Evolutia pozitiva accelerata a sectorului de constructii inregistrata in ultimii 3 ani in Romania va fi atenuata, cel putin in urmatoarele 12 luni, de contextul economic nefavorabil, conform analizelor firmei de consultanta strategica Roland Berger. Daca intre 2019 si 2022 valoarea totala a lucrarilor de constructii a crescut, in medie, cu 14% pe an, sectorul continuand sa se dezvolte puternic inclusiv in perioada pandemiei COVID-19, prognoza pentru 2023-2024 este de o crestere limitata la 2-3% pe an. Aceasta evolutie este asteptata pe fondul scaderii unor segmente private cheie (rezidential, birouri si comercial), date fiind conditiile nefavorabile de creditare si scaderea temporara a cererii din partea clientilor finali. Cu toate acestea, cresterea importanta asteptata in segmentul de infrastructura (9-10% pe an), sustinuta de implementarea proiectelor finantate prin programe europene, inclusiv PNRR, va contribui decisiv la mentinerea unui ritm pozitiv pentru evolutia sectorului per ansamblu, care este asteptat sa depaseasca 35 de miliarde de euro ca valoare pana in 2025.

 

Segmentul rezidential va continua sa genereze aproximativ jumatate din veniturile sectorului de constructii, in ciuda unei contractii anticipate pentru 2023, dar sunt perspective pozitive de revenire si crestere sustenabila pe termen mediu-lung. Pe termen scurt, insa, asteptarile consultantilor de la Roland Berger sunt ca piata sa scada usor in 2023, inainte de o revenire in a doua jumatate a lui 2024 si o reluare sustinuta a cresterii in 2025.

 

Segmentul cladirilor comerciale a fost mai putin influentat de pandemia COVID-19, suprafata nou-construita de spatiu modern de retail in intervalul 2020-2022 fiind doar cu 4% mai mica decat cea inregistrata intre 2017 si 2019. Limitarea accesului publicului in aceste spatii in 2020-2021 a generat o crestere accelerata a comertului online, care va influenta usor negativ cererea de noi spatii comerciale pe termen mediu-lung. Insa, apetitul consumatorilor si volumul record de trafic inregistrat in 2022, pe fondul ridicarii restrictiilor, semnaleaza potentialul continuat de dezvoltare a segmentului. In urmatorii 3 ani, cresterea va fi limitata de situatia economica dificila, care va face finantarea de noi proiecte mai putin rentabila si va scadea puterea de cumparare a consumatorilor, din cauza inflatiei ridicate. In 2023, Roland Berger estimeaza o scadere de circa 3-5% in valoarea noilor constructii din segment, care includ si hotelurile, cladirile pentru activitati de agrement si alte activitati comerciale.

 

Segmentul cladirilor industriale (fabrici, depozite logistice, terminale, etc.) va continua sa fie unul dintre cele mai dinamice din piata, crescand odata cu dezvoltarea infrastructurii nationale de transport. Constructia de cladiri industriale a inregistrat o crestere accelerata in ultimii 6 ani. Stocul suprafetelor moderne disponibile la nivel national s-a dublat fata de finalul anului 2016 si a ajuns la aproximativ 6,5 milioane de metri patrati in 2022. In 2023, estimarile Roland Berger indica o noua temperare a ritmului de crestere, in contextul scaderii consumului clientilor finali si al optimizarii bugetelor de investitii pentru marii jucatori industriali. Incepand cu 2024, insa, dezvoltarea sectorului va accelera din nou, intrucat numerosi jucatori mari din industrie vor anticipa punerea in operare ale portiunilor de autostrada si cale ferata finantate prin programele europene, cu termene de executie in intervalul 2024-2026, si se vor pozitiona devreme pentru a maximiza beneficiile derivate din utilizarea acestora. Mai mult, competitivitatea costurilor cu forta de munca fata de media europeana si puterea de cumparare a populatiei in crestere pe termen mediu-lung vor reprezenta in continuare argumente pentru atragerea investitiilor straine directe in tara. Astfel, conform Roland Berger, constructia anticipata de noi capacitati de productie, noduri logistice si terminale inter-modale va creste valoarea segmentului pana la aproximativ 2 miliarde de euro in 2025, de la circa 1,6 miliarde de euro astazi.

 

Lucrarile de infrastructura mare vor reprezenta principalul motor de crestere a pietei de constructii in perioada urmatoare, sustinute de fondurile si termenele contractuale stricte ale programelor de finantare europene (inclusiv PNRR) – crestere pana la circa 8 miliarde de euro pe an estimata pana in 2025.

In aceasta perioada, este asteptata executia a aproximativ 1.000 de kilometri noi de autostrada si drum expres si modernizarea a circa 500 de kilometri de cale ferata. In acest context, valoarea totala a lucrarilor de infrastructura, care a variat intre 5,5 si 6 miliarde de euro pe an intre 2020 si 2022, va depasi pragul de 7 miliarde de euro in 2023 si va ajunge la aproximativ 8 miliarde de euro pana in 2025, ducand segmentul la o cota de aproximativ 25% in piata constructiilor. Mentinerea la acest nivel sau eventual cresterea spre 9 miliarde de euro pe an este posibila in intervalul 2025-2030, in conditiile in care se asteapta demararea executiei pentru noi proiecte de infrastructura mare incepand cu 2025/2026 (de ex., autostrada A8 Targu Mures – Iasi, calea ferata Bucuresti - Craiova, etc.).