Agenda Constructiilor
Miercuri, 19 Februarie 2020
 
Home - Stiri - Dirigentie de santier - ANALIZA: Rolul specialistilor, in contextul implementarii noilor tehnologii
ANALIZA: Rolul specialistilor, in contextul implementarii noilor tehnologii
Dirigentie de santier Publicat de Cosmin Dincu 23 Oct 2018 06:30
Prin intermediul unui nou articol, in continuarea celui publicat in luna iunie 2018, ing. Dan-Rodion Pogangeanu, Managing Partner in cadrul societatii Elux Rodit, membru in Colegiul Tehnic al Dirigintilor de Santier (CTDS), se refera la alte aspecte de actualitate, referitoare la locul, rolul si importanta specialistilor din ramura de constructii, in contextul implementarii noilor tehnologii sau concepte (cum este, de pilda, cel al casei „inteligente”), avand un impact tot mai semnificativ in desfasurarea activitatii din sector.
„As fi inceput cu alte probleme, mai elocvente si pe termen lung, referitoare la domeniul constructiilor - si nu numai, insa este greu sa fac abstractie de rumoarea creata din nou printre colegii din CTDS de procedura de atestare a specialistilor din domeniu, asa cum este realizata de ISC. Ca in orice chestiune de acest gen, in care stau alaturi interese si preocupari diferite, inclusiv in acest caz este dificil de facut o apreciere ferma, cu atat mai mult cu cat lipsa unei transparente, asa cum lumea s-a obisnuit in zilele noastre, lasa locul multor interpretari, posibil partinitoare. Ce as remarca in mod special este ca acum, asa cum parca doar in Romania e firesc, multi dintre nemultumiti par sa fie specialisti deja atestati de statul roman si cu multi ani de experienta in tara si strainatate (evident, ca profesionisti, nu subcalificati pe post de asa-zisi «capsunari»), atitudinea lor fiind explicabila prin impunerea, fata de acestia, a unor schimbari legislative. Prin ricoseu, as mai aminti aici ceea ce de altfel este evident tuturor - si anume faptul ca notiunea de transparenta, asa cum este receptata si ceruta in zilele noastre - camere video la examenul auto ori de bacalaureat etc. - schimba total atitudinea/relatia dintre diversi responsabili si cei cu care relationeaza, tot asa cum se schimba si relatia intre responsabili, daca ne gandim ca altadata procesul-verbal emis de un politist, inginer, profesor etc. era sfant, nimanui netrecandu-i prin cap sa-l conteste”, atrage atentia ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Tot pe marginea acestei idei, specialistul mai arata ca, „revenind la procedura mentionata anterior, fiindca o parte a acestui articol se refera la schimbarile legislative, remarc un alt efect pervers adus de actuala acutizare a problematicii justitiei locale (ca sa nu zic europene): am sentimentul ca multe dintre nemultumiri (nu zic erori, in lipsa unor date concrete) se inregistreaza pe fondul unei exagerari, a unei prudente excesive din partea celor direct implicati, orice concesie, repunctare, chiar in fata unor evidente, putand fi interpretata eronat drept abuz in serviciu, trafic de influenta sau altcumva (acesta din recunoastere si apreciere a unor reusite deja dovedite, cu credinta continuarii acestora in avantajul tuturor si nu ca un favor particular unuia sau altuia, evident pe fondul incertitudinii amintite). Referindu-ma la rumoarea sus-amintita, ramane totusi de departe vizibil adevarul ca orice discutie, cu cat este mai neformala, cu atat lasa mai mult loc unor abordari lipsite de responsabilitate, daca nu chiar direct interesate (specialisti ce s-ar dori pentru acelasi proiect si proiectanti, si controlori etc.). Dincolo de prevederile legii, ce nu face nicio referire la aspectul temporal, ramane totusi bunul-simt si, bineinteles, rolul celorlalti factori implicati in proiect”.
RTE trebuie sa protejeze interesele executantului
„Ar mai fi de adaugat ca, din pacate, mai toate firmele reduc angajarea/ contractarea responsabililor tehnici cu executia (RTE) la respectarea obligatiei legale. Din experienta directa, ma vad obligat sa atrag atentia ca este vorba, inainte de orice, de o reala utilitate: atat timp cat cerintele ar fi si respectate, adica specialistul sa fie realmente pe teren, un expert din categoria RTE nu trebuie doar sa asigure calitatea lucrarilor ca pe ceva abstract, ci si sa protejeze interesele executantului. Ca exemplu, am intalnit electricieni care habar n-aveau ce inseamna un produs, un aparat de proasta calitate, conform propriei experiente (data de sefi incompetenti si beneficiari necunoscatori), singurul vinovat fiind... electricianul de dinaintea sa. Cu riscul de a pune problema in termeni simpli, era vorba despre... deteriorarea unui filet de contact: atat timp cat orice alt electrician folosise anterior actiunii sale doar scule si unelte adecvate (aici fiind vorba de o surubelnita, fara alte unelte aditionale) si atat timp cat nu existasera cerinte speciale (moment de torsiune etc.), vina nu putea apartine unui lucrator, ci producatorului. Evident aici e vorba de un caz cu pagube minore, care insa arata cum, uneori, costurile de productie sau de constructie se majoreaza, in lipsa specialistilor si pe fondul patrunderii unor produse cu performante indoielnice”, a mai precizat ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Asadar, dupa cum subliniaza specialistul, „multe dintre probleme apar dintr-o aparenta lejeritate a activitatii, capatata in mare masura de pe urma avansului tehnologic actual. In acest fel, un proiect tehnic, a carui concepere dura cateva luni (acum doua decenii), in urma unei munci asidue la planseta si cu abac, astazi poate sa fie definitivat in cateva zile si intr-un confort maxim, stand cu laptopul pe genunchi prin bar ori prin dormitor (ceea ce, evident, nu recomand). In acelasi timp, inginerul de pe santier, la randul sau, este degrevat de o intreaga munca (n-as spune ca multi nu mai stiu sa extraga radicalul patrat, ci ca nici nu au habar la ce era necesar cateva decenii in urma!), la aceasta contribuind din plin atat tehnica de calcul, utilajele moderne, cat si prefabricatele tot mai accesibile (pereti, cabluri deja mufate etc.). Daca totusi unui inginer de executie i se pare ca are de indeplinit sarcini tot mai multe si mai dificile, aceasta poate fi la fel de adevarat, insa este vorba de activitati diferite de cele pe care le-ar fi facut cu cateva zeci de ani in urma”.
Regulile si procedurile nu trebuie sa devina masca lipsei de competenta
„Pe fondul acestei lejeritati, caracteristice, de altfel, intregii activitati umane actuale - fiind evident ca nu toti specialistii au parte de sefi care sa le distribuie permanent noi sarcini de indeplinit -, este firesc ca unii dintre experti sa-si doreasca un portofoliu cat mai mare de lucrari si cu profit pe masura. Aici este adevarata problema unde ar trebui actionat, activitatea de control fiind totusi una care, daca la randul ei este facuta superficial si cat mai rapid, degeaba este facuta sau, mai rau, aduce costuri suplimentare si totodata inutile beneficiarului final si intregii societati, punand sub semnul intrebarii un intreg domeniu. In urma cu un an, aflat pe scaunul unui stomatolog - undeva prin zona Floreasca, la prietenul unui bun prieten, la randul sau stomatolog -, cat inca eram bine dispus, i-am spus medicului respectiv ca nu ma intereseaza catusi de putin daca si ce procedura respecta atat timp cat face ceea ce se pricepe mai bine. Ceea ce doresc sa spun, cu acest exemplu plastic, este ca a devenit deja un reflex automat ca fiecare sa se ascunda dupa reguli si proceduri: personal, ma vad la randul meu uneori obligat in discutiile cu beneficiarii sa fac trimitere si la baza legala (legi, norme tehnice etc.), ce impune anumite obligatii! Cu mai putine cuvinte, as afirma ca nenorocirile cele mai mari produse de umanitate au fost facute prin simpla respectare a unui ordin, a unor proceduri. Daca in loc sa ne facem treaba cat mai corect, cautam sa ne ascundem dupa legi si proceduri, cu siguranta vom avea, poate, un stat de drept solid, dar nu vom reusi sa aducem o imbunatatire semnificativa, atat cat ne-o dorim cu totii, dupa terminarea programului de lucru”, mai afirma ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Daca s-a ajuns la problema regulilor, a interpretarilor si respectarii acestora, in opinia expertului, „se remarca o anumita fatalitate daunatoare ce domina spatiul public, nu doar in Romania, ci in intregul nostru orizont cultural. Este clar ca lumina zilei faptul ca, la ora actuala, sunt vehiculate diferite idei, propuneri ce privesc diferite chestiuni, de la constructii, scoala si pana la viata de familie. Tot asa de clar este ca, pentru multe dinte ele, datorita unor schimbari preconizate total contradictorii, apare, ca reflex de autoaparare in fata unui necunoscut incert si periculos, o reactie negativa; reactie care insa, cum spuneam mai sus, date fiind unele promovari disproportionate, uneori ciudat de agresive, duc omul de rand catre... fatalitate. Este insa de bun simt ca, atat timp cat nu este in propriul interes, indiferent ca este vorba de (exemplific la intamplare) interdictia fumatului, de pensia privata ori de viata de familie, omul se va conforma foarte greu sau deloc la anumite schimbari ce-i vizeaza comportamentul. Ca o scurta concluzie, pentru fiecare domeniu specific si, totodata, in general, pentru a obtine ceva durabil si benefic, este nevoie de o dezbatere, de o negociere directa si corecta si de ajungerea la scopuri concrete, in caz contrar intervenind refuzul ori o acceptare fatalista (deci, neincredere, comoditate sau ambele), ceea ce inseamna o stare neproductiva, ba chiar nociva”.
„Cum mai devreme aminteam de lejeritatea si confortul pe care ni le-au adus noile tehnologii, poate ar trebui sa mai aruncam o privire asupra a ceea ce inseamna actualmente acestea, in viata de zi cu zi. Pentru cine nu stie, televizorul este la ora actuala in Romania printre cele mai utilizate si expuse dispozitive in ceea ce priveste securitatea cibernetica; evident ca este vorba despre cele digitalizate si care se pot conecta intr-un anumit fel la mediul exterior (care se conecteaza la internet ori accepta dispozitive externe gen USB) si functioneaza pe baza unui sistem modificabil, care se poate actualiza. Televizoarele sunt receptate de cei din constructii doar din postura de utilizatori, insa, in masura in care incepem sa vorbim de cladiri inteligente, trebuie obligatoriu sa ne gandim si la securitatea acestora. Pe de o parte, in cazul cladirilor inteligente este vorba de manevrarea, managementul rapid, modern al diferitelor instalatii si dispozitive din cladire. Cel mai frecvent este controlorul atasat extern centralei termice. Si acesta, chiar daca este, in cazul modelelor mai vechi, de tip electromecanic, si chiar daca are mai putine functii - de regula doar trei temperaturi ambientale pot fi setate - normala (20 oC), redusa (sa zicem, 14 oC) si anti-inghet (5 oC) -, deja introduce cladirea in lumea celor inteligente. Pe de alta parte, pot fi, desigur, prevazute diverse dispozitive de comanda si control, pana la comandarea prin telefonul mobil si panouri cu incaperi special dedicate, insa mai intai toate acestea trebuie sa aiba ce controla, comanda! O cladire inteligenta se presupune ca dispune de climatizare ori de ventilatie mecanica centralizata. Toate acestea nu valoreaza insa nimic, daca nu sunt facute plecand de la cladirea in care urmeaza sa fie montate, cu zidurile si toate instalatiile acesteia (un recuperator de caldura presupune si o reducere a cheltuielilor cu feroneria ferestrelor, de exemplu). Spun aceasta nu cu gandul ca cititorii rubricii nu cunosc intregul concept, ci pentru ca, in urma unor discutii pe care le-as cataloga surprinzatoare, avute cu un alt specialist despre ceea ce facea (automatizarea instalatiilor), acesta, desi vorbea inflacarat de gestionarea inteligenta, privea pierderile, respectiv economisirea de energie ca pe niste chestiuni abstracte, deci cumva era dezinteresat de evaluarea cladirii propriu-zise! Bineinteles ca, fara cunoasterea cladirii, nicio solutie nu poate fi considerata ca posibila investitie pentru simplul fapt ca multe cladiri, datorita amplasamentului, arhitecturii si destinatiei lor, pur si simplu, nu au nevoie de anumite servicii”, a mai explicat ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Noile tehnologii si disparitia anumitor activitati
Dupa cum mai sustine specialistul, tot in legatura cu noile tehnologii si impactul acestora asupra factorului uman, „se poate afirma ca, deja, ne apropiem de punctul in care omenirea trebuie sa le priveasca asa cum a privit inca de la inceput energia atomica. Suntem cu totii bucurosi de inventarea, aparitia de noi aparate/dispozitive, simple si complexe, in cele mai diverse domenii de activitate - telefoane mobile, cuptoare cu microunde ori robotica industriala sau medicala. Odata cu unele dintre ele, asistam la aparitia unor noi domenii de activitate, daca ne gandim doar la comercializarea si reparatia respectivelor produse. In egala masura insa, realitatea ne arata ca multe dintre noile inventii duc in mod firesc la disparitia nu doar a unor profesii, ci a unor activitati, a unor preocupari elementare ale umanitatii. Fiindca pe plan local, mai acutizat decat in alte locuri, exista o puternica crestere economica - si aceasta, in mod firesc, nu aduce beneficii egale tuturor (nu se prea poate face o legatura directa intre pensionarii de la CAP, dependenti de masurile luate in sfera protectiei sociale si beneficiarii directi sau indirecti ai prospectiunilor geologice din Marea Neagra ori ai constructiei noilor centre comerciale din marile orase) - prin similitudine, apar in mod natural unele dezacorduri si in ceea ce priveste unele noi tehnologii si beneficiarii finali, oamenii. Cel mai simplu exemplu il vad in aparitia tabletelor ce inlesnesc comanda in baruri si restaurante ori a masinilor de curatat strada, suficient de mici pentru a patrunde cu periile, stropitorile si aspiratoarele lor in cele mai diverse locuri, de la aleile inguste dintre blocuri si servituti, pana la autostrazi largi sau spatii verzi. Vedem in acelasi timp cum stirile - sau mai bine zis o anumita categorie de cetateni, in mod confortabil cuplati, spre cinstea lor, la noile realitati economice - ii blameaza pe cei ce par a fi parazitari, pentru ca par sa refuze anumite activitati, precum cea de... curatenie stradala. Daca tinem cont de faptul ca noile si atragatoarele masini sunt achizitionate de catre decidentii locali (care clameaza inactivitatea unor cetateni «lenesi, dar asistati»), nu putem sa nu ne intrebam unde este, de fapt, rezolvarea. In mod evident, nici daca ne-am intoarce (fortat si nedorit) la regimul politic de dinainte de 1989, «lenesii», cei exclusi, nu ar putea fi trimisi cu forta la munca in anumite domenii precum tehnologia informatiei, robotica (adica in domeniile care stau la baza producerii dispozitivelor respective si care par sa fie in cautare reala de forta de munca)! Evident nu am sa vin eu cu solutia aici, nici nu am cum, complexitatea fiind pe masura problemei”.
„Privind chestiunea ca pe un sistem, cea mai stridenta pare sa fie introducerea de elemente noi si de provenienta straina (import) intr-un mediu bine determinat (oameni cu anumite capacitati si nevoi, remunerati cu salariu minim, platitori de taxe etc.), dar aflat, la randul sau, in schimbare. Ca sa nu se inteleaga gresit intreaga problematica expusa, strict in cheia anti-globalizarii, trebuie sa amintesc ca multi din Romania pleaca actualmente in Occident, ceea ce este corect, insa viciaza logica faptelor: chestiunea este la fel de valabila oriunde pe Terra - si nu doar la noi. Mult mai aproape de cauzalitate este faptul ca introducerea noilor masini, aparent revolutionare si aducatoare de confort, este facuta independent de posibilitatile reale locale, mai precis prin indatorare, deci nimeni nu a produs suficient din punct de vedere economic pentru a-si permite achizitionarea sau macar... intretinerea. Pare aiuritor, insa cel putin o concluzie superficiala este aceea ca unele masini revolutionare sunt introduse prin indatorarea si a celor exclusi tocmai de noile masini (fiind vorba de datorie publica), intrebarea fireasca, vorbind la modul general, fiind daca unele dintre aceste inventii chiar ne folosesc cu adevarat... Daca la aceasta mai luam in calcul faptul ca prin noile tehnologii se pierd unele abilitati elementare ale omului ca fiinta vie - interactiunea dintre cel din alimentatia publica si client (in cazul tabletei folosite pentru comanda la restaurant) ori anularea unor obiceiuri, precum curatatul locului in care te afli -, intelegem ca avem de-a face cu o dislocare a omului asa cum a fost pana acum catre ceva cu totul nou; posibil mai grav decat orice grija pentru mediu, fata de poluare, care si ea este afectata, surprinzator, tocmai de aceste noi masini. Daca tot se spune ca absurdul ar fi ca cetateanului sa i se impoziteze si aerul respirat, in conditiile avansarii pe unele din caile aici prezentate, nu vad deloc absurd ca, in timp, un specialist sa se ingrijeasca de calculul noxelor produse de o anumita persoana (cu toate costurile si consecintele ce decurg) versus cele produse de un robot! Situatie in care, s-ar putea ca un auditor energetic, cu toata inventivitatea sa, sa nu mai poata combate inventivitatea producatorului de roboti”, a adaugat ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
Zidarul ar putea fi inlocuit de roboti specializati, la costuri inca necompetitive
Pentru a apropia universul roboticii de domeniul constructiilor, expertul considera ca „este doar o chestiune de timp si vointa ca una dintre cele mai complexe activitati, precum cea de zidire a caramizilor, sa fie realizate de roboti specializati (foarte posibil ca, la un calcul sumar, constructorii, cel putin cei actuali, sa nici nu fie interesati de asa ceva)! Moment la care nu poti sa nu te intrebi cine va locui pana la urma in acele imobile, robotii, singurii finalmente utili, eficienti, niste fiinte umane reduse la stadiul de legume sau doar anumiti oameni capabili sa faca fata exigentelor viitorului? Cu aceasta, persista si teama ca aceasta interferenta extrem de puternica si profunda asupra unor activitati elementare umane sa duca tocmai la anihilarea harniciei, a concurentei si creativitatii ce a facut posibila atingerea stadiului actual, chiar si a celor din tehnologiile avansate! Dupa cum se vede, cel putin aparent, suntem contradictorii: incercam pe toate caile sa ne izolam de mediul inconjurator (incepand cu crearea locuintelor ce ne feresc de frig, ploaie, animale salbatice etc., pana la cladirile inteligente), insa pentru am putea rezista in universul de care nu putem totusi face abstractie, apelam la metode ultramoderne si sofisticate. Inventam si practicam astfel vaccinarea, care nu este altceva decat inocularea in propriul corp a unor componente, organisme straine, iar pentru a ne alunga singuratatea, apelam la animale de companie dintre cele mai diverse, insa refuzam cresterea unui animal domestic precum porcul sau gaina! Refuzam mirosurile specifice de la tara, radem de ele, insa mergem sau ne dorim sa mergem cat mai des in concedii in mediul rural! Fugim de interventia incomoda a oricarui semen costisitor si poate mai destept (specialist, functionar etc.), insa apelam cu entuziasm la primul robot (de cumparat tichete, de obtinut sfaturi turistice etc.), cu speranta ascunsa ca niste specialisti priceputi l-au facut sa functioneze perfect! Toate acestea sunt chestiuni ce ar trebui sa dea de gandit, si mai ales de avut in vedere, daca nu inca pentru posibilitati ce pot parea acum fanteziste (tinand inclusiv de perpetuarea speciei), macar fiindca descurajeaza calitatea, competitia, creativitatea, finalmente, bunastarea generala”.
„Ca sa nu ramanem insa centrati pe niste griji particulare, plecand de la modul de utilizare a noilor tehnologii - pornire aparat, activare, dupa caz, meniu, submeniu, pop-up-uri etc. -, devin evidente crearea unui nou mod de gandire si actionarea umana prin care utilizatorul este scutit nu doar de rezolvarea unei anumite probleme, dar chiar si de orice posibila situatie cu care utilizatorul si dispozitivele acestuia s-ar putea confrunta... Altfel spus, omul este scutit de a mai gandi in vreun fel (nu la chestiuni oricum inaccesibile, precum astrofizica, ci la banalitati - nu dau exemple, tocmai datorita utilizarii lor cotidiene, riscand aici coliziuni neplacute), constatare ce-mi trimite gandul la vorbele cunoscutului profesor doctor Dumitru Constantin Dulcan: «Ceea ce gandim, acel ceva devenim» si sa intrezaresc nu doar crearea subtila a unui nou tip de «analfabeti functionali», dar cumva o «vampirizare» a utilizatorilor ce sunt impiedicati sa mai gandeasca, sa mai rationeze singuri; lucru valabil evident nu oricarei noi tehnologii - pentru ca nimeni nu poate momentan contesta exceptionalul aport adus progresului actual din toate domeniile. Pentru determinarea celor utile si benefice, respectiv celor nocive (cu cauzele aparitiei lor), ar fi necesar mai mult decat simplul reglaj al pietei, care, la randul sau, poate fi atat de usor viciat, ci s-ar impune o judecata profunda si pe cat posibil transparenta - istoria aratandu-ne ca problemele cele mai sofisticate isi gasesc uneori rezolvarea nu neaparat prin calcule, algoritmi sau alte judecati pretentioase, ci cu ajutorul bunului-simt”, a concluzionat ing. Dan-Rodion Pogangeanu.
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ACADallbimghid_proiectareTeraSteel

Autentificare

lafargeholcim_awards
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 148 (Ianuarie-Februarie 2020)
ROCKWOOL 196
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
EURO-Constructii 2020
Carpatcement 196

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere