SELF DESIGN & ENGINEERING

În plin proces de rebranding și repoziționare pe piața proiectării, Self Design & Engineering își propune să-și consolideze statutul de proiectant general pentru proiecte complexe din domeniul clădirilor publice și construcțiilor speciale. Compania își bazează strategia de dezvoltare pe experiența acumulată în proiecte de mare anvergură, pe extinderea echipelor de arhitectură și structură, dar și pe accelerarea digitalizării proceselor interne. În portofoliul actual se regăsesc investiții importante, precum extinderea Facultății de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Spitalul Județean de Urgență Giurgiu sau proiecte din zona de apărare și educație. Potrivit lui Alexandru Olaru, director general al Self Design & Engineering, perioada 2025-2026 marchează o etapă de consolidare și pregătire pentru noul val de investiții publice, estimat odată cu lansarea viitoarelor programe europene de finanțare. În paralel, compania urmărește integrarea soluțiilor sustenabile și a tehnologiilor inteligente în proiectarea clădirilor publice, adaptându-se noilor cerințe privind eficiența energetică, sănătatea utilizatorilor și reducerea amprentei de carbon.

- Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru?
- În prezent, avem în derulare proiecte din domenii diverse, printre care extinderea Facultății de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, amfiteatrul Academiei de Muzică și extinderea sediului Direcției Generale de Protecție Internă. Sunt proiecte cu un grad ridicat de complexitate, care presupun o bună coordonare între specialități, respectarea cerințelor tehnice și funcționale specifice fiecărui obiectiv, precum și adaptarea soluțiilor la nevoile beneficiarilor și la reglementările în vigoare.

- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și pentru perioada 2027-2030?
- Anul 2025 a fost unul foarte productiv, în care am reușit să creștem semnificativ cifra de afaceri și portofoliul de lucrări față de anul 2024. Compania noastră se caracterizează prin dinamism și adaptabilitate, iar în 2025 am abordat proiecte diverse, din domeniul industrial, hotelier, al învățământului, sănătății, dar și al apărării naționale. Pentru 2026, ne propunem să consolidăm această evoluție și să continuăm dezvoltarea pe direcțiile strategice deja începute.

- Ce v-ați propus, la nivel de business, pentru următorii patru ani, inclusiv în ceea ce privește investițiile în extinderea activității, personal și digitalizare?
- La nivel de business, ne aflăm într-un proces de rebranding și repoziționare. Experiența acumulată în proiecte de mare anvergură ne determină să ne asumăm tot mai mult rolul de proiectant general în proiectele viitoare. În acest context, dezvoltăm departamentul de arhitectură și consolidăm echipa de structură. Digitalizarea stă la baza acestui proces, prin proceduri menite să eficientizeze comunicarea între specialități, precum și relația cu antreprenorul și beneficiarul final.

- Cum vedeți evoluția cererii de construcții speciale și clădiri publice în 2026 și cum credeți că va evolua aceasta pe termen scurt și mediu?
- Pentru noi, anul 2026 este unul de consolidare a poziției pe piață. Nu estimăm o creștere semnificativă a cererii pentru construcții speciale și clădiri publice în acest an, însă considerăm că noile programe de finanțare europeană, așteptate în perioada 2027-2028, vor genera oportunități importante. Obiectivul nostru este să fim pregătiți pentru aceste provocări și pentru noul ciclu de investiții din piața construcțiilor.

- Ce impact au avut programele de finanțare europeană asupra volumului de proiecte de clădiri publice în care este implicată compania?
- Programele de finanțare europeană au avut un impact semnificativ asupra volumului de proiecte din cadrul companiei noastre. Activând preponderent în zona clădirilor publice, am observat că autoritățile au reușit să acceseze fonduri europene, prin PNRR și programe operaționale, pentru finanțarea unor proiecte de mare anvergură, în domenii diverse de interes public.

- Ce specificații au noile proiecte de clădiri publice, proiectate după pandemie, din punctul de vedere al consumului de energie, compartimentărilor, designului interior și exterior și tipului de materiale folosite?
- Pandemia a accelerat schimbările în arhitectura publică, transformând clădirile din simple spații funcționale în ecosisteme orientate către sustenabilitate, eficiență și sănătate. Noile proiecte pun accent pe standarde de tip nZEB, sisteme HVAC inteligente, management digital prin BMS, design modular și circulații diferențiate. În același timp, designul interior și exterior acordă o importanță tot mai mare luminii naturale, integrării vegetației, igienei și reducerii amprentei de carbon. În ultimii ani, au început să fie utilizate tot mai mult materiale precum suprafețele antimicrobiene, lemnul stratificat sau vopselele fotocatalitice. Cu alte cuvinte, clădirea publică post-pandemie a evoluat de la rolul de spațiu de adăpostire la cel de spațiu care contribuie activ la sănătatea și siguranța utilizatorilor.