AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU (ADR CENTRU)

Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Centru coordonează investițiile în infrastructura de transport prin Programul "Regiunea Centru" 2021-2027, care alocă aproape 220 de milioane de euro pentru modernizarea drumurilor județene și dezvoltarea mobilității durabile. În prezent, pe Prioritatea 5 - "O regiune accesibilă" sunt în derulare 13 contracte de finanțare, cu o valoare cumulată de peste 2,07 miliarde lei, ce vizează modernizarea a aproape 400 km de drumuri și îmbunătățirea conectivității dintre comunitățile rurale și marile centre urbane. Printre cele mai importante proiecte se numără Ocolitoarea Mare a Brașovului, modernizarea DJ 750C din județul Alba - "Drumul Mănăstirilor din Apuseni" și reabilitarea DJ 106E din Mărginimea Sibiului, investiții care urmăresc reducerea timpilor de deplasare, stimularea dezvoltării economice și turistice și facilitarea accesului la rețeaua TEN-T. În interviul acordat revistei Agenda Construcțiilor, Simion Crețu, directorul general al ADR Centru, vorbește despre stadiul implementării proiectelor, provocările întâmpinate de beneficiari, perspectivele politicii de coeziune după 2027 și rolul investițiilor în infrastructură în reducerea decalajelor de dezvoltare dintre mediul urban și cel rural. 

- Care sunt principalele proiecte de infrastructură finanțate prin programele gestionate de ADR Centru și ce impact estimați că vor avea asupra dezvoltării economice locale?
- ADR Centru gestionează un program de finanțare nerambursabilă care se derulează la nivel regional și este organism intermediar pentru alte două programe naționale de finanțare europeană. Principalul instrument de finanțare alocat dezvoltării regionale pentru perioada 2021-2027 este Programul "Regiunea Centru", pentru care în această perioadă suntem Autoritate de Management. Acesta cuprinde intervenții pe toate cele cinci obiective de politică ale Uniunii Europene, fiind și singurul prin care se pot derula proiecte de infrastructură rutieră de transport prin ADR Centru. Strict pentru finanțarea acestui domeniu în Regiunea Centru, avem o singură axă a programului care susține proiectele autorităților publice locale, respectiv Prioritatea 5 - "O regiune accesibilă", cu două acțiuni de finanțare. Pe această axă de finanțare avem alocat un buget de aproape 1,1 miliarde lei (circa 220 de milioane de euro) fonduri nerambursabile din bugetul FEDR.
Prin Programul "Regiunea Centru" există și posibilitatea de a moderniza parțial inclusiv infrastructura rutieră urbană, în cadrul apelurilor specifice, care au ca scop principal fluidizarea traficului și realizarea de investiții în soluții verzi, care ajută la reducerea sau decongestionarea traficului și la crearea mobilității alternative. De aceea, investițiile majore pe această axă constau în realizarea de piste de biciclete, trotuare, stații de autobuz, stații de încărcare pentru biciclete electrice, park and ride, troleibuze și autobuze electrice, iar în subsidiar sunt modernizate și zonele stradale. Deoarece întrebarea se referă la principalele proiecte de infrastructură rutieră regională, nu vom intra în detalii despre proiectele de mobilitate urbană care, cumulat, pe baza indicatorilor propuși de beneficiarii proiectelor, ajung la circa 50 km la momentul actual, la nivel regional. 

- Câte contracte de finanțare aveți pe Prioritatea 5 a Programului "Regiunea Centru" și ce prevăd acestea?
- Pe Prioritatea 5 a Programului "Regiunea Centru" avem 13 contracte de finanțare în derulare, dintre care șase sunt alocate proiectelor etapizate de infrastructură, adică demarate prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și care nu s-au finalizat în acea perioadă din diferite motive. Acestea au o valoare totală cumulată de 2,07 miliarde lei (peste 414 milioane de euro). Un buget de 1,37 miliarde lei a fost alocat din fonduri nerambursabile pentru realizarea activităților prevăzute, respectiv peste 272 milioane de euro, prin care se vor reface și moderniza aproape 400 km de drumuri din județele Regiunii Centru. Pentru a identifica principalele proiecte de infrastructură, ne raportăm la proiectele cu cel mai lung traseu prevăzut, deoarece, din punct de vedere administrativ, toate sunt esențiale pentru comunitate. Pornind de la acest criteriu, proiectul cu tronsonul cel mai lung și cu finanțare integrală doar din Programul "Regiunea Centru" este contractat de Consiliul Județean Brașov și are o valoare totală de 526,77 milioane de lei, din care 248 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Proiectul, cunoscut ca "Ocolitoarea mare a Brașovului", prevede modernizarea și reabilitarea DJ 103B Săcele (DN1A) - Tărlungeni - Budila - Teliu (DN10) limita de județ Covasna, DJ 103A, DJ 112A Hărman (DN11) - Bod - Hălchiu - Codlea - Vulcan - DN 73A și DJ 112B Cristian (DN73) - Vulcan (DJ112A). Acesta și tranzitează zona de nord a municipiului Brașov, cuprinsă între municipiile Săcele, la est, și Codlea, la vest, zonă care va beneficia de un puternic impuls economic la finalizarea acestuia. Prin acest proiect vor fi modernizați peste 53 km de drum județean pe o rută care traversează de la est la vest zona rurală apropiată de municipiul Brașov. De fapt, lungimea totală a rutei este de 76 km, dar, pentru aproximativ 23 km, traseul se suprapune peste DN1A, DN10 și DN73A, iar aceste porțiuni nu fac parte din proiect. Modernizarea drumului va permite un flux mai bun al bunurilor și serviciilor în jurul municipiului reședință de județ, precum și conexiuni mai bune și mai rapide între diferite localități aflate pe acest arc de cerc din jurul marelui oraș.
Un alt proiect major, implementat de Consiliul Județean Alba, vizează reabilitarea și modernizare DJ 750C, pe tronsonul Sălciua de Sus (DN75) - Dealu Caselor - Valea Largă - Vale în Jos - Ponor - Râmeț - Valea Mănăstirii - Geoagiu de Sus - Stremț - Teiuș (DN1). Valoarea totală a investiției este de 210,3 milioane de lei, din care 116,5 milioane de lei reprezintă finanțarea nerambursabilă din FEDR și bugetul de stat al României. Proiectul vizează modernizarea drumului care se intersectează la Ponor cu un alt traseu rutier modernizat prin POR 2014-2020, actuala "Transapuseana", pornind de la Sălciua până la Teiuș, prin comunele Ponor, Râmeț și Stremț. Acest drum, în lungime de aproape 40 km, în prezent aproape impracticabil pe unele porțiuni, face legătura între Autostrada Sebeș - Turda și DN1, către drumul național DN75, care leagă Turda de Câmpeni și merge mai departe, până la Ștei, în Bihor. Autoritățile județene au denumit acest traseu "Drumul Mănăstirilor din Apuseni", deoarece conectează traseul european cu rutele călugărilor care și-au făurit sălașe în sihăstria Apusenilor. Astfel, cu resurse europene nerambursabile, pe parcursul a două perioade de programare europeană, Consiliul Județean Alba asigură conectivitatea arealului Munților Apuseni cu coridoarele de transport europene și naționale.
Următorul proiect clasat, în funcție de criteriul lungimii și al finanțării doar prin Programul "Regiunea Centru" 2021-2027, este implementat de Consiliul Județean Sibiu. Acesta prevede reabilitarea și modernizarea DJ 106E Cristian (int. DN) - Orlat - Sibiel - Vale - Săliște - Galeș - Tilișca - Rod - Poiana Sibiului, Jina - limita județului Alba (tronsoanele 2 și 3), cu o lungime de 29,17 km, și include în contractul de finanțare modernizarea a două tronsoane din DJ 106E, Cristian - Jina. Modernizarea DJ 106E va fi astfel completă, ceea ce va asigura accesul facil și rapid al locuitorilor și vizitatorilor Mărginimii Sibiului la rețeaua rutieră europeană TEN-T și invers, către municipiul Sibiu. Pe lângă siguranța rutieră a călătorilor, proiectul va asigura o legătură rutieră permanentă, cu condiții mai bune de circulație, către diferite obiective comerciale și industriale, alături de un confort sporit pentru participanții la trafic. Valoarea totală a proiectului este de 293 milioane de lei, din care valoarea finanțării nerambursabile este de aproape 221 milioane de lei. Pentru implementarea proiectului, care are o complexitate atipică pe traseu, o mare parte fiind în zonă montană, beneficiarul, Consiliul Județean Sibiu, estimează ca fiind necesară o perioadă de 43 de luni. Fiecare proiect susține dezvoltarea economică, în primul rând a comunităților aflate pe traseu, creșterea siguranței călătorilor care tranzitează zona, asigură conexiunea zonelor rurale cu zonele urbane, reduce timpii de deplasare și va susține creșterea oportunităților de dezvoltare turistică a arealelor. 

- Ce estimări aveți pentru viitoarea perioadă de programare 2028-2034?
- Referitor la viitoarea perioadă de finanțare 2028-2034, trebuie să precizăm că, la nivel european, toate entitățile se află în plin proces de discuții și negociere pentru stabilirea structurii bugetului, direcțiilor de finanțare și modului în care se vor derula finanțările. Cadrul financiar multianual identifică șase priorități strategice ale Comisiei Europene, respectiv:

• investiții în oameni, în statele membre și în regiuni;
• stimularea prosperității prin competitivitate, cercetare și inovare;
• protejarea Europei;
• promovarea educației, a drepturilor sociale și a democrației;
• protejarea cetățenilor și consolidarea gradului de pregătire și a rezilienței;
• stabilirea de parteneriate pentru o Europă mai puternică pe plan mondial.

La nivel european se discută, de asemenea, despre elaborarea de regulamente sectoriale vizând fondurile din structura bugetului, inclusiv un regulament privind Fondul european pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și zone rurale, pescuit și afaceri maritime, prosperitate și securitate pentru perioada 2028-2034. Din informațiile pe care le deținem la acest moment, în următoarea perioadă de programare a fondurilor structurale se va lucra cu un document unic de programare la nivelul statului membru, respectiv Planul de Parteneriat Național și Regional. De asemenea, se discută despre o alocare totală propusă de 60,2 miliarde euro, din care 32,03 miliarde euro să fie alocați Politicii de coeziune, 16,57 miliarde euro pentru Politica Agricolă Comună, un miliard de euro pentru FAMI, 4,6 miliarde euro pentru Fondul Social de Climă și 6 miliarde euro pentru "Obiectiv rural".
În cadrul viitorului regulament vor fi prevăzute cinci obiective generale:

• sprijinirea prosperității durabile a Uniunii în toate regiunile;
• sprijinirea capabilităților de apărare și a securității Uniunii în toate regiunile;
• consolidarea coeziunii sociale prin sprijinirea cetățenilor și consolidarea societăților din Uniune și a modelului social al Uniunii;
• susținerea calității vieții în Uniune;
• protejarea și consolidarea drepturilor fundamentale, a democrației, a egalității, a statului de drept și afirmarea valorilor Uniunii.

Finanțarea și consolidarea infrastructurii de transport, ținând seama de activitățile de decarbonizare și de tranziție verde și digitală, sunt prevăzute la obiectivul general 1 - sprijinirea prosperității durabile a Uniunii în toate regiunile. Acestea sunt informațiile existente în acest moment pentru perioada 2028-2034, iar la nivel regional derulăm prezentarea acestor date, discuțiile cu autoritățile locale pentru prioritizarea nevoilor de finanțare și identificarea viitoarelor proiecte care pot fi depuse spre finanțare. 

- Care sunt principalele dificultăți întâmpinate de beneficiari în implementarea proiectelor de infrastructură și ce măsuri pot contribui la accelerarea acestora?
- Rămâne problema procedurilor de achiziții publice, a bugetului propriu al beneficiarilor necesar pentru derularea lucrărilor, dar și faptul că resursele umane sunt insuficiente. În cazul achizițiilor, pe lângă procedurile care au un grad de complexitate ridicat, apare constant riscul unor contestații care prelungesc termenele de derulare a contractelor. În acest caz, termenul de soluționare depinde de rezoluțiile date de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru majoritatea procedurilor, sau de instanțe. Pentru a-și asigura fondurile necesare investițiilor, la nivelul Programului "Regiunea Centru", beneficiarii pot recurge în continuare la mecanismul cererilor de plată, prin care pot solicita acordarea mai rapidă a fondurilor nerambursabile alocate prin proiect pentru lucrările prevăzute, iar ulterior plății se finalizează procesul și documentele necesare prin întocmirea unei cereri de rambursare. Acestea se întocmesc conform OUG nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene. 

- În ce măsură investițiile în infrastructură reușesc să reducă decalajele de dezvoltare dintre zonele urbane și cele rurale din regiune?
- Investițiile în infrastructura rutieră, în special proiectele pe care vi le-am menționat, după cum rezultă din traseele intrate în reabilitare, arată în mod clar că vor conecta mai bine ruralul de urban. Acest aspect vine cu multiple beneficii, atât personale pentru fiecare cetățean din localitățile de pe traseu, cât și instituționale sau pentru mediul de afaceri. Cetățenii vor putea ajunge mai ușor și mai repede în orașe, pot să își caute locuri de muncă în orașe, crescând astfel nivelul de trai, sau pot să își deschidă afaceri în turism, producție ori servicii în zona rurală. Și pentru mediul privat aduc beneficii aceste proiecte, care pot reduce costurile de producție, de livrare sau pot susține diversificarea ofertelor de servicii și turistice din zonele respective. Pentru administrație reprezintă, de asemenea, un avantaj, deoarece poate promova oportunitățile pe care le oferă localitățile proprii și potențialul de dezvoltare a acestora, oferind o infrastructură rutieră modernă pe care cetățenii o pot folosi pentru a ajunge în zone de relaxare pitorească sau de dezvoltare a afacerilor la costuri mult mai reduse decât în mediul urban.
Însă avem aceeași situație ca la orice loc de muncă în echipă, o echipă conectată din care fac parte mai mulți membri. Existența unui cadru de lucru, în cazul nostru modernizarea unui drum care va fluidiza și încuraja mobilitatea tuturor, trebuie completată de eforturile celorlalți participanți pentru susținerea dezvoltării locale și reducerea decalajelor, respectiv autoritățile locale, proprietarii de afaceri și cetățenii. Cert este că fiecare beneficiar lider de proiect investește și depune eforturi pentru a implementa aceste proiecte, care sunt dificile din punct de vedere administrativ și financiar, tocmai pentru a susține dezvoltarea mediului rural și reducerea decalajelor dintre polii și centrele urbane și zonele rurale. Acesta este un proces care cere timp, iar efectele și impactul asupra decalajului se vor vedea după finalizarea proiectelor, în funcție de modul în care se vor susține reciproc autoritățile, cetățenii și mediul privat. Cert este că, pentru localitățile traversate de toate drumurile județene reabilitate în perioadele precedente, prețurile imobilelor au crescut, indicând un interes investițional în zonele respective. 

- Ce oportunități de finanțare sunt disponibile în perioada 2021-2027 pentru proiectele de infrastructură și care sunt prioritățile strategice ale regiunii?
- Pentru apelurile de finanțare ale infrastructurii de transport a Regiunii Centru, toate fondurile disponibile au fost lansate pentru depunerea de proiecte. Ca atare, gradul de depunere și contractare a fost deja atins pe acest domeniu prioritar de finanțare, iar proiectele contractate sunt cele menționate anterior. Pe ultimul apel lansat, 5.2 - "Descongestionarea traficului din jurul marilor municipii (reședințe de județ)", pentru care depunerea s-a închis în luna februarie a acestui an, au fost depuse cereri de finanțare, dintre care trei se vor contracta în perioada următoare. Acestea au o valoare totală de 320,8 milioane de lei, iar suma de 109,72 milioane de lei reprezintă finanțarea nerambursabilă alocată, în timp ce cel de-al patrulea proiect este încă în evaluare. Practic, cu aceste contracte care se vor semna, încheiem contractarea și oportunitățile disponibile pentru această perioadă 2021-2027, iar beneficiarii urmează să finalizeze lucrările prevăzute în contracte până în decembrie 2029, conform regulii n+2. 

- Care considerați că va fi cea mai importantă investiție de infrastructură din regiune în următorii ani și ce beneficii va aduce comunităților și mediului de afaceri?
- Fiecare proiect contractat este important prin investițiile pe care le face și prin oportunitățile pe care le creează. Fondurile pe care le avem disponibile sunt insuficiente raportat la nevoile beneficiarilor, însă trebuie să ținem cont și de prioritățile Comisiei Europene, care a setat reducerea amprentei de carbon a statelor membre, ceea ce înseamnă mai puțin transport individual cu mașina și utilizarea trenurilor, autobuzelor electrice sau a troleibuzelor în regiunea noastră. Știm că sunt necesare investiții din fonduri europene în toate domeniile și că resursele disponibile pot acoperi mai puțin de 30% din nevoile autorităților publice locale sau ale mediului privat. Acestea sunt însă vitale și știm cu toții că aceste fonduri și finanțări, chiar dacă vin cu reguli și condiții stricte, au sprijinit mult dezvoltarea locală și regională, degrevând bugetul național. Obiectivele Comisiei Europene sunt strategice și privite la nivel macro, respectiv conectarea României la autostrăzile europene, legarea căii ferate române la liniile din celelalte state membre, pentru a se putea utiliza trenurile de mare viteză și la noi, susținerea dezvoltării statelor membre într-o direcție benefică pe termen lung, prin proiecte verzi care contribuie la un mediu mai curat, sau proiecte de cercetare-inovare care să promoveze statele europene la masa marilor jucători mondiali din domeniul inovațiilor. Concomitent, investițiile locale și regionale asigură legăturile din interiorul regiunilor către axele majore de transport de la nivel național.