane de lei.
Aceste investiții vor contribui la creșterea gradului de acces la servicii de alimentare cu apă, la îmbunătățirea calității serviciilor și la creșterea rezilienței infrastructurii în fața schimbărilor climatice.

- Enumerați cele mai mari provocări cu care se confruntă în prezent operatorii regionali de apă.
- Operatorii regionali de apă se confruntă, în prezent, cu un cumul de provocări structurale și operaționale. Probabil cea mai complexă provocare actuală este presiunea exercitată de schimbările climatice asupra resurselor de apă. Seceta prelungită are ca efect scăderea rezervelor din subteran și din sursele de suprafață, ceea ce duce, în anumite zone, la reducerea timpilor de furnizare și la întreruperi în asigurarea continuității serviciului de alimentare cu apă și canalizare. În paralel, episoadele de precipitații intense influențează negativ calitatea apei brute, generând necesitatea unor procese de tratare complexe, adaptate noilor provocări. În practică, acest lucru se traduce prin introducerea unor trepte suplimentare de filtrare, oxidare sau tratare avansată, cu impact direct asupra costurilor de operare și asupra complexității managementului tehnologic. O altă provocare importantă derivă din evoluția tehnologică din zona utilizatorilor. Dacă, pe de o parte, echipamentele moderne conduc la scăderea consumurilor de apă, pe de altă parte acestea generează ape uzate cu încărcări poluatoare mai mari, ceea ce pune presiune suplimentară pe stațiile de epurare. În ansamblu, sectorul operează într-un mediu caracterizat de variabilitate climatică accentuată, cerințe de calitate tot mai stricte și necesitatea unor investiții continue pentru menținerea siguranței și continuității serviciului public. Principalele provocări cu care ne-am confruntat în implementarea proiectelor au fost legate de faptul că anumite obiective de investiții realizate de către Compania de Apă SA Buzău se suprapun pe aceleași trasee cu alte proiecte ale altor autorități locale, fapt care duce la blocaje operaționale și întârzieri în implementarea graficelor de execuție asumate. De asemenea, o altă provocare a fost dificultatea și durata îndelungată a procesului de obținere a avizelor de la diverși operatori, cum este și emiterea avizelor tehnice de racordare (ATR) de către Distribuție Energie Electrică România SA.

- În ce măsură digitalizarea și tehnologiile inteligente fac parte din strategia companiei? Ce proiecte concrete aveți în derulare sau planificate?
- Începând cu anul 2022, Compania de Apă Buzău derulează un amplu program de contorizare inteligentă, care reprezintă unul dintre pilonii principali ai strategiei de digitalizare și modernizare a serviciilor de apă și canalizare. La acest moment, proiectul a ajuns la un grad de implementare de aproximativ 50% la nivelul întregii companii, iar obiectivul este ca până în 2028 să fie asigurată o acoperire de 100%. Contorizarea inteligentă permite citirea automată a consumurilor, transmiterea datelor în timp real și o monitorizare meticuloasă a utilizării apei. În același timp, aceste sisteme contribuie la creșterea transparenței față de utilizatori și la optimizarea proceselor operaționale interne. În paralel cu acest program, în 2025 am început implementarea unui nou proiect de digitalizare, dezvoltat în baza Auditului digital realizat în 2024. Proiectul presupune instalarea unor echipamente moderne pentru monitorizarea rețelei, care permit identificarea rapidă a pierderilor și a avariilor din sistem. În prima etapă au fost montați, astfel, 200 de loggeri de zgomot, iar programul se va extinde treptat până în 2028, când rețeaua va fi echipată cu aproximativ 3.000 de dispozitive. Aceste echipamente sunt capabile să detecteze variațiile acustice generate de scurgerile de apă din conducte și transmit informații în timp real către sistemele de monitorizare, facilitând intervenții rapide și reducerea pierderilor din rețea. Pe termen mediu, procesul de digitalizare va continua printr-o etapă suplimentară de optimizare a funcționării rețelei. Astfel, până în 2030, vor fi identificate punctele critice ale sistemului de distribuție, unde vor fi instalați senzori de presiune. Datele colectate vor permite realizarea unei moderări hidraulice a rețelei cu informații în timp real din teren, ceea ce va contribui la stabilizarea presiunilor, la reducerea incidentelor și la creșterea eficienței operaționale a întregului sistem. Prin aceste proiecte, Compania de Apă Buzău face pași importanți către un model de operare modern, bazat pe monitorizare digitală, intervenție rapidă și management inteligent al infrastructurii de apă.

- Care este nivelul actual al pierderilor în rețea și ce măsuri implementați pentru reducerea acestora? Ce ținte v-ați asumat pentru următorii ani?
- Rezultatele noastre pe subiectul diminuarea pierderilor de apă din rețea sunt foarte bune, ne situăm pe unul dintre primele locuri (poate chiar pe primul loc) în topul național al companiilor cu cele mai mici procente de pierderi. Compania de Apă SA Buzău a înregistrat la sfârșitul anului 2025 un procent de pierderi de 27,52% (cantitativ 3,3 milioane mc) față de valorile programate în planul de producție de 29,61% (3,85 milioane mc). Țintele asumate privind reducerea pierderilor sunt incluse în Planul de afaceri 2025-2030 și în strategia dedicată pentru același interval. Măsurile principale vizează contorizarea integrală a surselor și consumatorilor, înlocuirea și verificarea la termen a tuturor contoarelor, implementarea programelor de mentenanță și digitalizare (strategie și audit), înființarea de districte de măsură, monitorizarea și detecția pierderilor, organizarea pentru reacție rapidă la soluționarea incidentelor apărute în rețea, managementul presiunii, precum și derularea investițiilor pentru reabilitarea rețelelor și reducerea erorilor de măsurare și a avariilor.

- Cum vedeți evoluția sectorului de apă și canalizare din România în următorii 3-5 ani? Ce schimbări structurale anticipați și ce rol vor avea investițiile europene în dezvoltarea infrastructurii?
- În următorii ani, evoluția sectorului de apă și canalizare va fi puternic marcată de procesele de modernizare, digitalizare și creștere a rezilienței sistemelor. Domeniul tehnic rămâne motorul principal al dezvoltării operatorilor regionali, prin expansiunea și modernizarea infrastructurii, anticiparea factorilor externi de influență și menținerea unor standarde ridicate de calitate a serviciilor. Investițiile - atât din surse proprii, cât și din fonduri europene - vor avea un rol determinant în această transformare. Ritmul investițional asumat pe termen mediu și lung indică o orientare clară către consolidarea infrastructurii și adaptarea acesteia la noile realități climatice și de consum. Un vector major de schimbare va fi integrarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale. Actualizarea în timp real a datelor din teren, utilizarea algoritmilor de decizie și dezvoltarea sistemelor inteligente de management al rețelelor vor permite operatorilor să răspundă mai rapid și mai predictiv la dinamica tot mai complexă a serviciului public. Pe termen de 3-5 ani, se conturează astfel un sector tehnologizat, eficient energetic și mai orientat către managementul preventiv al resurselor, în care investițiile în infrastructură și digitalizare vor reprezenta pilonii principali ai dezvoltării durabile.