Desfasurat in intervalul 8-9 mai 2025 la complexul Nord Events Center by Globalworth, din Bucuresti, evenimentul a inclus trei paneluri de dezbateri, 11 mese rotunde si doua mega-workshopuri. De asemenea, conferinta a alocat un timp generos interactiunii intre participanti, favorizand astfel o interrelationare de calitate intre expertii prezenti. 

Rodica Lupu, director al clusterului TEC a afirmat in alocutiunea sa din deschiderea lucrarilor ca "INNOCONSTRUCT nu este doar despre tehnologie, ci despre curajul de a schimba mentalitati si de a construi un viitor sustenabil, cu oameni conectati, procese eficiente si parteneriate reale. Romania are potentialul sa devina un model de digitalizare in constructii, iar aceasta incepe cu dialog si actiune. Cu alte cuvinte, suntem increzatori ca toti cei ce au ales sa participe la conferinta noastra vor identifica motive suficiente de satisfactie date atat de continutul oferit de speakeri, cat si de oportunitatile de a-si exprima propriile puncte de vedere si preocupari, oferite de mesele rotunde. Si, mai ales, suntem convinsi ca se vor naste noi idei si parteneriate, iar comunitatea liderilor si profesionistilor interesati de inovare se va innoi in continuare, ca in fiecare an". 

 

 

De asemenea, Cristian Erbasu, presedintele clusterului TEC si al Federatiei Patronatelor Societatilor de Constructii (FPSC) a declarat, in alocutiunea sa, ca "provocarile actuale legate de energie, de disponibilitatea fortei de munca sau cele legate de resurse au impus deja directia catre inovare si tehnologie, care este ireversibila. Romania cred ca a inceput sa se apropie de nivelul necesar la care trebuie sa fie, alaturi de celelalte tari dezvoltate, in ceea ce priveste inovarea. Din ce in ce mai multi operatori din economia nationala constientizeaza acest lucru, nu mai abordeaza subiectul respectiv ca pe un hobby sau ca pe un element de pionierat si isi dau seama ca atentia companiilor pentru noua tehnologie digitala priveste viitorul apropiat. Cu toate sincopele cauzate de resursele financiare si umane limitate, pana la urma tehnologia va reprezenta o solutie pentru viitor la toate aceste tensiuni economice si sociale, cu conditia sa stim sa o gestionam. Este important ca tot ceea ce tine de fenomenul transformarii digitale sa fie inteles de o masa cat mai mare de oameni, care sa priceapa ca aceasta este in folosul lor, nu neaparat al companiilor sau al guvernelor".

 

 

Printre speakerii la eveniment s-au numarat Kövér Orsolya Maria - secretar de stat in cadrul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA), Cristian Erbasu - presedinte Cluster TEC, Radu Vacareanu - rector al Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti (UTCB), Rodica Lupu - director Cluster TEC, Marzia Bolpagni - director BIM International si director asociat la Mace (Marea Britanie), Jan Karlshøj, profesor asociat, Departamentul de Inginerie Civila si Mecanica, Tehnologii Digitale pentru Constructii (Danemarca), Bogdan-Gruia Ivan - ministrul Economiei, Digitalizarii, Antreprenoriatului si Turismului, Anca Ginavar - director al Departamentului tehnic al MDLPA, Daniela Bejinaru - director general DGEDACMISP, Claudiu Salanta - arhitect-sef la Consiliul Judetean Cluj, Cristian Oprea - vicepresedinte OAR, Adrian Florea - director executiv Concelex, Catalin Homeag - director tehnic Terra Gaz Construct, Alex Micallef - vicepresedintele Departamentului de vanzari pentru zona EMEA GRAITEC (Marea Britanie), Adrian Onciul - director Creado Concep, Sorin Lulciuc - Project Manager CDS, Johannes Ras - Manager de Proiect in Proiectare si Constructii Virtuale (Suedia), Catalin Robert Podaru - CEO Leviatan Group, Catalin Lungu - Presedinte OAER & Vicepresedinte AIIR, Aurel Meirosu - Manager Departamentul de Business Development certSign, Daniel Ungureanu - Managing Partner Xplorate Group, Martha Tsigkari - Senior Partner, Manager al Cercetarii Aplicate si Dezvoltarii la Foster+Partners (Marea Britanie), Maria Vasi - sef al Biroului de Inginerie Structurala si Manager de Implementare BIM la Leviatan Design.

In cea de-a doua zi a evenimentului, cele 11 mese rotunde au avut ca teme: digitalizarea in constructii - "Politici, standardizare si viitorul transformarii digitale", constructii verzi - "Politici, practici si solutii", cerinte minime pentru implementarea proiectelor-pilot BIM (Dan Moraru, Allbim Net), primii pasi in adoptarea BIM la nivelul IMM-urilor (Adrian Crisan, Centrul de inovare si transfer tehnologic din cadrul Universitatii Politehnice Timisoara), dezvoltarea abilitatilor digitale (Cezar Vladut, UTCB), standarde internationale si clasificare (Cristian Onofrei, cluster TEC), provocari in adoptarea tehnologiei (Alexandru Tanasa, Arggo), formularea planului de actiune pentru decarbonizarea constructiilor (Liviu Tanase, Patronatul Societatilor din Constructii, filiala Constanta), tranzitia catre ZEB (Catalin Lungu, OAER), utilizarea materialelor reciclate pentru cladiri verzi (Ramona Barbu, Substrate Architecture), finantarea verde pentru sustinerea tranzitiei la neutralitatea climatica (Horia Petran, pRO-nZEB), economia circulara in constructii (Simona Lakatos, Institutul pentru economie circulara din Cluj-Napoca), orizonturi circulare - inovarea digitala si conceptul cradle-to-cradle (Tamas Gyulai, Decorator).

 

 

De asemenea, in paralel a avut loc conferinta ICON, in cadrul careia au fost prezentate solutii digitale pentru companiile de constructii. Moderat de Romina Posea, consultant BIM in cadrul Clusterului TEC, evenimentul a prilejuit abordarea unor subiecte interesante precum: digitalizarea proceselor si documentelor (Horia Negulescu, Matricia), sistemele INAS - Bentley pentru constructii (Marius Catana, INAS), digitalizare sau AI (Alexandru Tanasa, Arggo), digitalizarea proceselor de licitatie (Catalina Miu, Exenne Technologies), cursuri gratuite pentru dezvoltarea abilitatilor digitale (Gabriela Sterian, cluster TEC). Referitor la aceasta din urma tema, cursurile asigura dezvoltarea unor competente de baza (cum ar fi utilizarea tehnologiei pentru invatare si comunicare, crearea/editarea documentelor, tabelelor si prezentarilor, marketing digital si social media, securitatea retelelor, instruire asistata de calculator) si a unor specializari mai profunde (BIM, CAD, automatizarea si robotizarea proceselor, vizualizarea computerizata in ingineria constructiilor etc.). Cele doua proiecte (ICON-BI destinat zonelor Bucuresti si Ilfov, respectiv ICON REGIONAL, pentru regiunile Sud-Muntenia, Sud-Vest- Oltenia Sud-Est si Vest) au ca obiective declarate instruirea angajatilor din domeniul constructiilor, pregatirea managerilor, specialistilor si tehnicienilor, asigurarea unei contributii active la tranzitiile sustenabile si digitale, numarul locurilor disponibile depasind 1.200.

 

 

Rectorul UTCB, Radu Vacareanu, a subliniat in panelul de deschidere ca "Innoconstruct a crescut de la un an la altul in ceea ce priveste subiectele abordate, iar acest interes este explicat atat de eforturile organizatorilor - iar aici trebuie felicitata Rodica Lupu pentru ceea ce ofera industriei si mediului universitar -, cat si de nevoia reala a pietei. Lucrurile se dezvolta in mod accelerat si de aceea se impune ca, atunci cand este necesara o noua abordare sau folosita o noua tehnologie, cele trei componente - industria, scoala si organizatiile de cercetare ce reunesc companiile tehnologice, cum este clusterul TEC - sa colaboreze indeaproape pentru a asigura succesul. Prin prisma educationala, putem spune ca la UTCB aveam de multa vreme experienta digitalizarii, intrucat foloseam in mod intuitiv o serie de programe de calcul si alte instrumente similare. Insa lucrurile au evoluat mult si a devenit necesar sa definim anumite elemente. De pilda, in prezent, la partea de studii de licenta, lucrurile culmineaza cu un program de master care se ocupa, in esenta, de digitalizarea in constructii. Din punctul nostru de vedere, acest master creste organic, iar lui i se adauga o serie de cursuri de formare profesionala, sustinute de experti internationali invitati la universitatea noastra, ce au inclusiv rolul de a forma specialisti romani care sa preia stafeta. Din pacate, viitorul este destul de putin predictibil, fiind inca destul de neclar modul in care inteligenta artificiala va influenta tot ceea ce inseamna digitalizare in constructii. Cert este insa ca viteza de derulare a lucrurilor este destul de mare, o problema pe care va trebui sa o solutionam in viitor fiind legata de energia necesara pentru a alimenta sistemele de calcul ce vor sustine AI. Noi avem datoria, ca de fiecare data, sa adaugam plus valoare si resurse, astfel incat tranzitia sa devina usoara si in beneficiul companiilor, al bunastarii generale si al societatii, in ansamblul sau".

 

 

La randul sau, Kövér Orsolya Maria a aratat ca "in calitate de autoritate publica, trebuie sa avem o abordare strategica. Sunt niste actiuni care trebuie intreprinse in mod obligatoriu la nivelul administratiei centrale. Strategia nationala de dezvoltare durabila a adus cu sine niste prevederi pe baza carora am putut sa conturam politica urbana a Romaniei care, in final, au dus la elaborarea CATUC - Codului amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor - care speram sa fie adoptat pana la finele anului si sa intre in vigoare. Scopul principal este ca utilizatorul final sa poata sa profite de aceste procese de digitalizare pe care dorim sa le implementam. Viitoarea platforma digitala va facilita emiterea certificatelor de urbanism, diversele tipuri de autorizatii (de construire, de demolare etc.). Ministerul are deja o astfel de platforma, denumita Observatorul Teritorial, reprezentand o aplicatie informatica interactiva, care realizeaza analiza datelor in profil teritorial si cuantificari ale impactului teritorial al programelor publice in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului, locuirii si dezvoltarii regionale, prin intermediul unui sistem informational geografic si al unei baze de date ce cuprinde informatii si date statistice necesare pentru caracterizarea unui teritoriu. In prezent, platforma este continuu populata de documentatii. Pentru MDLPA, partea cea mai importanta a inteligentei artificiale este legata de prelucrarea bazelor de date din categoria Big Data, avand in vedere necesitatea de a interoga aceste baze si sa cream altele legate de fondul construit existent, avand in vedere informatiile lacunare existente la momentul actual. Vestea buna este ca, la nivel central, s-a aprobat deja planul de investitii noi pentru a putea sustine aceste dezvoltari, care sunt mai mult decat necesare".

Bogdan-Gruia Ivan s-a referit la faptul ca "ceea ce am reusit sa fac in cei doi ani de cand am preluat portofoliul guvernamental este ceea ce alte state au realizat in doua decenii. Bazele sunt foarte clare insa. La finele anului precedent a fost realizata receptia cloudului guvernamental. De asemenea, este pentru prima data in 35 de ani cand am reusit sa stabilim un acord-cadru cu cateva zeci de ofertanti pentru sute de institutii din Romania care sa-si transfere bazele de date in acest sistem, care sa actualizeze date stocate in tehnologii diferite la nivelul anului 2025, pentru a putea fi interoperate si a deveni compatibile cu cloudul guvernamental. Ca sa schimbam statul cu adevarat, ca sa implementam o reforma reala, singura solutie este digitalizarea. Procesul este ireversibil, chiar daca uneori fortat. Romania nu poate fi lasata captiva unor functionari care si-au inventat propriile reguli, regulamente si atributii suplimentare validate".

 

 

In panelul al doilea, o interventie interesanta a avut Robert Podaru, CEO Leviatan Group, care a reiterat ideea ca "desi initial multi spuneau ca digitalizarea in domeniul constructiilor nu este posibila, de la un an la altul lucrurile s-au schimbat. In prezent, avem autoritati, avem reprezentantii ai Guvernului, avem companii care arata ca se poate si chiar exista firme care vin cu planuri pentru viitor. Schimbarea aceasta mi se pare fundamentala, pentru ca oamenii au inceput sa-si doreasca, au inceput sa invete, au inceput sa vorbeasca intre ei, iar rezultatele se vad deja. La nivelul grupului nostru, ce include o companie de proiectare si arhitectura, una de antrepriza generala si o firma de cercetare-dezvoltare, am implementat BIM de cativa ani, iar recent am constientizat nevoia extinderii acestui proces, prin adaugarea de noi concepte. Din experienta proceselor de transfer al informatiei intre diversi utilizatori, ne-am dat seama ca nu mai vorbim doar de modelarea si functionarea BIM, ci de managementul transferului de informatie. In general, ne dorim calitate, ne dorim rapiditate si, practic, acest demers este ingreunat de faptul ca pe un santier exista foarte multe verificari (checklist-uri). Din pacate, oamenii, in mod real, nu lucreaza cu date, precum calculatoarele, ci cu idei. Pentru a facilita procesele de verificare, la inceputul lui 2025 am demarat un proiect al carui scop a fost tocmai acela de a lasa sistemele IT sa proceseze datele si de a incuraja oamenii sa inceapa treptat sa lucreze cu idei. In prezent, testam un instrument intitulat SiteCheck AI, care se afla deja in curs de implementare in cadrul grupului nostru. Practic, am luat toata documentatia de proiect si am incarcat-o intr-o platforma. Testul a fost facut pe mai mult de 1.500 de documente pe care le-am introdus intr-o baza de date. Rezultatele sunt incurajatoare, deoarece volumul de date procesat este mult mai mare fata de cel pe care o persoana reuseste sa-l gestioneze, daca doreste sa faca o verificare foarte riguroasa. Solutia noastra presupune folosirea unui asistent virtual care are acces la intreaga documentatie si cu care se poate comunica cu ajutorul unor ochelari speciali. Acesta are capacitatea ca, in timpul unei inspectii, sa raspunda la orice intrebare, la orice interogatii legate de detaliile tehnice, oricat de complexe ar fi ele. Desi sistemul nu este 100% functional, suntem increzatori ca, in scurt timp, va deveni si se va dovedi o solutie extrem de eficienta, mai ales daca ne gandim ca una dintre functionalitatile prognozate va fi aceea de emitere a unor rapoarte complete, ce vor putea fi adaugate la cartea constructiei".

 

 

Conferinta Innoconstruct a avut numeroase alte interventii cu valoare adaugata, printre acestea numarandu-se cele sustinute de Catalin Homeag, directorul tehnic al Terra Gaz Construct, care s-a referit la principiile de lucru in asocierile antreprenoriale pentru proiectele investitionale, utilizand instrumentele BIM, sau de Sorin Lulciuc, Project Manager CDS, care a vorbit despre rolul BIM in gestionarea proiectelor complexe de constructii. De asemenea, Alex Micallef a punctat rolul BIM, de la provocare la succes, iar directorul Creado Concept, Adrian Onciul, a tinut o prelegere extrem de interesanta legata de integrarea OpenBIM in managementul executiei, exemplificand prin proiectul de reabilitare a planseului de peste raul Dambovita, din zona Pietei Unirii, din Bucuresti.

O interventie extrem de dinamica a fost cea a lui Johannes Ris, manager de proiect in domeniul proiectarii si constructiilor virtuale, care a avut ca subiect central implementarea BIM si VDC in executia lucrarilor. De asemenea, Adrian Florea (Concelex) a punctat in mod extrem de obiectiv limitele pe care autoritatile publice din Romania le au in ceea ce priveste transformarea digitala si a subliniat absurditatea unor proceduri implementate la momentul actual, care se constituie in veritabile piedici in calea dezvoltarii sanatoase a companiilor. 

Intr-o prezentare online, Marzia Bolpagni, director BIM International, s-a referit pe larg la politicile publice pentru digitalizarea industriei constructiilor, implementate in Marea Britanie si Italia, care ar putea servi drept exemplu de bune practici si pentru Romania. In fine, o serie de experti recunoscuti la nivel national au detaliat informatii legate de tehnologii de ultima ora, ce au rolul de a facilita transformarea digitala a constructiilor. Catalin Lungu a oferit informatii despre evaluarea avansata a performantei energetice pentru un stil de viata inteligent in cladiri si la nivel de cartier (SmartLivingEPC), Aurel Meirosu a vorbit despre semnatura electronica calificata, referindu-se, printre altele, la reglementari si modele de buna practica din sectorul constructiilor, Daniel Ungureanu si Adrian Trifan (Xplorate Group) au prezentat detalii despre scanarea unor constructii de patrimoniu din Romania, iar Maria Vasi (Leviatan Design) a suscitat intreaga atentie a expertilor prezenti prin prezentarea TwinBot, un robot bazat pe AI pentru Digital Twin.

In finalul celui de-al treilea panel, Martha Tsigkari a pus in mod extrem de transant problematica inteligentei artificiale legate in special de domeniul arhitecturii, in cadrul unei prezentari extrem de dinamice intitulate "Dincolo de BIM: tehnologii din afara domeniului AEC care vor modela industria noastra in viitor".

 

 

A fost extrem de clar pentru toti participantii la cea de-a cincea editie a conferintei INNOCONSTUCT ca dialogul este extrem de necesar pentru lamurirea tuturor problemelor legate de digitalizarea constructiilor. Cu sau fara voia membrilor acestei branse foarte traditionaliste (cel putin, pana recent), trendul respectiv se va instala cu o viteza destul de mare si, de aceea, toate companiile vor trebui sa fie pregatite pentru a transforma provocarile in avantaje. Tehnologiile avanseaza intr-un ritm nemaiintalnit, daca ar fi amintita doar perspectiva inteligentei artificiale generale, ce va interactiona cu oamenii in mod rational cel mai probabil inainte de finele acestui deceniu, iar aceasta va produce schimbari de paradigma greu de imaginat. In contextul dat, este necesara adaptarea din mers la toate nivelurile, recuperarea timpului pierdut si adoptarea tuturor tehnologiilor necesare, pentru asigurarea competitivitatii si exploatarea eficienta a avantajelor asigurate de noile tehnologii. Dupa cum a rezultat din multe prezentari din cadrul conferintei, probabilitatea ca problemele curente sa fie solutionate in viitor cu ajutorul robotilor si a tehnologiilor digitale avansate este foarte mare, iar in aceasta situatie cea mai buna solutie este de a face toate eforturile in directia asigurarii unei depline compatibilitati cu noua stare de fapt, pentru a exploata in mod eficient oportunitatile viitorului.