Romania trebuie sa aiba cel putin trei autostrazi finalizate - A1, A3 si A8 - pentru a detine o infrastructura nationala rezilienta, dar si o Dunare navigabila tot anul si un hub maritim modern la Constanta, a declarat, miercuri, comisarul european pentru transporturi, Adina Valean, la cea de-a sasea editie a Critical Infrastructure Protection Forum (CIP Forum).

"Pentru a avea infrastructura nationala rezilienta, avem nevoie de cel putin trei autostrazi finalizate - A1, A3 si A8. Trebuie sa finalizam modernizarea coridorului nordic feroviar prin Brasov si a celui sudic prin Timisoara-Caransebes, trebuie sa avem o Dunare navigabila tot anul si un hub maritim modern in Constanta. Dunarea si portul Constanta sunt atuuri geopolitice extraordinare pe care trebuia sa le fructificam economic, inclusiv folosind finantarile de peste un miliard de euro anuntate de Comisia Europeana pentru coridoarele solidaritatii, care faciliteaza transporturile de marfa din Ucraina si inspre Ucraina, si trebuie sa interconectam Republica Moldova la toate magistrale de transport ale Uniunii. Am inceput deja sa alocam primii bani pentru aceste prioritati, mergem mai departe, pentru ca avem la dispozitie 12 miliarde de euro pentru transporturi, dublu fata de perioada de finantare anterioara 2014-2020", a precizat Valean, intr-un apel video.

Aceasta a subliniat ca, avand un razboi aproape de granitele Romaniei, protectia infrastructurii critice devine un instrument de aparare impotriva amenintarilor la adresa securitatii europene in general.

"Comisia Europeana a propus in octombrie anul trecut un plan in cinci puncte pentru o infrastructura critica mai rezilienta. Printre sectoarele prioritare se afla infrastructura digitala, cea de energie, infrastructura aerospatiala si de transport. De acest ultim sector ma ocup direct din pozitia de comisar european, de aceea voi putea spune ce trebuie sa facem pentru securitatea retelei noastre de transporturi. Rezilienta infrastructurii de transport nu se poate obtine doar prin proceduri de securitate, cooperare si supraveghere sporita. In primul rand, avem nevoie de o retea de transport versatila si densa, astfel incat niciun segment avariat sa nu ameninte conectivitatea europeana. Reteaua de transport multimodala si interoperabila TEN-T este coloana vertebrala care uneste Uniunea Europeana. Este esentiala pentru mobilitatea persoanelor si pentru functionarea pietei unice. Pentru a proteja conectivitatea Uniunii Europene, am revizuit regulamentul care guverneaza aceasta retea. Scopul este de a defini standarde mai moderne pentru sporirea capacitatii interconexiunilor feroviare, rutiere si maritime prin multimodalitate si interoperabilitate, atat intre modurile de transport, cat si intre regiunile europene. Revizuirea raspunde amenintarilor recente la adresa securitatii Uniunii, in special prin extinderea a patru coridoare europene de transport dincolo de frontiera estica a Uniunii Europene in Ucraina si Republica Moldova", a transmis comisarul european.

De asemenea, in opinia sa, mobilitatea militara este un alt element strategic al politicii de transport europene, cu scopul de a ridica la standarde duale, militar-civile, acele puncte critice, respectiv poduri, tuneluri care permit deplasarea rapida si la scara larga a personalului si echipamentelor militare.

"Bineinteles ca aceste noi standarde creeaza nevoi de investitii, de aceea am pus la dispozitia statelor membre un fond de 26 de miliarde de euro prin Conecting Europe Facility (CEF) - Mecanismul de interconectare a Europei, care finanteaza proiecte de infrastructura pe coridoarele principale de transport ale Uniunii. Din acesti bani, am rezervat 1,6 miliarde de euro pentru mobilitatea militara. CEF este un fond cu un management centralizat la Bruxelles, ceea ce permite un acces mai simplu pentru promotorii privati de proiecte sau pentru autoritatile locale si regionale. Din acest fond se finanteaza preponderent proiecte in domeniile feroviar, fluvial, portuar sau terminale intermodale, parcari securizate, statii de reincarcare sau sisteme de management inteligent pentru trafic", a aratat ea.

Potrivit sursei citate, Romania va avea un buget garantat in CEF de 763 de milioane de euro pana la finalul lui 2023, dupa care va intra in competitie cu celelalte state din coeziune, pe banii neatribuiti.

"Pana acum, Romania a participat cu succes la primul call de proiecte din CEF din 2021 si a obtinut finantari europene in valoare de 119 milioane de euro pentru proiecte majore, cum ar fi modernizarea liniei ferate Bucuresti Nord - Giurgiu, redeschiderea traficului feroviar pe podul feroviar peste raul Arges, Vidra-Coman. Pentru mobilitatea militara, Romania a obtinut finantari pentru trei proiecte majore cu finantare europeana, in valoare de 74,4 milioane de euro, pentru modernizarea a sase poduri la standarde de tonaj pentru uz dual, civil-militar, pentru modernizarea infrastructurii feroviare in portul Constanta si pentru un nou pod rutier la granita cu Moldova. Pentru al doilea apel de proiecte din CEF, incheiat in ianuarie, nu avem inca cifrele finale, dar stim deja ca sunt depuse mai multe proiecte in domeniul feroviar si pentru modernizarea infrastructurii care ne leaga de Moldova si Ucraina. Proiectele depuse depasesc deja bugetul de peste 700 de milioane de euro rezervat Romaniei, dar acesta e doar primul pas", a explicat oficialul european.

Adina Valean a mai spus ca investitiile in rezilienta infrastructurii genereaza profit prin accelerarea schimburilor de marfuri si a transporturilor mai eficiente pentru pasageri.

"Sper ca aceasta rezistenta consolidata nu va fi niciodata pusa la incercare in ansamblul ei, dar in special experienta ultimilor ani ne-a demonstrat ca investitiile in rezilienta infrastructurii genereaza profit prin accelerarea schimburilor de marfuri si a transporturilor mai eficiente pentru pasageri", a concluzionat comisarul. Pentru informatii suplimentare, click aici!