CONSILIUL JUDEȚEAN DOLJ

Consiliul Județean Dolj derulează unul dintre cele mai ample programe de investiții publice din România, susținut în principal din fonduri europene, guvernamentale și resurse proprii. Potrivit datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), județul ocupă primul loc la nivel național în ceea ce privește numărul proiectelor finanțate prin Politica de Coeziune, confirmând capacitatea administrației județene de a atrage și implementa investiții de anvergură. Portofoliul vizează modernizarea infrastructurii rutiere, dezvoltarea serviciilor de sănătate și educație, valorificarea patrimoniului cultural, extinderea infrastructurii de afaceri și digitalizarea administrației. Printre proiectele strategice se numără modernizarea DJ 641 și DJ 606A, realizarea drumului expres Craiova - Calafat, dezvoltarea Aeroportului Internațional Craiova, extinderea infrastructurii medicale, inclusiv pentru viitorul Spital Regional de Urgență, precum și construirea unui nou parc industrial și a primului hub AI din regiune. În interviul acordat revistei Agenda Construcțiilor, Dorin-Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj, vorbește despre stadiul investițiilor aflate în derulare, prioritățile strategice pentru următorii ani, provocările din implementarea proiectelor și măsurile necesare pentru accelerarea dezvoltării județului. 

- Care sunt principalele proiecte de dezvoltare aflate în derulare în județul dumneavoastră și în ce stadiu se află acestea?
- În prezent, Consiliul Județean Dolj implementează un portofoliu extins de investiții finanțate din fonduri europene, guvernamentale și resurse proprii, care vizează domenii de interes maxim pentru județul nostru, respectiv infrastructura de transport, sănătatea, educația, patrimoniul reabilitat și valorificat, precum și dezvoltarea serviciilor publice. Un domeniu prioritar îl reprezintă educația, către care au fost concentrate cele mai multe fonduri direcționate vreodată de administrația județeană. Am accesat numeroase linii de finanțare nerambursabilă pentru infrastructură, dotări sau transport școlar. Astfel, derulăm proiecte importante de reabilitare și modernizare a unor unități de învățământ aflate în administrarea Consiliului Județean, finanțate prin Programul Regional 2021-2027 Sud-Vest Oltenia și Planul Național de Redresare și Reziliență. Este vorba despre Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă "Sfântul Vasile" și Liceul Tehnologic Special "Beethoven", investiții prin care salvăm clădiri publice valoroase și le redăm circuitului educațional în condiții moderne, eficiente energetic și adaptate cerințelor actuale.
În paralel, dezvoltăm proiecte de digitalizare și de creștere a accesului la educație, inclusiv prin dotări și investiții destinate infrastructurii școlare. Totodată, cu ajutorul a trei linii de finanțare, am achiziționat 63 de microbuze școlare, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate dintre comunele din Dolj beneficiază de transport școlar în condiții moderne.
În domeniul infrastructurii rutiere, unul dintre cele mai importante proiecte aflate în implementare este modernizarea drumului județean DJ 641, pe tronsonul cuprins între limita județului Olt și intersecția cu DN 65C, pe o lungime de peste 45 km. Este o investiție strategică pentru județul Dolj, care va contribui la îmbunătățirea conectivității regionale, la creșterea siguranței rutiere și la stimularea dezvoltării economice în localitățile traversate. Finanțarea atrasă este consistentă, de peste 60 de milioane de euro, fiind primul contract semnat la nivel național pe noua politică de coeziune. Totodată, avem în derulare lucrări și proiecte pentru modernizarea DJ 606A, un drum care leagă Craiova de limita cu județul Mehedinți, precum și pregătirea unor investiții noi, inclusiv construirea unui pod nou peste râul Jiu. De departe, cea mai importantă investiție de perspectivă la capitolul infrastructură rutieră o reprezintă demararea procedurilor pentru realizarea studiului de fezabilitate necesar construirii drumului expres Craiova - Calafat, un obiectiv strategic de interes național pentru dezvoltarea sud-vestului României, ce asigură o conexiune rapidă cu sudul Europei. 

- Ce proiecte majore aveți în dezvoltare în domeniul infrastructurilor sociale și de afaceri?
- O atenție deosebită acordăm recuperării și valorificării unor clădiri publice reprezentative, care au nevoie de intervenții majore pentru a putea fi reintegrate în circuitul public. Un exemplu este ansamblul de clădiri situat pe strada Corneliu Coposu din Craiova, aflat în proces de reabilitare și consolidare. După finalizarea lucrărilor, acest spațiu va găzdui secția de pediatrie a Spitalului Municipal Filantropia, un proiect cu impact major asupra serviciilor medicale destinate celor mai tineri pacienți din întreaga regiune. Tot în domeniul sănătății, se află în execuție proiectul de modernizare și extindere a Spitalului de Pneumoftiziologie Leamna, singurul spital de acest tip din Oltenia, investiție menită să îmbunătățească semnificativ condițiile de tratament și infrastructura medicală disponibilă la nivel județean.
Un alt sector către care ne îndreptăm deja, de câțiva ani, atenția este acela al infrastructurii de business. După ce am creat două parcuri industriale, care sunt în acest moment ocupate integral, am demarat procedurile pentru construirea unui al treilea parc, de o dimensiune impresionantă, de peste 180 de hectare, în apropierea Craiovei. De asemenea, am direcționat fonduri și pentru realizarea primului hub AI din regiune, în spațiul fostului terminal al Aeroportului Internațional Craiova.
Continuăm și procesul de restaurare și valorificare a patrimoniului construit. Un proiect reprezentativ este reabilitarea fostei Școli Populare de Arte și Meserii "Cornetti", monument istoric care va fi transformat în muzeu și reintegrat în circuitul cultural al județului. Șantierul acestei foste reședințe boierești din secolul al XIX-lea a fost deschis recent. În același timp, se află în execuție lucrările de reabilitare a Casei Memoriale "Alexandru Macedonski", un alt obiectiv de patrimoniu cu valoare culturală deosebită.
Totodată, avem în implementare proiecte dedicate infrastructurii sportive și sociale, precum dezvoltarea Centrului Sportiv Stadionul Tineretului, singurul complex sportiv din România cu pistă acoperită de atletism de categoria I și velodrom acoperit, precum și cu multiple suprafețe de joc pentru sporturi de sală. Valorificăm prin acest obiectiv un fost teren de fotbal din oraș și completăm ansamblul de obiective sportive din Craiova: Stadionul "Ion Oblemenco", Stadionul de Atletism "Nicolae Mărășescu" și Sala Polivalentă. Pentru că am gândit încă din faza de concept să construim o sală cu velodrom acoperit, ne dorim să concentrăm la Craiova un pol al acestui sport, pe lângă fotbal, sportul preferat al oltenilor, unde sunt rezultate excepționale atât la seniori, cât și la juniori.
Toate aceste investiții se află în diferite stadii de implementare - de la execuție de lucrări până la proiectare și pregătirea documentațiilor tehnice - și au un obiectiv comun: modernizarea infrastructurii județului, creșterea calității serviciilor publice și consolidarea perspectivelor de dezvoltare economică și socială ale județului Dolj. 

- Ce proiecte majore aveți planificate pentru următorii ani și care sunt prioritățile strategice în selectarea acestora?
- Pentru următorii ani, ne-am propus să continuăm investițiile care generează efecte de dezvoltare pe termen lung și care contribuie la consolidarea poziției județului Dolj ca pol regional de creștere în sud-vestul României. Prioritățile noastre vizează infrastructura de transport, sănătatea, cultura și dezvoltarea serviciilor publice moderne. Un obiectiv major îl reprezintă susținerea investițiilor pentru Aeroportul Internațional Craiova. După finalizarea și operaționalizarea noului terminal de pasageri, una dintre cele mai importante investiții realizate în ultimii ani la nivel regional, vom continua să susținem dezvoltarea calității serviciilor, în perspectiva creșterii atractivității pentru companiile aeriene și, implicit, a diversificării ofertei de destinații.
În domeniul sănătății, sprijinim realizarea Spitalului Regional de Urgență Craiova prin construirea unui drum de legătură între DEx12 Craiova - Pitești și viitorul complex spitalicesc. Totodată, avem în vedere construirea unui spital de oncopediatrie, un proiect extrem de important pentru întreaga regiune, pentru care urmărim identificarea unei surse adecvate de finanțare.
În ceea ce privește infrastructura rutieră, unul dintre obiectivele esențiale este realizarea studiului de fezabilitate pentru viitorul drum expres Craiova - Calafat, în parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA. Așa cum spuneam, este un proiect strategic pentru conectarea județului la coridoarele europene de transport și pentru valorificarea potențialului economic al zonei.
Acordăm o atenție specială și investițiilor culturale și de patrimoniu. Ne-am propus să deschidem câte o instituție de cultură în fiecare an. După inaugurarea Casei Memoriale "Elena Farago", realizată printr-un proiect finanțat prin PNRR, destinat transformării bibliotecilor în hub-uri de învățare pentru comunitate, urmează, în următorii ani, deschiderea Casei Memoriale "Alexandru Macedonski", a Muzeului Satului de la Cernătești și a Muzeului Oamenilor de Știință, în actuala clădire, aflată în reabilitare, a Școlii Populare de Arte. În selectarea proiectelor, criteriul principal îl reprezintă impactul direct asupra comunității și capacitatea investițiilor de a genera dezvoltare economică și socială pe termen lung. 

- Ce blocaje apar cel mai frecvent în procesul de avizare și autorizare a proiectelor și cum afectează acestea ritmul investițiilor?
- O problemă pe care o întâlnim frecvent este legată de capacitatea reală de execuție a unor operatori economici care participă la procedurile de achiziție. În prezent, componenta financiară are o pondere foarte importantă în procesul de atribuire, în timp ce capacitatea efectivă de a gestiona simultan mai multe contracte de anvergură nu este întotdeauna reflectată suficient în criteriile de evaluare. Există situații în care aceiași operatori economici câștigă un număr mare de licitații la nivel național, însă resursele disponibile nu permit derularea tuturor proiectelor în ritmul asumat. Acest lucru generează întârzieri în execuție și ne afectează serios derularea investițiilor. În procesul de implementare a proiectelor, una dintre cele mai mari provocări este și complexitatea procedurilor de avizare și autorizare. Durata obținerii avizelor, suprapunerea unor competențe instituționale, interpretările diferite ale legislației, modificările legislative frecvente și deficitul de personal specializat din anumite instituții avizatoare pot conduce la întârzieri semnificative. În cazul proiectelor care vizează monumente istorice sau intervenții asupra unor clădiri de patrimoniu, procedurile sunt, în mod firesc, mai complexe și necesită etape suplimentare de verificare și avizare. 

- Ce măsuri concrete ați propus sau implementat pentru simplificarea procedurilor de autorizare la nivel județean?
- La nivelul Consiliului Județean Dolj, am urmărit constant identificarea unor soluții care să reducă durata procedurilor administrative și să contribuie la accelerarea implementării investițiilor. Am pus accent pe pregătirea riguroasă a documentațiilor tehnice, pe dialogul permanent cu instituțiile avizatoare și pe digitalizarea fluxurilor administrative. Considerăm că o documentație bine fundamentată și o colaborare eficientă între toate instituțiile implicate reduc semnificativ riscul apariției blocajelor. În același timp, susținem continuarea procesului de simplificare legislativă la nivel național, extinderea avizării electronice și reducerea suprapunerilor de competențe între instituții. Totodată, apreciem că procedurile de achiziție publică ar trebui să acorde o importanță mai mare capacității reale de implementare a proiectelor. Considerăm că experiența, resursele tehnice și capacitatea operațională a operatorilor economici trebuie să cântărească mai mult în procesul de evaluare, alături de componenta financiară. 

- Ce tipuri de investiții considerați că sunt cele mai necesare în prezent pentru dezvoltarea județului și de ce?
- Din perspectiva noastră, dezvoltarea județului Dolj trebuie să se bazeze pe un mix echilibrat de investiții care să răspundă atât nevoilor actuale ale comunității, cât și obiectivelor de dezvoltare pe termen lung. Infrastructura de transport rămâne principalul motor al dezvoltării economice. Conectivitatea influențează în mod direct atractivitatea unei regiuni pentru investitori, mobilitatea forței de muncă și accesul cetățenilor la servicii publice. La fel de importante sunt investițiile în sănătate. Susținem proiecte cu impact regional, precum Spitalul Regional de Urgență Craiova, viitorul Spital de Copii și proiectul unui spital de oncopediatrie. Educația reprezintă o altă prioritate strategică. Investim în modernizarea infrastructurii școlare, în digitalizare și în crearea unor condiții mai bune pentru elevi și cadre didactice. Considerăm, de asemenea, că investițiile în cultură și patrimoniu contribuie la consolidarea identității locale și la creșterea atractivității turistice a județului. În paralel, digitalizarea administrației și eficientizarea serviciilor publice reprezintă direcții esențiale pentru dezvoltarea unei administrații moderne și performante. 

- Care sunt sursele principale de finanțare utilizați pentru aceste proiecte și cât de accesibile sunt acestea în practică?
- Principala sursă de finanțare a investițiilor derulate de Consiliul Județean Dolj o reprezintă fondurile europene și ne mândrim cu asta. La nivelul administrației județene, avem o abordare foarte clară: nu ratăm nicio oportunitate de finanțare și nu pierdem niciun euro pe care îl putem atrage pentru dezvoltarea județului Dolj. Acest principiu a stat la baza strategiei noastre de investiții și ne-a permis să construim unul dintre cele mai consistente portofolii de proiecte din regiune. Conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, județul Dolj ocupă primul loc la nivel național în ceea ce privește numărul proiectelor finanțate prin Politica de Coeziune. Este o performanță care reflectă capacitatea administrativă de a pregăti și gestiona proiecte complexe și preocuparea constantă de a valorifica toate oportunitățile de finanțare disponibile. Utilizăm programele europene, fondurile din PNRR, finanțările de la bugetul de stat și resursele proprii ale județului pentru cofinanțarea investițiilor. Deși accesul la finanțare este astăzi mai diversificat decât în trecut, procesul de obținere și implementare a fondurilor rămâne unul complex și competitiv. 

- Ce dificultăți întâmpinați în atragerea și utilizarea fondurilor europene sau a altor surse de finanțare?
- Accesarea și implementarea fondurilor europene presupun un proces complex, care implică provocări administrative, tehnice și financiare. Printre dificultățile întâlnite se numără complexitatea cerințelor administrative, modificările care apar uneori în ghidurile de finanțare, ritmul de lansare a apelurilor de proiecte și perioadele limitate pentru pregătirea documentațiilor. În ultimii ani, o provocare importantă a fost reprezentată de creșterea costurilor materialelor de construcții, a energiei și a manoperei, care a afectat implementarea proiectelor multianuale și a impus adaptări ale bugetelor inițiale, adică ajustări ale valorii contractelor, suportate din bugetul propriu. De asemenea, implementarea investițiilor este influențată de capacitatea pieței de construcții de a răspunde volumului mare de lucrări aflate în derulare la nivel național. Cu toate acestea, experiența acumulată și rezultatele obținute demonstrează că dificultățile pot fi depășite prin profesionalism, planificare și perseverență. Vom continua să urmărim principiul care ne-a ghidat activitatea: să nu ratăm nicio oportunitate de finanțare și să nu pierdem niciun euro care contribuie la dezvoltarea județului Dolj. 

- Cum vedeți rolul colaborării între autoritățile locale, mediul privat și instituțiile centrale în accelerarea investițiilor și deblocarea proiectelor?
- Colaborarea între autoritățile locale, instituțiile centrale și mediul privat este esențială pentru accelerarea investițiilor și pentru transformarea proiectelor de dezvoltare în rezultate concrete pentru cetățeni. Experiența ultimilor ani ne-a demonstrat că cele mai importante investiții sunt cele realizate prin parteneriat. Dezvoltarea județului nu poate fi realizată de o singură instituție, ci presupune implicarea tuturor actorilor care contează. Proiecte precum drumul expres Craiova - Calafat, dezvoltarea Aeroportului Internațional Craiova sau infrastructura necesară Spitalului Regional de Urgență Craiova demonstrează că marile investiții necesită o colaborare strânsă între administrația județeană, autoritățile centrale și partenerii instituționali. La fel de important este rolul mediului privat, care asigură expertiza, capacitatea tehnică și resursele necesare pentru implementarea investițiilor. Considerăm că dezvoltarea durabilă se bazează pe un parteneriat construit pe profesionalism, predictibilitate și responsabilitate reciprocă. Eu, ca președinte al Consiliului Județean Dolj, voi continua să promovez o administrație deschisă colaborării și orientată către rezultate, deoarece dezvoltarea județului Dolj este rezultatul unui efort comun și al unei viziuni împărtășite de toți cei implicați în construirea viitorului acestei regiuni.