Agenda Constructiilor
Duminica, 27 Septembrie 2020
Home - Stiri - Dirigentie de santier - ANALIZA: Un sistem al calitatii bine gandit, dar prost aplicat
ANALIZA: Un sistem al calitatii bine gandit, dar prost aplicat
Dirigentie de santier Publicat de Cosmin Dincu 17 Feb 2017 11:02
In opinia ing. Marius Dorin Lulea, diriginte de santier, presedinte al Consiliului Director al Colegiul Tehnic al Dirigintilor de Santier (CD al CTDS) si vicepresedinte al organizatiei, in ceea ce priveste sistemul calitatii in constructii, situatia din Romania demonstreaza fara echivoc ca nu este suficienta o legislatie corespunzatoare, bine gandita, ci mai este nevoie ca normele respective sa fie aplicate. „In principiu, sistemul calitatii din Romania a fost preluat dupa un model european in anul 1995 si prevedea, ca factori responsabili, experti, verificatori de proiecte, diriginti de santier si responsabili tehnici cu executia. Desi au existat reguli si, evident, specialisti, sistemul nu a functionat, pentru simplul motiv ca nimeni nu s-a asigurat de implementarea lui. Astfel, inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), in loc de a efectua verificari pe teren, in santiere, acolo unde trebuie sa se aplice principiile calitatii in constructii, au fost impinsi de legislatie spre o latura mult prea birocratica: se completeaza formulare si se elibereaza adeverinte (exigenta impusa din exterior, in urma unei verificari). Or, sistemul calitatii nu poate sa mearga de la sine, caci nicaieri in lume nu se intampla acest lucru”, este de parere ing. Marius Lulea.
Rolul expertilor tehnici a fost eludat
Potrivit vicepresedintelui CTDS, logica autorizarii expertilor tehnici a fost aceea ca, atunci cand apar conflicte intre partile responsabile, sa poata interveni, ca mediator, un specialist. „Mai mult, atunci cand apar situatii ce necesita o abordare speciala, era nevoie de specialisti care sa poata interveni cu solutii, uneori chiar superioare celor prevazute in legi si regulamente. In realitate, expertii tehnici au fost desemnati doar pentru a realiza expertize de alipire la calcan, pentru mansardare de case sau pentru a stabili daca un perete din gips-carton este sau nu structural! Practic, birocratia contribuie la diminuarea importantei expertului tehnic si anuleaza atributiile proiectantului si verificatorului de proiecte, in ceea ce priveste calitatea. Daca toate acestea ar functiona normal, s-ar putea solutiona de la sine spetele cu un grad redus de complexitate. De aceea, beneficiarii se simt furati atunci cand afla ca ii costa de zece ori mai mult sa autorizeze un perete usor decat sa il execute!”, a avertizat specialistul.
Verificatorul de proiecte - echivalent al dirigintelui in etapa proiectarii
Dupa cum afirma ing. Marius Lulea, in ceea ce-i priveste pe verificatorii de proiecte, situatia este si mai grava. Astfel, potrivit legii, verificatorul de proiecte este echivalentul dirigintelui de santier in faza de proiectare. In consecinta, un asemenea specialist ar trebui sa fie angajat de beneficiar pentru a-l asigura pe acesta ca primeste un proiect de calitate. „Realitatea, constatata pe majoritatea santierelor, arata insa ca, in cele mai multe cazuri, proiectantul este si verificator - sau isi aduce verificatorul sau -, deci dispare verificarea de calitate, care trebuie asigurata independent, prin terta parte. Pana si institutiile publice aplica acest sistem, astfel incat se constata un numar foarte mare de proiecte cu deficiente in respectarea cerintelor fundamentale. Practic sistemul, preluat conform unor norme si practici europene, prevedea ca autoritatea publica sa comande un proiect, iar verificatorul de proiecte ar trebui sa fie angajat ca responsabil tehnic pentru evaluarea acestuia, in conditiile in care autoritatile nu dispun de personal pentru a se asigura acest lucru”, sustine vicepresedintele CTDS.
Dupa cum opineaza expertul, tot la acest capitol, o alta problema o reprezinta distributia larga a competentelor detinute si care face ca, de multe ori, proiectantul sa aiba de-a face cu mult prea multi specialisti. „Dar si de aceasta data prevederile legale sunt corecte, in sensul ca, potrivit cutumelor europene, proiectantul are posibilitatea de a stabili singur la care exigenta esentiala este necesara verificarea. Adica, nu este nevoie sa se parcurga toate exigentele esentiale, ci doar cea sau cele pe care proiectantul sau autoritatea competenta le considera relevante. In schimb, autoritatile publice aplica in exces masura respectiva si, desi nu au competente, comit un abuz si cer beneficiarului sa prezinte un pachet complet ce presupune verificarea tuturor cerintelor esentiale”, a mai subliniat oficialul CTDS.
Unde s-a ajuns cu birocratia?
Culmea birocratiei - reclamata de ing. Marius Lulea - este vizibila in momentul in care, actualmente, „s-a ajuns sa se solicite verificarea unor proiecte de constructii cu importanta extrem de redusa (cum ar fi cele pentru sisteme de imprejmuiri - garduri etc.) pentru toate cerintele fundamentale, inclusiv la economia de energie si instalatii! Evident ca si in acest caz se duce in derizoriu rolul verificatorului si se subevalueaza gradul de cunoastere a specialistilor”. Referindu-se la rolul dirigintilor de santier, specialistul explica faptul ca, in principal, mentalitatea ar trebui sa se schimbe, deoarece a contracta serviciile unui diriginte de santier reprezinta acum o optiune si nu o obligatie. „Si aceasta in conditiile in care oricum lucrarile de constructii se realizeaza fara specialisti, iar majoritatea operatiunilor se desfasoara fara a fi verificate de inginerii specializati. Tocmai permisivitatea celor cu atributii in a impune legea a facut ca lucrurile sa se desfasoare astfel, desi in orice tara de pe mapamond firmele de constructii, ca si spitalele, se autorizeaza. Astfel, nu se permite executarea de constructii, decat de importanta redusa, fara a exista specialisti in constructii, tot asa cum nici in domeniul medical interventiile nu se efectueaza fara specialisti. Faptul ca beneficiarul putea oricand sa opteze pentru renuntarea la serviciile dirigintelui de santier a dus, in cele din urma, la indepartarea specialistilor bine-intentionati din aceasta ramura de activitate. De cele mai multe ori, beneficiarul este cel care renunta la sistemul calitatii - si aceasta in conditiile in care dirigintele de santier trebuie sa asigure urmarirea procesului calitatii in orice proiect, insa, in afara lucrarilor de interes public, serviciile sale reale sunt rareori solicitate”, a mai subliniat vicepresedintele CTDS. Cu toate acestea, in ultimii doi ani au avut loc o serie de modificari legislative care vin sa controleze acest lucru.
Responsabilii tehnici cu executia au un rol esential
Dupa cum explica ing. Marius Lulea, rolul specialistilor din categoria responsabililor tehnici cu executia ar trebui sa fie esential, atunci cand se pune problema aplicarii sistemului calitatii la firmele implicate in executia lucrarilor de constructii. „Insa, in realitate, majoritatea lucrarilor se efectueaza in asa-zisa regie proprie. Astfel, de-a lungul timpului, s-au edificat zeci de mii de apartamente fara ca specialistii sa se pronunte cu privire la calitatea si conformitatea unor asemenea constructii. Antreprenorii si alte firme de executie nu dispun de personal de specialitate si lucreaza cu operatori necalificati, iar managerii, fara responsabilitati legale, fac ceea ce vor si nu ceea ce trebuie. Responsabilul tehnic cu executia ar trebui sa se asigure ca lucrarile se realizeaza bine, dar majoritatea companiilor de constructii, in putinele cazuri cand discutam de societati comerciale ce activeaza potrivit prevederilor legale, nu detin acest specialist. Procedura de autorizare a firmelor de executie a lucrarilor de constructii va solutiona partial aceasta problema, dar si inspectorii ISC trebuie sa efectueze controale, pentru a se asigura ca sistemul calitatii functioneaza inclusiv la nivelul companiilor autorizate”, a declarat specialistul.
ISC trebuie sa-si asume rolul sau primordial
In opinia vicepresedintelui CTDS, „fiecare an de dupa 1990 a scufundat ISC in mocirla birocratiei”. „In statele Europei Occidentale, inspectorii fac verificari pe teren pentru a se asigura ca specialistii isi fac treaba, dar in Romania acestia au ajuns sa elibereze adeverinte pentru finalizarea lucrarilor, ceea ce reprezinta o subcalificare si o birocratie inutila, indusa de o viziune profund eronata. Daca inspectorii dau adeverinte si avize, atunci cand sa mai ajunga si pe santier? Se pune intrebarea: au existat interese ascunse si lobby care au condus la aceasta situatie? Dar calitatea nu se verifica din birou, ci pe teren! Mai mult decat atat, nu se pune problema faptului ca investitorii platesc acea taxa de 0,5% pentru ca inspectorii sa efectueze controlul calitatii pe santiere, lucru pe care nu mai au timp sa il faca. Si aceasta nu este o critica adusa la adresa lor, majoritatea buni specialisti, ci una asupra sistemului birocratic creat prin legi deficitare. Ce inseamna acest lucru? Ca serviciul nu este prestat. Este ca si cum proiectantii ar incasa bani pentru serviciile lor, dar nu ar elabora proiectul tehnic. La sfarsitul anului trecut, oficialii ministerului de resort (actualul MDRAPFE) au propus modificarea legislatiei, astfel incat inspectorii sa poata efectua verificarile pe teren. Se elimina, astfel, avizul, care, oricum, din punct de vedere al asigurarii calitatii pe teren, era complet inutil, deoarece facea ca sa fie inutil numarul mare de specialisti la care apeleaza beneficiarul. Avem speranta ca modificarea va avea loc si, astfel, inspectorii sa devina parteneri cu specialistii si sa se asigure ca sistemul calitatii este cu adevarat respectat, potrivit legii”, a concluzionat ing. Marius Lulea.
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
allbimElmas 375VideoConfAC-iulAUTODESKALLBIM
ROCKWOOL 196
A aparut editia
SEPTEMBRIE 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
CELCO 2020
strabag nivel 1
hilti
Acvatot 2019
rigips
ERBASU CONSTRUCT
ssab ag antrepriza generala

Parteneri

HABITAT
C4E FORUM
FPSC_2019
ef-de-n
econet
ROGBC 2016
AHK 2018
AICPS_30
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere