Din partea Italiei, au sosit in Capitala 42 de companii si organizatii italiene active in domeniu, respectiv: ANCE - Asociatia Nationala a Constructorilor din Italia, OICE - Asociatia Societatilor de Inginerie si Arhitectura, ANIE - Federatia Industriei Electro­tehnice si Electronice si FINCO - Federatia Indus­triilor de Produse, Instalatii, Servicii si Lucrari Specializate pentru Constructii. Misiunea a avut loc in cadrul initiativelor de "Diplomatie a Cresterii", promovate de reteaua diplomatica si birourile ICE, la initiativa Vicepremierului si Ministrului Afacerilor Externe si Cooperarii Internationale, Antonio Tajani.

 

"Suntem pregatiti sa construim impreuna cu partenerii romani trasee investitionale sustenabile, bazate pe calitate si impact social si de mediu. Este o prioritate politica, dar si economica, cu implicatii strategice asupra comertului international si a securitatii regionale si a Marii Negre. Cuvantul-cheie este sustenabilitatea, inteleasa ca abordare holistica, care marcheaza un salt calitativ in realizarea lucrarilor", a declarat E.S. Alfredo M. Durante Mangoni, Ambasadorul Italiei la Bucuresti.

Industria italiana a constructiilor a inregistrat o crestere semnificativa a cifrei de afaceri externe, chiar si pe piete tot mai competitive, in ciuda contextului international complex si in continua schimbare. Romania, in special, reprezinta a doua piata europeana, cu peste 5,8 miliarde de euro in contracte castigate de companiile italiene de constructii, multe dintre acestea avand o lunga prezenta in tara.

 

"Misiunea italiana se inscrie exact in acest context in care Romania continua sa aiba nevoie de investitii majore, mai ales in infrastructura mare, pentru a atinge o dezvoltare sustenabila si de durata. Companiile italiene, cu know-how-ul lor consolidat, sunt pregatite sa contribuie concret la realizarea proiectelor strategice - de la autostrazi la cai ferate, pana la instalatii energetice si infrastructuri sociale - esentiale pentru progresul dezvoltarii si cresterea tarii", a declarat dr. Micaela Soldini, Directorul Biroului ICE - Agentia Italiana pentru Comert Exterior din Bucuresti.

Contributia italiana se dovedeste strategica in contextul unor proiecte importante in Romania, precum dublarea retelei de autostrazi, imbunatatirea conexiunilor dintre Capitala si regiunile periferice si modernizarea retelei feroviare nationale.

"Firmele noastre membre au contribuit la realizarea unor proiecte importante in sectoarele transportului, feroviar, rutier, portuar, aeroportuar si al conectivitatii in general. Sunt, de asemenea, relevante sectoarele energiei, apei si infrastructurilor sociale. Europa de Est si Balcanii (UE si non-UE) reprezinta circa 15% din cifra de afaceri externa a firmelor noastre. Romania este prima tara din aceasta zona. Romania este o tara mare, strategica inclusiv pentru reconstructia Ucrainei", a precizat Alfredo Ingletti, vicepresedintele OICE. 

Sectorul materialelor de constructii, cu firme active in productia de feronerie, fatade, acoperisuri, elemente de tinichigerie, sisteme de umbrire solara si alte componente tehnice, reprezinta, de asemenea, interes. "Este un sector important al industriei italiene, caracterizat de o atentie ridicata fata de tema sustenabilitatii si care, de altfel, are capacitati relevante de export si prezenta pe pietele externe. Dovada sta faptul ca exportul segmentului identificat prin brandul Caseitaly a depasit in 2024 valoarea de 3,5 miliarde euro", a declarat Nicola Fornarelli, Consilier FINCO si Presedinte ACMI. 

 

Importanta relatiilor bilaterale dintre Romania si Italia a fost subliniata si de Vincenzo Ercole Salazar Sarsfield, coordonatorul pentru promovarea in strainatate a sectorului infrastructurilor si marilor proiecte din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Cooperarii Internationale, care a coordonat delegatia italiana:

"De peste 2.000 de ani, legatura dintre Italia si Romania este indestructibila, bazata pe infrastructura si pe o viziune comuna de dezvoltare si conectivitate. In anul 105 d.Hr. a fost construit podul peste Dunare de catre Apolodor din Damasc, iar drumul continua pana in 2025, cand podul de la Braila a fost realizat de campionii italieni ai ingineriei si constructiilor".

 

 

Compania Nationala de Investitii Rutiere (CNIR) SA are in licitatie peste 400 km de autostrada pe principalele coridoare ale tarii, plus trei obiective aflate in proiectare si alte sase in faza de proiectare si executie, toate acestea insumand peste 50 de miliarde de lei. "Sunt obiective esentiale pentru noi si, ca abordare noua, sa zic asa, studiile de fezabilitate nu au mai fost impuse ca solutii imperative in licitatiile noastre. Asta inseamna ca am lasat deschisa poarta pentru antreprenori sa-si adapteze tehnologiile si sa oferteze cele mai bune preturi. Inseamna, in acelasi timp, ca le-am dat de munca colegilor mei ca sa verifice ceea ce fac antreprenorii, caci intotdeauna antreprenorul o sa vrea sa faca mai mult profit si noi o sa vrem sa facem calitate, insa am incredere ca le vom duce la final cu succes", a declarat Gabriel Budescu, directorul general al CNIR, in interventia sa din cadrul evenimentului "Italy & Romania: Building Together Sustainable Infrastructure".

Gabriel Budescu a subliniat ca obiectivul CNIR este de a prelua toate celelalte investitii aflate in portofoliul Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA. Pe partea de organizare interna, managerul a sustinut ca a incercat sa digitalizeze cat mai mult posibil activitatea Companiei, inca de la bun inceput. "Pe langa aspectele interne, bucataria noastra interna, pontaj electronic, masini dotate cu GPS, aplicatii interne de gestionare a resurselor umane, am introdus de curand si o aplicatie prin care orice cetatean poate verifica daca terenurile sunt afectate sau nu de obiectivele aflate in derulare la Compania Nationala de Investitii Rutiere. Dezvoltam in continuare aceasta aplicatie, pentru a oferi posibilitatea de a fi interogata si in functie de numarul cadastral. Este o aplicatie care va fi in continuare imbunatatita ca orice alt lucru. (...) Pe langa aspectele acestea interne, in relatia cu antreprenorii am introdus si utilizarea BIM in premiera ca si cerinta a unui beneficiar, am introdus utilizarea echipamentelor electrice sau hibride, dupa caz, si pentru prima data am solicitat utilizarea in cadrul lucrarilor noastre a materialelor reciclabile, apropo de sustenabilitate, pentru ca am cerut sa avem in fundatia autostrazilor, pentru prima oara, utilizat un procent de minimum 3% material reciclabil. In viitor vom imbunatati aceste aspecte si vom mai veni si cu alte elemente de noutate", a adaugat directorul CNIR.

 

 

Romania poate fi un "cap de pod important" in ceea ce priveste reconstructia Ucrainei, a declarat Irinel Ionel Scriosteanu, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, in cadrul conferintei "Italy & Romania: Building Together Sustainable Infrastructure". "Infrastructura de transport a Romaniei a luat un avant in ultimii 5 ani, mai ales pe zona de infrastructura rutiera, pe care o gestionez din 2019. Avem astazi in lucru 700 km de autostrada si drum expres. Avem in reabilitare coridoare importante in ceea ce priveste sistemul feroviar, am dat in trafic in ultimii ani peste 500 km de autostrada si drum expres, o parte dintre ei construiti cu firme din Italia. Am dat in trafic al treilea pod ca marime din Europa intr-un parteneriat si un contract cu o firma din Italia, un real succes din punctul meu de vedere, iar acum cateva saptamani chiar am semnat receptia acestui obiectiv, care a devenit un nou simbol al Romaniei. Ne bazam in continuare pe dezvoltarea acestei relatii si parteneriatul cu firmele italiene, iar tema de astazi, sustenabilitate, trebuie sa fie un nou element pe care il adaugam acestei colaborari. Sustenabilitatea si competitivitatea. Trebuie sa crestem competitivitatea prin relatia noastra, mai ales in contextul in care, in urmatoarea perioada, sper cat se poate de repede, reconstructia Ucrainei va fi o noua provocare si pentru Romania, dar cred ca si pentru Italia, pentru ca stiu ca Italia devine un factor foarte important in aceasta tema a reconstructiei Ucrainei. Romania poate fi un cap de pod important, daca nu cel mai important, in ceea ce priveste reconstructia Ucrainei", a declarat Irinel Scriosteanu.

Secretarul de stat al MTI a subliniat ca in ultimii ani s-a dezvoltat infrastructura de la granita cu Ucraina, s-au deschis noi puncte vamale, au fost reabilitate cele existente, dar si infrastructura feroviara care leaga Romania de Ucraina. "Podul de la Braila poate fi folosit la fel de bine in tranzitul materialelor si al altor elemente pentru reconstructia Ucrainei. Romania poate fi un partener al Italiei in acest plan de reconstructie a Ucrainei si cred ca ar trebui sa fie o directie pe care sa o abordam in cadrul discutiilor, chiar si de astazi, tinand cont, bineinteles, si de tema sustenabilitatii", a precizat Irinel Scriosteanu. Secretarul de stat a mai adaugat ca in perioada urmatoare Romania va avea in vedere dezvoltarea infrastructurii feroviare, intrucat se doreste reducerea transportului de marfa pe rutier. "Vom da o importanta marita sistemului feroviar in urmatorii ani. Conform programului de guvernare, vrem sa reducem fluxurile de marfa pe infrastructura rutiera si sa redirijam acest transport de marfa catre infrastructura feroviara. Deci, va fi un nou capitol in infrastructura Romaniei directionat catre infrastructura feroviara, in asa fel incat sa crestem competitivitatea transportului de marfa pe teritoriul Romaniei in raport cu tarile vecine", a sustinut reprezentantul MTI.

Potrivit acestuia, "Autostrada albastra" este un alt proiect ce ar putea fi dezvoltat in cadrul relatiilor bilaterale dintre Romania si Italia. "O alta directie care ar putea fi dezvoltata in cadrul relatiilor bilaterale este folosirea Dunarii. Noi avem un proiect foarte important in ceea ce priveste aceasta «autostrada albastra» pe care o avem si care merge pana in centrul Europei si care este nefolosita astazi. Avem un proiect care sa regularizeze un senal navigabil pe Dunare, in asa fel incat sa fie predictibila pentru transport de marfa 365 de zile pe an, adica aproape tot timpul anului. In acel moment, transportul poate fi foarte facil intre portul Constanta prin intermediul canalului Dunare - Marea Neagra si folosita aceasta autostrada care genereaza un transport mai sustenabil, mai ecologic si mai competitiv chiar si in raport cu transportul feroviar", a mai precizat Irinel Scriosteanu.

 

 

Mihai Toganel, Consilier in cadrul Directiei Generale Programe Europene Transport a Ministerului Transporturilor si Infrastructurii (MTI) a prezentat o situatie a proiectelor de infrastructura de transport aflate in desfasurare la nivel national, subliniind nevoia uriasa de finantare pentru realizarea tuturor proiectelor propuse. Potrivit oficialului, Romania are nevoie, astfel, de 76,34 miliarde euro pentru a-si indeplini toate obiectivele de extindere si modernizare a retelelor de drumuri, cai ferate, metrou, dar si pe apa si in aer. Pentru infrastructura de transport a fost identificat un necesar de 34,2 miliarde euro, din care 28,25 miliarde euro pentru reteaua primara, 5,45 miliarde euro pentru cea secundara si aproape 500 de milioane de euro pentru siguranta traficului. In domeniul cailor ferate, sunt necesare investitii de 21,13 miliarde euro mai ales pentru proiecte de modernizare si electrificare, din care 16,36 miliarde euro pentru reteaua primara, 3,27 miliarde euro pentru cea secundara si 1,5 miliarde euro pentru reinnoirea materialului rulant. In ceea ce priveste extinderea retelelor de metrou, a fost identificat un necesar investitional de 11,7 miliarde euro, din care 9,2 miliarde euro pentru reteaua din Bucuresti si 2,5 miliarde euro pentru constructia metroului din Cluj-Napoca. La acestea se adauga investitii de 6,46 miliarde euro pentru transportul pe apa (1,08 miliarde euro pentru transportul fluvial, 3,33 miliarde euro pentru modernizarea si extinderea porturilor maritime si 2,05 miliarde euro pentru porturile fluviale), dar si 2,86 miliarde euro pentru transportul aerian, din care 1,85 miliarde euro pentru reteaua primara, 920 de milioane de euro pentru cea secundara si circa 80 de milioane de euro pentru cea tertiara.

In acest moment, pentru infrastructura de transporturi Romania are alocate fonduri de 5,62 miliarde euro prin programele operationale din perioada 2021-2027, la care se adauga 7,62 miliarde euro prin PNRR si 1,1 miliarde euro din Fondul pentru Modernizare. In total, alocarea europeana pentru transporturi ajunge la 14,3 miliarde euro, suma evident insuficienta pentru a acoperi necesarul de finantare. Potrivit lui Mihai Toganel, strategia MTI pentru urmatorii 10 ani vizeaza alocarea a 2% din PIB anual, ceea ce ar insemna un efort bugetar de aproximativ 50 miliarde euro pana in anul 2035. Alte aproximativ 9,5 miliarde euro pot fi atrase prin imprumuturi externe sau parteneriate public-private.

O atentie deosebita in anii urmatori va fi acordata si transportului feroviar metropolitan. "Trenul metropolitan este un sistem feroviar local sau regional de interes economic general in domeniul transportului public de calatori, care asigura un serviciu de transport in si in jurul marilor aglomerari urbane, folosind linii feroviare conventionale, linii feroviare dedicate, o combinatie a acestora sau o combinatie intre liniile feroviare si cele destinate vehiculelor de tip tramvai sau metrou. Trenul metropolitan combina principalele beneficii ale transportului urban de tip metrou cu avantajele trenului regional in zonele suburbane, conducand la reducerea numarului de autoturisme si a transportului public urban si suburban, contribuind astfel la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera generate in domeniul transporturilor", a explicat Mihai Toganel.

Conform oficialului, pentru dezvoltarea acestui tip de transport in 19 zone metropolitane majore este nevoie de un buget de peste un miliard de euro, utilizand infrastructura feroviara existenta, fonduri necesare pentru modernizarea infrastructurii existente, achizitia de trenuri si constructia de statii.