SIMTEL TEAM S.A.

Piața construcțiilor energetice se plasează într-o etapă de dezvoltare accelerată, susținută de investițiile în producția de energie regenerabilă, sisteme de stocare și proiecte hibride. Simtel Team acoperă întregul lanț valoric, de la proiectare și execuție EPC până la producția proprie de energie, operare, mentenanță, furnizare și soluții software. Compania a finalizat în județul Caraș-Severin un sistem independent de stocare cu o putere instalată de 100 MW și o capacitate de 200 MWh, în timp ce portofoliul BESS aflat în implementare a ajuns la 381 MWh la sfârșitul primului trimestru din 2026. În sectorul fotovoltaic, principalul activ propriu este parcul de 52 MWp de la Giurgiu, construit pe un teren degradat, iar segmentul EPC include proiecte în implementare cu o capacitate totală de 173 MWp. Strategia pentru perioada următoare urmărește consolidarea poziției de integrator de soluții energetice, extinderea stocării, dezvoltarea veniturilor recurente și internaționalizarea. Petre Stoian, CEO al Simtel Team, analizează proiectele curente, dinamica pieței, provocările de execuție și perspectivele sectorului pentru următorii ani. 

- Care sunt cele mai importante proiecte de investiții în domeniul energiei în care compania este implicată și în ce stadiu se află acestea?
- Portofoliul nostru acoperă întregul lanț valoric din energia regenerabilă, de la construcție, prin servicii EPC, până la producție proprie și stocare prin sisteme BESS. În segmentul BESS, am finalizat recent unul dintre cele mai mari proiecte independente de stocare la scară industrială din România, respectiv cel mai mare proiect de stocare din Banat, amplasat în județul Caraș-Severin, cu o putere instalată de 100 MW și o capacitate de 200 MWh. Proiectul include 44 de containere cu baterii litiu-ion, 528 de invertoare, o stație de 110 kV, 11 posturi de transformare și un sistem de management al energiei, fiind implementat în aproximativ opt luni. Dezvoltăm, în paralel, un portofoliu de parcuri de stocare cu o capacitate cumulată în implementare care a ajuns la 381 MWh la sfârșitul primului trimestru din 2026, față de numai 1 MWh cu un an înainte. În sectorul producției fotovoltaice proprii, cel mai important activ este parcul de la Giurgiu, cu o capacitate de 52 MWp, cel mai mare parc fotovoltaic din România construit pe un teren degradat și cu o producție anuală estimată la aproximativ 73 GWh. Este primul proiect dezvoltat integral de Simtel, de la achiziția terenului până la operare. Avem și alte parcuri finalizate, la Pleșoiu, Salonta și Iacobeni, precum și mai multe proiecte în construcție sau autorizare, la Anina, Ianca, Mangalia și Movilița. Componenta de stocare este luată în calcul inclusiv pentru proiectele proprii, urmând să dezvoltăm o instalație pentru parcul de la Giurgiu și un proiect independent în județul Prahova, unde se află și depozitul central al companiei. În segmentul EPC, la sfârșitul primului trimestru din 2026 aveam în implementare proiecte fotovoltaice de 173 MWp, cu contracte relevante semnate în județele Mehedinți, Mureș și Alba, precum și proiecte majore dezvoltate inclusiv în parteneriat cu Verbund. 

- Ce obiective strategice urmăriți pe termen scurt și mediu în domeniul construcțiilor energetice?
- Obiectivul central pentru 2026 este transformarea dezvoltării accelerate din ultimii ani într-o creștere profitabilă și sustenabilă. Urmărim trei direcții principale. Prima este consolidarea poziției de integrator de soluții energetice și tehnologice, nu doar de constructor EPC. Ne diferențiază capacitatea de a acoperi întregul lanț, respectiv proiectare, achiziții, construcție, punere în funcțiune, operare și mentenanță, la care se adaugă componentele de software și automatizare. A doua direcție este extinderea segmentului de stocare BESS, unde anticipăm o creștere semnificativă a pieței, atât în România, cât și la nivel regional, pentru proiecte de mare capacitate integrate în rețea și pentru soluții comerciale și industriale. Estimăm că proiectele mari de stocare vor avea un impact vizibil asupra rezultatelor începând din 2026. A treia direcție este diversificarea către venituri recurente și internaționalizarea. Echilibrăm activitatea ciclică de execuție EPC prin fluxuri stabile provenite din parcurile proprii și din furnizarea de energie, extinzând totodată ecosistemul regional. Ne-am extins în Republica Moldova, Germania, Suedia și, foarte recent, în Italia, consolidând un ecosistem care ne permite să livrăm proiecte complexe dincolo de granițele României. 

- Cum evaluați dinamica actuală a pieței construcțiilor de proiecte energetice din România și unde identificați cele mai importante oportunități?
- Industria energiei regenerabile rămâne una dintre cele mai dinamice din Europa, iar România se află într-un moment de accelerare a investițiilor. Cel mai clar segment de oportunitate este, în opinia noastră, stocarea energiei. Pe măsură ce în sistem sunt integrate volume tot mai mari de energie regenerabilă variabilă, crește nevoia de flexibilitate, iar ținta națională de stocare prevăzută în Planul Național Integrat pentru Energie și Climă (PNIEC) creează o cerere structurală, nu conjuncturală. Al doilea segment este reprezentat de proiectele hibride, care combină producția fotovoltaică și stocarea, optimizează randamentul activelor existente și reduc risipa de energie prin stocarea surplusului. Al treilea este sectorul comercial și industrial, unde marii consumatori caută soluții de gestionare a consumului și de reducere a costurilor cu energia. Cererea rămâne solidă, fiind susținută de fondurile europene și de presiunea pentru decarbonizare. 

- Care sunt principalele provocări întâmpinate în derularea proiectelor de construcții energetice?
- Cea mai importantă provocare ține de calendarul de recunoaștere a veniturilor și marjelor în activitatea EPC. Fiind dependentă de fazele de execuție din teren, construcția nu permite o recunoaștere liniară a marjelor, acestea concentrându-se în anumite etape-cheie, precum obținerea autorizației, livrarea materialelor, finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune. De aici rezultă o sezonalitate pronunțată a activității, cea mai mare parte a livrărilor și încasărilor având loc în a doua jumătate a anului. La această dinamică se adaugă condițiile meteorologice, care pot încetini temporar ritmul lucrărilor din teren și, implicit, recunoașterea veniturilor. Un al doilea set de provocări provine din mediul de reglementare. Volatilitatea legislativă și a proceselor de autorizare din sectorul energetic rămâne un risc monitorizat constant, întrucât poate influența atât calendarul, cât și profitabilitatea proiectelor. În paralel, resimțim o anumită presiune asupra marjelor în unele segmente, uneori sub forma unor ajustări comerciale temporare asumate strategic. De exemplu, în zona furnizării energiei am acceptat marje mai mici pe termen scurt pentru a consolida portofoliul de clienți. Ne confruntăm și cu provocările comune întregului sector, respectiv asigurarea unui lanț de aprovizionare stabil pentru componentele-cheie, de la baterii și invertoare până la echipamentele de stație, precum și disponibilitatea forței de muncă specializate. Dincolo de competența tehnică, o provocare majoră este identificarea profesioniștilor care împărtășesc aceleași valori morale și aceeași etică de afaceri. Căutăm oameni dornici să învețe, să se perfecționeze și să se dezvolte alături de noi, deoarece proiectele tehnice complexe, realizate adesea în termene scurte, se bazează pe încredere și pe o echipă unită în jurul acelorași principii. 

- Ce tendințe remarcați în privința tehnologiilor și soluțiilor constructive utilizate în proiectele energetice?
- Remarcăm o accelerare simultană pe mai multe direcții. Prima ține de modularizare și de soluțiile integrate de tip all-in-one. Sistemele BESS pe care le livrăm sunt compacte și modulare, ceea ce permite atât o implementare rapidă, așa cum demonstrează proiectul de 200 MWh realizat în aproximativ opt luni, cât și o extindere facilă în funcție de necesitățile fiecărui proiect. A doua direcție este digitalizarea și utilizarea software-ului de management energetic. Sistemele EMS transformă un activ fizic într-unul inteligent și optimizat, iar aici avem un avantaj distinct, deoarece Simtel dezvoltă intern platforme software și soluții pentru automatizarea proceselor, o expertiză pe care puține companii EPC o integrează în propriul model de afaceri. A treia direcție este integrarea hibridă și valorificarea terenurilor degradate. Proiectul de la Giurgiu, construit pe un teren degradat, demonstrează modul în care sustenabilitatea poate fi combinată cu eficiența economică, reducând totodată presiunea asupra terenurilor agricole.

 - Cum anticipați evoluția pieței construcțiilor energetice în următorii doi-trei ani?
- Din perspectiva cererii, ne așteptăm la o creștere susținută, în special în sectorul stocării și al proiectelor hibride, alimentată de țintele PNIEC, de nevoia de flexibilitate a rețelei și de interesul tot mai mare al investitorilor comerciali și industriali. Avem deja o vizibilitate bună asupra portofoliului potențial pentru perioada 2026-2027. Din perspectiva capacității sectorului de a răspunde, principala provocare va fi execuția, respectiv disponibilitatea forței de muncă specializate, maturitatea lanțului de aprovizionare și capacitatea companiilor de a livra proiecte tot mai complexe la scară mare. Considerăm că firmele integrate, cu expertiză tehnică demonstrată și capacitatea de a livra rapid, vor avea un avantaj competitiv clar. Ne pregătim să operăm la o scară superioară, ca o companie mai matură și mai bine structurată. 

- Cum au evoluat rezultatele financiare în prima parte a anului 2026 și ce obiective aveți pentru întregul exercițiu financiar?
- În primul trimestru din 2026, la nivel consolidat, am raportat venituri din exploatare de 152,4 milioane de lei, în creștere cu 91% față de primul trimestru din 2025, și o cifră de afaceri de 152,1 milioane de lei, în creștere cu 93%, reprezentând 103% din nivelul bugetat. Segmentul de vânzare a energiei a fost principalul motor, cu venituri de 113,5 milioane de lei, în creștere cu 165%, iar activitatea EPC a contribuit cu 36,4 milioane de lei. EBITDA s-a situat la 0,6 milioane de lei, iar rezultatul net a fost o pierdere de 3,8 milioane de lei, evoluție influențată de calendarul recunoașterii marjelor EPC, condițiile meteorologice și ajustările comerciale temporare din furnizare, dar în general conformă bugetului. Pentru întregul an 2026 vizăm, la nivel consolidat, venituri din exploatare de aproximativ 911 milioane de lei, EBITDA de circa 71 milioane de lei și un profit net de aproximativ 33 milioane de lei. Evoluția va fi determinată de sezonalitatea specifică, prin concentrarea livrărilor și încasărilor în a doua jumătate a anului, de livrarea proiectelor mari de stocare aflate în portofoliu, de creșterea contribuției producției proprii de energie și de consolidarea activității de furnizare. Reofertarea și prelungirea contractelor existente, precum și un mix de proiecte mai favorabil în a doua parte a anului ar trebui să susțină îmbunătățirea marjelor.