DICO ȘI ȚIGĂNAȘ BIROU DE PROIECTARE

Biroul de arhitectură Dico și Țigănaș traversează anul 2026 într-o piață a construcțiilor aflată în reașezare, marcată de incertitudine, presiuni asupra finanțării și întârzieri la plată, dar continuă să lucreze la proiecte publice și private de mari dimensiuni. Portofoliul de proiecte active al companiei include investiții importante în infrastructura medicală, sportivă și educațională, precum Spitalul de Urgențe Pediatrice din Cluj, noul stadion de la Târgoviște, Sala Polivalentă din Brașov, baza sportivă Dinamo din București și căminul studențesc al Universității din Oradea. Pe segmentul industrial și logistic, prof. dr. arh. Șerban Țigănaș, președintele Dico și Țigănaș, observă mai degrabă extinderea rețelelor și ansamblurilor existente decât un nou val de investiții majore. În același timp, piața de proiectare rămâne subfinanțată, iar intrarea în vigoare a noului Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor deschide o perioadă de adaptare pentru întregul sector. 

- Cum a evoluat activitatea companiei în ultimul an și care au fost principalele proiecte sau categorii de proiecte care au contribuit la această evoluție? Ce estimări aveți pentru întregul an 2026?
- Din perspectiva noastră, 2026 este un an atipic. Piața construcțiilor pare să treacă printr-un proces de reașezare, având toate componentele cu care ne-am obișnuit, dar în proporții cu totul diferite. Pentru noi, 2026 este un an în care ne-am bazat pe contractele semnate în anul precedent și am pregătit oferte pentru contracte noi, în special pentru proiecte publice. Am participat, de asemenea, la un concurs de arhitectură, fiind interesați de tema propusă.
La fel ca până acum, am vizat proiecte de mari dimensiuni, pentru care ne-am format echipa și pe care ne-am obișnuit să le abordăm. Avem în derulare atât proiecte publice, cât și private. Ne vom considera mulțumiți dacă tot ceea ce am lucrat va fi remunerat conform contractelor, pentru că una dintre cele mai dificile situații în perioade tulburi este cea generată de întârzierile la plată. Privesc închiderea anului 2026 cu un optimism rezervat, dar mai este până atunci. 

- Cum caracterizați, în prezent, piața construcțiilor industriale și logistice din România? Ce tendințe observați în ceea ce privește volumul investițiilor, profilul investitorilor și tipurile de proiecte aflate în dezvoltare?
- Nu cred că pot exprima o părere pentru întreaga țară, pentru că lucrăm doar în anumite zone, în special în orașele mari, unde piața este diferită față de media națională. Multe proiecte industriale se dezvoltă în timp, parcurile de activități fiind asemenea unor organisme care cresc și evoluează continuu. Este un fenomen pe care îl observăm de peste 15 ani și pot spune că lucrăm în continuare la proiecte noi, care au legătură cu ansamblurile industriale începute în urmă cu mai mulți ani. Industria este dinamică, tehnologia se schimbă, cerințele pentru spațiile de producție, de asemenea, și asta atrage după sine diferite proiecte noi. Nodurile rețelelor logistice au fost, în mare parte, realizate, iar distribuția mărfurilor se desfășoară în funcție de cerințele terminalelor comerciale. Producția industrială depinde de forța de muncă, de proximitatea materiilor prime și a piețelor de distribuție și de starea rețelelor de transport. Forța de muncă nu mai este foarte disponibilă în multe regiuni din țară, materiile prime există în anumite domenii, dar starea drumurilor nu este strălucitoare, deși s-a progresat mult în ultima perioadă, mai ales spre est. Mai mult, ați observat în ultima perioadă și mari retaileri care s-au retras de pe piața românească, fiind achiziționați, din fericire pentru ei, de alții care au decis să rămână. Cred că nu ne aflăm în perioada unor mari investiții, fiind mai degrabă în situația dezvoltării capilare a rețelelor existente. 

- Care sunt, în acest moment, cele mai solicitate servicii din portofoliul biroului - arhitectură, proiectare, consultanță, studii sau asistență pe parcursul execuției - și cum s-au schimbat cerințele clienților în ultimii ani?
- Suntem un birou care în cea mai mare parte își alege singur proiectele în care se angajează, deci nu aș putea spune că suntem solicitați, la propriu. Totuși, portofoliul nostru de proiecte industriale, dar și pentru infrastructura mare pentru sport ne face căutați. Lucrăm cel mai mult pe concepție arhitecturală și detaliere tehnică, în BIM, cu componente de structură pe care le realizăm noi sau colaboratorii noștri. În mod cert, partea de proiectare domină portofoliul acestor servicii, fiind completată de studii și de asistența pe parcursul execuției pentru propriile proiecte. Clienții evoluează în timp, devenind mai organizați, mai exigenți și, uneori, mai implicați și interesați de calitatea rezultatelor.
În administrațiile publice și instituțiile ordonatoare de credite a intervenit profesionalizarea, de altfel dezirabilă și firească, odată cu experiențele acumulate. Pentru clientul public s-a intensificat și presiunea publică, exercitată direct sau prin intermediul presei. Lumea este tot mai interesată de modul în care sunt cheltuite resursele și de respectarea termenelor. În zona privată, randamentul investițiilor depinde foarte mult de calitate și de respectarea planurilor, deci problemele se pun altfel. 

- Ce proiecte importante aveți în lucru sau în pregătire și care sunt principalele sectoare în care anticipați oportunități de dezvoltare în perioada următoare? Aveți în vedere și extinderea către noi nișe sau categorii de investiții?
- Avem mai multe șantiere importante. Spitalul de urgențe pediatrice din Cluj este cel mai mare, evoluează, dar așa cum știți din presă nu are încă finanțarea integrală. Șantierul bazei sportive care cuprinde noul stadion de la Târgoviște este foarte avansat și așteptăm să îl vedem finalizat în acest an. Sala polivalentă din Brașov a intrat și ea în linie dreaptă, dar mai avem aproape un an până la finalizarea completă. Am definitivat recent, odată cu recepția la terminarea lucrărilor, proiectul Judecătoriei din Târgu Neamț, început cu mai mult timp în urmă și care a trecut prin diferite sincope investiționale. Am lucrat mult pentru baza sportivă Dinamo din București, dar șantierul nu a început încă. Crește căminul studențesc pe care îl realizăm pentru Universitatea din Oradea. Despre proiectele private nu vă pot transmite prea multe, din rațiuni de confidențialitate contractuală. 

- În ce măsură criteriile de sustenabilitate, eficiența energetică, certificările de mediu și obiectivele de reducere a amprentei de carbon influențează astăzi proiectarea clădirilor industriale și logistice? Ce solicitări concrete primiți din partea beneficiarilor?
- În marea lor majoritate, atât clienții publici, cât și cei privați urmăresc respectarea cerințelor legale în vigoare, care sunt pragul de conformitate, adică limita inferioară sub care nu se poate coborî. Nici administrațiile emitente ale autorizațiilor și nici procedurile de recepție nu sunt foarte atente la respectarea efectivă a cerințelor de sustenabilitate și la eficiența energetică, atâta timp cât pe hârtie lucrurile arată bine. Ceea ce în termeni de specialitate se numește "performance gap", adică distanța dintre ceea ce s-a proiectat sau declarat și realitate este destul de mare în România. 

- Care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent o companie de proiectare și consultanță specializată în construcții industriale?
- Poate că cea mai interesantă provocare ține de adoptarea recentă a Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, după ani de ezitări și sub presiunea angajamentelor pentru PNRR. Este nevoie de un timp și de ajustări care să conducă la înțelegere și aplicare unitară. Despre problemele pieței am scris de fiecare dată, sunt cam aceleași, doar că situația de incertitudine în care ne aflăm le agravează. Pornind de la faptul că piața de proiectare din România este caracterizată în continuare de subfinanțare, de bugete prea mici și de salarii insuficient de bune, la care se adaugă faptul că trebuie să finanțezi proiectele publice până la decontarea lor, este destul de greu să îți menții o traiectorie bună. 

- Care sunt obiectivele companiei pentru următorii 2-3 ani în ceea ce privește cifra de afaceri, echipa, portofoliul de servicii și proiectele vizate? Cum vedeți, în același orizont, evoluția pieței construcțiilor industriale și logistice din România?
- Ne dorim să rămânem un furnizor de încredere de proiecte bune, astfel încât cei interesați de competențele și experiența acumulate în timp să apeleze la noi. Există deja în România câteva firme care s-au organizat foarte bine, aș spune aproape matematic, pentru a câștiga cele mai importante contracte de pe piață. Este important, dar nu și suficient pentru ca proiectele să fie și foarte bune. Principalul nostru obiectiv este să facem arhitectură valoroasă și aceasta nu se obține doar prin rezolvarea corectă a unor ecuații.
România, deși s-a dezvoltat mult în sectorul construcțiilor, nu are o exigență arhitecturală înaltă, așa cum găsim în alte țări și regiuni, precum Slovenia, Polonia sau Republica Cehă, din păcate. Cultura noilor îmbogățiți nu este rafinată, reprezentanții instituțiilor și administrațiilor statului excelează în a avea alte obiective, ca să nu spun că au cam lipsit la lecțiile despre arta arhitecturii, iar companiile străine se adaptează la cerințele locului, chiar dacă provin din zone în care se construiește mult mai bine. A practica arhitectura seamănă foarte mult cu a înota împotriva curentului, dar întotdeauna a fost așa.