În contextul accelerării tranziției energetice la nivel european, energia geotermală începe să fie reevaluată ca soluție strategică pentru reducerea emisiilor și creșterea securității energetice. Spre deosebire de alte surse regenerabile, aceasta oferă un avantaj esențial: stabilitate în furnizarea energiei termice, cu posibilitatea integrării în sisteme locale de încălzire și răcire. Cu toate acestea, în România, dezvoltarea sectorului rămâne în urmă, în principal din cauza lipsei unui cadru legislativ clar, a absenței unei strategii naționale dedicate și a dificultăților de finanțare. În același timp, tehnologiile s-au maturizat, iar modelele europene demonstrează că geoexchange poate deveni o soluție standard pentru clădiri și comunități întregi. Integrarea pompelor de căldură geotermale, a forajelor verticale și a sistemelor inteligente de control permite dezvoltarea unor infrastructuri energetice eficiente, cu costuri operaționale reduse și predictibile. În acest context, rolul organizațiilor profesionale devine esențial în articularea dialogului între autorități, investitori și piață, precum și în accelerarea adoptării acestor soluții. Despre aceste direcții oferă în continuare detalii Alexandra Ban, președinte al Societății Române Geoexchange.
- Care sunt principalele obiective ale SRG pentru perioada 2026-2030?
- Pentru perioada 2026-2030, obiectivele SRG se aliniază clar cu accelerarea tranziției energetice, politicile UE (Green Deal, Fit for 55) și nevoia României de a recupera decalajul în domeniul geotermal. SRG își propune să devină motorul principal al integrării energiei geotermale în sistemul energetic național, prin combinarea a trei direcții-cheie: politică publică (strategie + legislație), piață (implementare + finanțare) și competențe (training + educație).
În cooperare cu European Geothermal Energy Council - autoritatea geotermală a Europei la nivelul Comisiei Europene și în parteneriat instituțional cu Ministerul Energiei - SRG va organiza în data de 29 octombrie 2026 Geothermal Energy Forum Bucharest 2026, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Evenimentul, de anvergură internațională, este dedicat accelerării implementării energiei geotermale în România prin lansarea și promovarea viitoarei Strategii Geotermale Europene și sprijin direct pentru dezvoltarea strategiei naționale a României. Participarea va fi de nivel înalt: reprezentanți ai Comisiei Europene, liderii European Geothermal Energy Council, experți de top și reprezentanți ai cercetării și industriei geotermale europene, instituții financiare și investitori, autorități naționale și locale. Rolul strategic al forumului este crearea unui cadru de dialog între decidenți politici, industrie și mediul academic și poziționarea României ca hub regional pentru geotermie în Europa de Est. Impactul așteptat vizează creșterea vizibilității României în ecosistemul energetic european, accelerarea investițiilor în proiecte geotermale și consolidarea rolului SRG ca actor strategic la nivel național și european. Prin acest forum, România nu doar că participă la tranziția energetică europeană, ci își asumă un rol activ în modelarea viitorului geotermiei în regiune.
- În ce stadiu se află demersurile privind elaborarea strategiei naționale pentru energia geotermală și ce rol joacă SRG în acest proces?
- În prezent, România se află într-un stadiu incipient (pre-strategic) în ceea ce privește energia geotermală. Nu există încă o strategie națională geotermală adoptată oficial. Există doar inițiative punctuale și presiune crescândă din partea sectorului profesional și european. Lipsa unei strategii este recunoscută ca una dintre principalele bariere în dezvoltarea sectorului. Practic, strategia nu este încă redactată oficial, dar procesul a fost declanșat la nivel de dialog instituțional.
- Menționați tehnologiile care vor avea cel mai mare impact în dezvoltarea pieței geoexchange din România, în special în zona pompelor de căldură geotermale.
- Impactul major va veni din combinația dintre pompe de căldură geotermale/ hiblide (sol-aer-apă) eficiente, foraje verticale și soluții integrate la nivel de cartier - precum geothermal energy centers, care pot transforma geoexchange într-o infrastructură energetică standard pentru comunități întregi. Geothermal Energy Centers (concept cheie pentru România) este una dintre cele mai scalabile soluții pentru următorii ani: "centrală termică comună" pentru cartiere de case, ansambluri rezidențiale, blocuri sau campusuri; configurație - pompe de căldură geotermale (GSHP) și hibride (HyHP) centralizate, câmp de sonde geotermale (verticale), panouri solare + baterii de stocare, sistem BMS avansat pentru monitorizare; funcționalități - furnizare încălzire + răcire + apă caldă menajeră, monitorizare individuală a consumului electric și a celui de energie termică. Este vorba despre un model de district heating & cooling de generația a V-a, descentralizat și 100% regenerabil.
- Cum vedeți integrarea sistemelor geoexchange în proiectele imobiliare moderne și ce avantaje competitive oferă acestea față de soluțiile convenționale?
- Geoexchange (pompe de căldură geotermale + sonde) nu mai este o opțiune "exotică", ci o soluție standard pentru clădiri rezidențiale, office și publice, deoarece răspunde simultan la trei presiuni majore: costuri, decarbonizare și securitate energetică. Costurile operaționale sunt reduse și predictibile (economii tipice 50%-80% față de gaz sau electric direct și costuri stabile pe termen lung). În ceea ce privește conformarea nZEB și obiectivele climatice, sistemul prezintă emisii foarte scăzute și asigură integrare facilă cu PV/PVT. Este o soluție completă într-o singură infrastructură, de încălzire, răcire și apă caldă menajeră. În planul confortului și performanței, aceasta garantează temperatură constantă, zgomot redus și performanță stabilă indiferent de sezon. Produsul crește atractivitatea activelor și facilitează accesul la finanțări verzi. Bariera principală în implementarea la scară largă rămâne costul inițial mai ridicat și lipsa programelor dedicate de finanțare.
- În ce măsură pot fi valorificate resursele geotermale existente, inclusiv puțurile neutilizate, prin tehnologii moderne și ce investiții sunt necesare?
- În prezent, unul dintre principalele blocaje în valorificarea resurselor geotermale din România este lipsa unui cadru legislativ clar privind statutul și exploatarea puțurilor existente. Există ambiguități privind dreptul de proprietate și utilizare, multe puțuri fiind forate în perioada comunistă și abandonate sau fără documentație clară. Nu este clar cine este titularul dreptului de exploatare și cine poate reinvesti. Procedurile de autorizare pentru reabilitare, reinjecție și conversie sunt lente și birocratice. Consecința este blocarea resurselor și descurajarea investițiilor. Resursele existente pot fi valorificate eficient prin integrarea cu pompe de căldură geotermale, inclusiv reutilizarea apei geotermale "uzate termic", ceea ce crește energia utilă extrasă.
- Care au fost principalele direcții de activitate ale SRG în ultimii ani și ce rezultate concrete ați obținut în implementarea soluțiilor geoexchange?
- În ultimii ani, activitatea Societății Române Geoexchange s-a concentrat pe trecerea de la know-how la implementare reală, prin proiecte europene și colaborări internaționale. Ne-am Implicat în proiecte precum GEO4CIVHIC (program Horizon 2020), Cooling Down (program LIFE), GEOINNOVATE PILE (finanțat prin Norway Grants) și RE-ENERGIZE (program LIFE), am colaborat cu European Geothermal Energy Council și parteneri europeni. De asemenea, în ceea ce privește transferul tehnologic concret, am realizat piloți energetici, fundații cu schimb de căldură integrat și sisteme de mare capacitate (circa 1 MW) cu câmpuri extinse de sonde geotermale. Acestea demonstrează aplicabilitatea geoexchange la scară mare, inclusiv pentru spitale și clădiri publice.
- Care sunt principalele bariere în dezvoltarea sectorului geoexchange și ce măsuri sunt necesare pentru accelerarea adoptării?
- Barierele sunt în principal de natură legislativă, financiară și operațională. Este vorba despre cadru legislativ neclar și fragmentat, proceduri greoaie de autorizare, lipsa standardelor tehnice și a unei strategii naționale. De asemenea, trebuie precizat deficitul de specialiști, lipsa bazelor de date geologice și dificultăți de integrare în clădiri existente. La acestea se adaugă costul inițial ridicat și lipsa finanțărilor dedicate pentru geoexchange și geothermal energy centers. Concluzia este că tehnologia este matură, dar dezvoltarea este blocată de contextul instituțional și financiar. Accelerarea adoptării necesită legislație clară, finanțare dedicată și dezvoltarea capacității pieței.
