Societatea Romana GEOEXCHANGE (SRG)

- Vom continua să promovăm utilizarea energiei geotermale și a pompelor de căldură și mai ales vom milita pentru o strategie națională în acest domeniu și pentru finanțarea din proiecte structurale europene, la organele competente. Ne propunem să mărim numărul de membri cu firme sau experți din domeniu și să fim parteneri activi în proiectele de cercetare europeană în desfășurare descrise anterior. Astfel, la finalul lunii octombrie a.c., am organizat un curs în format hibrid împreună cu celelalte 3 centre de excelență din Padova (Italia), Valencia (Spania) și Erlangen (Germania), ca o continuare firească a cursului din septembrie 2023. La mijlocul lunii noiembrie, 10 membri ai SRG participă, timp de 3 zile, la o vizită de lucru ce include prezentarea de bune practici și un seminar la partenerul din Norvegia, în cadrul proiectului GeoInnovatePILE.
La finalul lui noiembrie participăm la adunarea generală ce va avea loc la Universitatea din Valencia în cadrul proiectului Cooling Down. În februarie 2025, vom organiza "Special School" în cadrul proiectului Cooling Down, unde vor fi prezentate cele mai bune practici în climatizarea utilizând energia geotermală. Urmează, în 2025, să organizăm o conferință internațională la Oradea cu implicarea EGEC, care se va desfășura o dată la 2 ani.

- În ceea ce privește problematicile legate de mediu ale energiei geotermale în România, se remarcă riscul de poluare a apelor subterane. Extracția necontrolată a apei geotermale poate duce la scurgeri de fluide geotermale (care conțin minerale și substanțe chimice) în apele subterane, afectând calitatea acestora. Este esențială monitorizarea riguroasă și gestionarea corectă a extracției, pentru a evita contaminarea surselor de apă potabilă. Referitor la dezvoltarea infrastructurii de foraj, trebuie specificat că forajul pentru exploatarea resurselor geotermale poate avea un impact asupra mediului prin afectarea peisajului și potențialul de destabilizare a solului. Implementarea unor studii de impact ambental înainte de realizarea proiectelor este crucială pentru a evita astfel de probleme. Totodată, deși energia geotermală este considerată cu emisii reduse, există situații în care exploatarea resurselor geotermale poate elibera gaze precum dioxid de carbon (CO₂) și hidrogen sulfurat (H₂S) din rezervoarele geotermale. Aceste emisii trebuie gestionate prin instalarea de tehnologii de captare și monitorizare continuă. În plus, procesul de extragere a apei geotermale poate produce nămoluri și ape reziduale care necesită un management adecvat pentru a nu polua solul și apele de suprafață. Tratarea corespunzătoare a acestor deșeuri este esențială pentru minimizarea impactului asupra mediului.

- Cea mai importantă dintre zonele "fierbinți" din domeniul geotermal în România este Câmpia de Vest (județele Bihor, Arad, Satu Mare), reprezentând regiunea cu cel mai mare potențial geotermal din România. Apele termale sunt la adâncimi accesibile și au temperaturi care le fac potrivite pentru aplicații de încălzire (inclusiv încălzirea locuințelor, serelor și a apei calde menajere). La Oradea și Beiuș funcționează două dintre cele mai importante infrastructuri pentru utilizarea energiei geotermale în încălzirea clădirilor. Sunt modele de succes în valorificarea energiei geotermale, dar există oportunități de extindere și modernizare a sistemelor pentru a reduce și mai mult dependența de combustibilii fosili. În ceea ce privește zona de sud-vest a României (județul Timiș), ea prezintă, de asemenea, potențial geotermal, iar studiile geologice sugerează existența unor resurse care ar putea fi exploatate pentru încălzirea locală și dezvoltarea de proiecte la scară mai mică. La Salonta și Ștei sunt în curs de implementare foraje geotermale de adâncime și rețele geotermale pentru încălzirea parțială a orașelor.
Pentru a minimiza efectele negative asupra mediului, fiecare proiect de exploatare geotermală ar trebui să fie precedat de studii detaliate privind impactul asupra apei subterane, solului și ecosistemelor locale. Aceste studii ajută la identificarea riscurilor și la aplicarea măsurilor de protecție necesare. Reinserția apei geotermale uzată termic este o metodă obligatorie pentru regenerarea sursei și pentru a evita contaminarea apelor de suprafață. Acest proces asigură sustenabilitatea resursei și protecția mediului. Utilizarea unor tehnologii avansate pentru captarea și tratarea gazelor eliberate în timpul extracției (cum ar fi H₂S) contribuie la reducerea emisiilor și la protejarea calității aerului în zonele de exploatare. Implicarea comunităților locale în monitorizarea activităților geotermale și crearea unui dialog constant cu acestea poate ajuta la rezolvarea rapidă a problemelor și la identificarea soluțiilor de adaptare la nevoile locale. Sprijinirea financiară și legislativă a proiectelor care folosesc energia geotermală pentru încălzirea comunităților poate contribui la reducerea emisiilor de carbon și la creșterea calității vieții. Accesarea fondurilor europene pentru energie verde poate facilita dezvoltarea acestor inițiative. Exploatarea sustenabilă a resurselor geotermale din România poate contribui la reducerea dependenței de sursele convenționale de energie și la diminuarea impactului negativ asupra mediului, în special în regiunile cu potențial geotermal ridicat.

(articol apărut în revista Agenda Construcțiilor, ediția Octombrie 2024)