Doua treimi din numerarul companiilor active in Romania este concentrat in randul firmelor cu venituri peste 1 milion € (care reprezinta doar 6% din totalul firmelor active). Concentrarea numerarului in randul firmelor mari este datorata profitabilitatii superioare a acestora. Astfel, firmele care inregistreaza venituri peste 1 milion € au generat un profit net total in ultimul deceniu de 286 miliarde Lei, in timp ce microintreprinderile (firmele cu venituri sub 1 milion €) au generat pierderi de 44 miliarde Lei in acelasi interval (in conditiile in care acestea au trecut pe profit incepand doar cu anul 2015, cand impozitarea acestora a inceput sa fie realizata in functie de cifra de afaceri inregistrata).

Polarizarea lichiditatii companiilor (concentrarea banilor la marile companii) reflecta vulnerabilitatea micilor firme. Pe cale de consecinta, microintreprinderile (94% din firmele active in Romania) vor suferi cel mai mult pe parcursul anului 2020 din perspectiva accesului la finantare, din cauza utilizarii deja la potentialul maxim al creditului furnizor ce atinge noi maxime.

In acest articol mi-am propus sa analizez mai detaliat evolutia trezoreriei companiilor in functie de sectorul de activitate si regiunea de provenienta. Pentru aceasta, am calculat lichiditatea tututor companiilor active in Romania in ultimul deceniu, conform situatiilor financiare depuse la ANAF si publicate de Ministerul Finantelor Publice. Pentru o perspectiva mai ampla asupra dinamicii mediului de afaceri, orizontul de analiza acopera ultimul deceniu, perioada care acopera toate etapele clasice ale ciclului economice (recesiune si expansiune). Principalele concluzii sunt enumerate mai departe:

1. Cifrele din tabelul 1 surprind foarte clar cresterea generalizata a lichiditatilor in mediul de afaceri, indiferent de sectorul de activitate. Astfel, un singur sector inregistreaza o scadere absoluta a numerarului disponibil la nivel sectorial, respectiv posta si telecomunicatiile (scadere de la 1,8 miliarde (2008) la 1,5 miliarde (2017). Acesta dinamica se reflecta si asupra gradului de acoperire al datoriilor prin lichiditatea disponibila, procentul la nivel national crescand de la 9% (2008) pana la 13% (2018).

2. Desi numerarul din mediul de afaceri aproape ca se dubleaza in ultimul deceniu, peste jumatate din lichiditatea raportata de intreg mediul de afaceri la finalul anului 2018 este concentrata in 5 sectoare – aproape 30 de miliarde Lei in consum (comert cu ridicata si amanuntul), constructii (16 miliarde Lei), servicii prestate companiilor (12 miliarde Lei), productia si furnizarea energiei electrice si termice (9 miliarde Lei).

3. Gradul de acoperire al datoriilor prin trezoreria disponibila a crescut de la 9% (anul 2008) la 13% la finalul anului 2018. Sectorul de IT sta cel mai bine din aceasta perspectiva, cu o rata de acoperire de 33%, urmat de servicii personale cu 31%, acestea fiind singurele sectoare cu un grad de acoperire peste 30%. Chiar daca dispun de multe lichiditati, sectorul comertului cu amanuntul si ridicata inregistreaza si un grad ridicat de indatorare pentru finantarea stocurilor si creantelor, de aceea capitalul de lucru ramane fragil.

Fenomenul analizat difera foarte mult din perspectiva distributiei sectoriale, diferentele fiind de 3–4 ori mai mari intre extreme. Astfel, cel mai bine pozitionate judete din perspectiva gradului de acoperire al datoriilor prin trezoreria disponibila sunt Harghita, Arges si Suceava, care inregistreaza un nivel aproape de 20%.

La capatul celalalt, judetele care inregistreaza cea mai slaba trezorerie sunt Mehedinti, Hunedoara si Teleorman, unde gradul de acoperire al datoriilor prin numerar este doar 5%, de trei ori sub media nationala. De remarcat ca Bucuresti (53 miliarde Lei) si Ilfov (7 miliarde Lei) concentreaza jumatate din trezoreria disponibila la nivel national, acest lucru fiind cauzat de concentrarea numerarului la marile companii. Pentru informatii suplimentare, click aici!