- Compania noastra are in derulare un portofoliu amplu de proiecte strategice, cu impact direct asupra comunitatilor si asupra dezvoltarii durabile a infrastructurii publice. Printre principalele directii de actiune se numara: extinderea retelelor de alimentare cu apa potabila si canalizare menajera, in aglomerari urbane de peste 2.000 de locuitori, finantate din surse multiple (in prezent gestionam peste 25 de proiecte majore, insumand mai mult de 250 km de retele de apa si canalizare); diverse proiecte de mobilitate urbana, ce includ achizitia de autobuze, autobaze, statii de incarcare electrica si modernizarea statiilor de transport public; infiintarea retelelor de distributie gaze naturale, unde derulam cu partenerii nostri un proiect major pentru judetul Mures (proiectul odata finalizat va deservi un numar de 14 localitati din teritoriul unei asociatii de dezvoltare intercomunitara, implicand realizarea a aproximativ 80 km de conducte distributie gaze naturale si peste 5.000 de bransamente).

In ceea ce priveste regenerarea si dezvoltarea urbana si a turismului lucram la reabilitarea de obiective cu valoare istorica si crearea de noi spatii publice (un exemplu reprezentativ in acest sens este reabilitarea Podului Viaduct din Sovata, construit la inceputul secolului XX, avand ca principal rol transportul sarii extrase din mina de la Praid care va fi transformat intr-un obiectiv turistic. De asemenea, pregatim amenajarea unor alei de promenada si spatii publice pe digul raului Tarnava Mica din Tarnaveni, revitalizarea pietei centrale din Saschiz, a sitului UNESCO din Biertan si Viscri. In aceeasi ordine de idei, am contribuit la atestarea comunei Deda ca Statiune turistica de interes local, potrivit Hotararii Guvernului Romaniei nr.1580/2022).

In plus, lucram la o serie de proiecte in domeniul energiei verzi, aflate in faza de strategie si analiza, vizand implementarea de parcuri de panouri solare si solutii de stocare, pentru a asigura aportul de energie electrica in comunitati.

In infrastructura educationala, contribuim la modernizarea si extinderea mai multor unitati scolare, cel mai mari proiecte fiind o scoala in zona Reghin si o scoala verde in comuna Sancraiu de Mures. In infrastructura de sanatate, avem in lucru ambulatorii la Tarnaveni si Sovata, iar proiectul de referinta este modernizarea Unitatii de Primiri Urgente (UPU) Mures, investitie majora pentru intreg judetul. Avem si proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere, atat in marile municipii (artere principale), cat si pe drumuri judetene si comunale, pentru a asigura siguranta si conectivitate sporita. Prin aceste investitii diversificate - apa, canalizare, gaze, mobilitate, energie verde, educatie si sanatate - ne consolidam rolul de partener de incredere pentru autoritatile locale si regionale, oferind solutii integrate si sustenabile pentru dezvoltarea comunitatilor.

- Argumentele pentru prioritizarea investitiilor publice in retelele centralizate de alimentare cu apa si canalizare menajera, in raport cu investitiile in cladiri publice, tin de faptul ca, pentru realizarea acestor retele, aproape toate materialele si echipamentele necesare sunt produse in Romania. Printre beneficiile economice si industriale se numara stimularea productiei interne a materialelor si echipamentelor, reducerea dependentei de importuri - investitiile in retelele de apa si canalizare folosesc preponderent resurse interne, mentinerea si crearea de locuri de munca in industriile de profil (metalurgie, mase plastice, beton prefabricat, echipamente de pompare) si, poate ceea ce este cel mai important, efectul multiplicator in economie - banii investiti raman in tara si circula intre producatori, furnizori si prestatori de servicii locali. Printre avantajele sociale se numara imbunatatirea calitatii vietii prin asigurarea accesului la apa potabila si evacuarea in conditii de siguranta a apelor uzate, reducerea decalajelor dintre mediul urban si cel rural - numeroase localitati mici confruntandu-se inca cu lipsa infrastructurii de apa si canalizare -, precum si un impact pozitiv asupra sanatatii publice prin diminuarea riscului de imbolnaviri generate de lipsa igienei sau de poluarea apelor subterane. In plus, aceste retele deservesc intreaga comunitate, aducand beneficii colective pe termen lung.

In ceea ce priveste mediul, este vorba despre protectia resurselor de apa prin colectarea si epurarea apelor menajere inainte de evacuare, reducerea poluarii solului si a panzei freatice, dar si indeplinirea obligatiilor europene privind managementul apelor uzate. Din perspectiva strategica, este important de subliniat ca infrastructura de utilitati constituie fundamentul dezvoltarii ulterioare a constructiilor si a investitiilor publice si private. Retelele de apa si canalizare au o durata de viata de 30-50 de ani si necesita o mentenanta relativ redusa, iar valoarea si utilitatea investitiilor realizate in zonele dotate cu astfel de retele cresc constant in timp.

In concluzie, investitiile in retelele de apa si canalizare au un avantaj clar prin faptul ca sustin intreaga economie locala (prin materiale si echipamente romanesti) si creeaza infrastructura de baza pentru intreaga populatie. Sunt importante si investitiile in cladirile publice, acestea avand un impact social direct si vital (educatie, sanatate, administratie), dar sunt dependente de existenta in buna stare de functionare a tuturor retelelor de utilitati. 

- In 2024, compania noastra a evoluat intr-un context de piata marcat de volatilitatea costurilor si schimbari legislative, reusind insa sa mentinem un nivel solid al activitatii prin proiecte de infrastructura si investitii in digitalizare si sustenabilitate. Primele opt luni din 2025 au confirmat aceasta tendinta, cu un portofoliu consolidat de proiecte publice si al serviciilor de consultanta. Pentru finalul anului anticipam o crestere moderata, iar pe termen mediu ne propunem extinderea pe segmentul renovarilor energetice, integrarea completa a digitalizarii in procese si consolidarea rolului nostru ca reper in proiectarea sustenabila si consultanta pentru tranzitia verde.

- In 2025, activitatea de proiectare trece printr-o etapa de tranzitie, marcata de cererea tot mai mare pentru cladiri verzi si reabilitari energetice. Pe termen scurt, proiectarea se concentreaza pe adaptarea la noile cerinte europene si pe integrarea digitalizarii (BIM, LCA), iar pe termen mediu sustenabilitatea si eficienta energetica vor deveni standarde obligatorii, consolidand rolul proiectantilor ca parteneri strategici in tranzitia verde.

- Integrarea noilor tehnologii reprezinta pentru noi un element central in modul de lucru si in calitatea serviciilor oferite. In prezent, utilizam pe scara larga o serie de instrumente precum: modelarea 3D a suprafetelor si terenului, care ne permite sa generam modele digitale precise pentru studiile topografice si trasarea retelelor; BIM si proiectare colaborativa, prin care corelam toate specialitatile (retele de utilitati, structuri, drumuri) intr-un model unic, reducand riscul de neconcordante si optimizand solutiile tehnice; simulari si analize digitale pentru scenarii alternative (de exemplu, trasee de retele, volume de sapatura, consum de materiale), ceea ce creste eficienta si predictibilitatea proiectelor; proiecte compatibile GIS, structurate si livrate astfel incat sa poata fi integrate in platformele GIS ale primariilor, facilitand administrarea si monitorizarea retelelor pe termen lung. Strategia noastra este sa standardizam utilizarea modelarii digitale si a platformelor BIM in toate proiectele majore, astfel incat beneficiarii sa primeasca documentatii corelate, usor de interpretat si compatibile cu etapele de executie, exploatare si integrare in sistemele informatice locale.

- Privim cu ingrijorare recentele reduceri ale investitiilor publice, intrucat acestea reprezinta principalul motor de dezvoltare al comunitatilor, al tarii. Proiectele de infrastructura finantate din fonduri publice (fonduri europene sau guvernamentale) nu aduc beneficii doar la nivelul autoritatilor locale, ci genereaza un efect multiplicator pe intreg lantul orizontal: furnizori si producatori locali, firme de constructii, forta de munca din comunitate si, in final, cetatenii care beneficiaza direct de servicii moderne. In Romania, deficitul de investitii ramane unul major, iar diminuarea ritmului acestora ar accentua decalajele de dezvoltare fata de alte state europene. Din acest motiv, consideram esentiala mentinerea unui cadru de finantare predictibil si sustinut, care sa permita proiectantilor si constructorilor sa-si planifice activitatea pe termen mediu si lung si sa ofere comunitatilor infrastructura necesara unei dezvoltari durabile.

Si daca suntem la subiectul "provocari" as dori sa fac cateva observatii referitoare la deja celebra OUG nr. 41/19.08.2025 pentru instituirea unor masuri in domeniul gestionarii investitiilor finantate prin PNRR si din fonduri publice nationale, care afecteaza negativ domeniul lucrarilor publice si investitiilor, cel mai afectat sector fiind constructiile. In primul rand, apreciez ca este cel putin discutabila atat natura juridica a memorandumului, cat si realismul acestui termen de 15 zile in care trebuie facute toate aceste demersuri, fiind mii de proiecte la nivel national. In al doilea rand, din considerente de ordin juridic, financiar sau social, as mai putea enumera cateva observatii/ aprecieri privind impactul acestui act normativ, cum ar mai fi: ordonanta este emisa pe considerentul unei asa-zise supracontractari pe PNRR, fara a preciza in preambul sau in partea reglementara date cuantificabile (cifre) privind asa-zisa supracontractare, fiind asadar, in realitate, nemotivata. In plus, documentul stabileste masuri care se aplica in termene extrem de scurte si nerealiste (spre exemplu, suspendarea unilaterala sau denuntarea/ incetarea unilaterala a contractelor de finantare, care se transmite prin notificare in 10 zile de la intrarea in vigoare a ordonantei). Autoritatile publice beneficiare au perspectiva intempestiva a suspendarii unilaterale sau denuntarii/ incetarii unilaterale a contractelor aferente proiectelor pentru care au avansat deja cheltuieli.

Ce se intampla cu lucrarile deja executate si pentru care au fost avansate cheltuieli? Se conserva de catre executant? Pe banii cui, avand in vedere ca executantul este pus in situatia de a opri un santier in lucru, fara nicio previzibilitate a acestei suspendari sau denuntari unilaterale? Ordonanta poate conduce la concedieri colective si somaj, data fiind oprirea executiei lucrarilor ca efect al suspendarii sau denuntarii unilaterale intempestive, iar consecintele acestor concedieri colective si a somajului vor duce la cresterea deficitului bugetar, pentru ca indemnizatiile de somaj se platesc din bugetul de stat si scad veniturile din impozite si contributii pe salarii. Ordonanta poate conduce la migratia fortei de munca, avand in vedere ca muncitorii din constructii bine pregatiti/ calificati se vor indrepta spre munca in afara tarii, inclusiv cei veniti din tarile asiatice in ultimii ani. Estimam ca vor fi afectate sectoare conexe, precum cel de productie de echipamente si materiale de constructii si va creste riscul intrarii firmelor (de constructii, producatoare de echipamente si materiale de constructii) in insolventa/ faliment.

- Pe termen scurt dorim sa finalizam digitalizarea completa a proceselor: extinderea utilizarii BIM si a platformelor colaborative pentru toate proiectele. Totodata dorim consolidarea echipei prin participarea la diferite programe de training si certificari. Pe termen mediu, vrem sa ne diversificam portofoliul cu focus pe proiecte publice finantate prin fonduri UE, inclusiv reabilitari energetice si proiecte de energie verde, unde vrem sa incheiem parteneriate strategice cu furnizori de tehnologii verzi si solutii prefabricate. Pe termen lung, am dori sa devenim lider regionali in proiectare sustenabila si laborator de inovatie prin dezvoltarea interna de solutii proprii (biblioteci BIM cu materiale certificate, platforme de analiza energetica). In final, as dori sa mentionez ceva ce am mai spus si am mai scris si cu alte prilejuri (deoarece cu totii cunoastem preceptul "repetitio est mater studiorum" - pentru cine vrea sa auda), nu conteaza cat a durat o investitie, nu conteaza cat a costat o investitie. Maine, oricum, va costa mai mult. Si timp si bani. Iar unele lucruri esentiale nu se masoara in bani sau timp, ci in impactul lor asupra vietii noastre de zi cu zi. Civilizatia - la fel ca sanatatea - nu are pret. Are doar beneficii: mai mult respect reciproc, mai putin stres, mai multa siguranta, un viitor mai predictibil. Investitiile in infrastructura, educatie, sanatate sau ordine publica nu sunt cheltuieli - sunt contributii directe la o calitate a vietii demna. A amana aceste investitii din teama de costuri este ca si cum am refuza un tratament salvator pentru ca e prea scump - fara sa ne dam seama ca, in timp, pretul nepasarii va fi infinit mai mare.