Conducerea UTI Grup considera ca, prin comunicatele recente referitoare la societatea UTI si la cele doua contracte pe care aceasta le avea cu Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) pentru Arena Nationala si pentru Sistemul de Management al Traficului, PMB incearca, prin comparatii fortate si afirmatii denigratoare, sa sustina unele dintre actiunile sale controversate, prin gasirea unui tap ispasitor. Aceasta este concluzia unui comunicat, dat publicitatii de Directia de Comunicare Corporatista a UTI Grup, la data de 26 iunie 2018.

In comunicatul UTI se mai arata ca, astfel, PMB, in lipsa unor realizari concrete, printr-un exercitiu de imagine, face din UTI un vinovat de serviciu care sa justifice public diferite actiuni, pe care le consideram la limita bunelor practici, asa cum este protocolul cu clubul FCSB pentru intretinerea gazonului Arenei Nationale sau extinderea, cu intarziere de doi ani fata de promisiunea publica initiala, a Sistemului de Management al Traficului, prin incredintare directa, fara licitatie, de lucrari ample, unei companii municipale intr-un domeniu in care exista in piata un mediu concurential dezvoltat, companii cu referinte si cu experienta.

Conform precizarilor Consiliului Concurentei, incredintarea directa de lucrari fara licitatie catre companiile municipale este legitima in cazul in care nu exista in piata alternative sau in cazul in care preturile practicate sunt foarte mari. Cum primul argument nu poate sa fie folosit, deoarece in piata exista companii cu experienta, asa-zisele preturi exagerate raman singura alternativa de justificare a incredintarilor directe pentru PMB.

Dar in ambele cazuri, atat in cel al Arenei Nationale, cat si in cel al sistemului de management al traficului, se vehiculeaza cifre fara termeni de referinta si fara explicatiile minime necesare prin care opinia publica sa inteleaga daca se compara „mere cu mere”. Nu este foarte clar daca cifrele mentionate de PMB sunt costurile totale ale serviciilor sau sunt costuri de subcontractare, nu este clar ce tip de contracte exista intre firmele subcontractate si PMB, cine sunt „clientii“ catre care firmele respective presteaza servicii si ce adaosuri comerciale si marje de profit sunt practicate.

In cazul Arenei Nationale, de exemplu, dupa cum se precizeaza in comunicat, serviciile de intretinere tehnica si exploatare prestate de UTI pe parcursul a 2 ani si 6 luni, din totalul de 4 ani contractati, au fost incredintate prin licitatii publice, iar lunar se faceau decontari insotite de rapoarte de activitate verificate in detaliu de beneficiar si aprobate. Toata lumea a apreciat calitatea si promptitudinea serviciilor oferite de UTI, incepand cu FRF, LPF, UEFA, FIFA, organizatorii evenimentelor si chiar clientul, adica PMB. In toata aceasta perioada nu a existat niciun incident sau eveniment imputabil UTI care sa fi influentat negativ calitatea serviciilor prestate.

Nu comentam legitimitatea protocolului incheiat intre FCSB si PMB pentru mentenanta gazonului, dezvaluit de jurnalisti. Insa, pentru a arata complexitatea montajului si intretinerii unui gazon conform standardelor si recomandarilor FIFA si UEFA si conform standardului international DIN 18035/4, dorim sa prezentam filmul procesului de montare a gazonului livrat de UTI in octombrie 2014 pentru Arena Nationala, al saselea gazon in cronologia Arenei si primul dintre cele doua schimburi de gazon realizate de UTI. Acest gazon a rezistat la 55 de evenimente, cel mai mare numar de evenimente organizate pe Arena Nationala, de la inaugurare pana in prezent.

Dorim prin aceasta sa se inteleaga ca nu doar pretul de achizitie si montaj al gazonului (folosit de PMB ca argument pentru a justifica intreruperea colaborarii cu UTI) este relevant, ci mai ales capacitatea acestuia de a rezista la un grad ridicat de uzura si la un numar mai mare de evenimente. Un cost scazut de inlocuire a gazonului, fara a tine cont de calitatea si tipul semintelor utilizate pentru insamantare, maturitatea ruloului, calitatea substratului, grosimea ruloului recoltat, utilajele utilizate la montaj si recoltare, tratamente aplicate etc. nu reprezinta neaparat o economie pe termen lung.

Astfel de criterii au stat la baza procesului de selectie pentru schimburile de gazon realizate de UTI in octombrie 2014 si, ulterior, in octombrie 2016, cand au fost analizate ofertele mai multor producatori de gazon din tara si din strainatate (Olanda, Austria, Ungaria, Romania), castigatoare fiind desemnata, pe baza tuturor criteriilor mentionate mai sus, compania HENDRIKS GRASZODEN GROUP din Olanda, lider mondial in domeniu. 

In aceasta comparatie a fost inclusa si firma romaneasca RULOURI DE GAZON SRL. Oferta acestei firme a fost considerata neconforma, raportat la standardele FIFA si DIN 18035/4, la majoritatea criteriilor avute in vedere, si, prin urmare, a fost descalificata. UTI a descalificat firma romaneasca pe criterii tehnice si de performanta in primul rand, pretul de livrare neintrand in discutie, deoarece oferta tehnica era neconforma.

Firma RULOURI DE GAZON SRL, care fusese descalificata de UTI, a fost aleasa de catre PMB printr-o procedura de achizitie directa, fara licitatie, ca furnizor pe baza criteriului „pret de livrare mai mic decat cel practicat anterior de UTI”. Credem ca nu este cazul sa comentam aceasta decizie.

Pentru intretinerea curenta a gazonului odata instalat, atat PMB, cat si UTI au folosit acelasi subcontractor, societatea Cris Garden SRL. Comparatia de costuri prezentata de PMB in justificarea protocolului cu FCSB este fortata si nu se bazeaza pe criterii de referinta echivalente, cum ar fi: aceeasi structura de pret, cantitati de materiale aplicate cu aceeasi frecventa la suprafata de joc, numar de evenimente/grad de uzura. Oricum, fiind acelasi prestator si inainte, si acum, este de presupus ca acesta practica preturi comparabile.

Daca UTI considera legitima dorinta PMB de a avea cateva companii municipale pentru a putea asigura flexibilitatea si continuitatea unor servicii publice, nu credem, insa, ca este normal ca PMB sa incredinteze direct, fara licitatie publica, lucrari importante catre unele dintre aceste companii si, astfel, sa deformeze mediul concurential existent.

Si in acest caz, al atribuirii directe a doua contracte catre compania municipala de profil, constatam ca Primaria Capitalei incearca sa gaseasca justificari prezentand comparatii neconcludente si fortate, vehiculand cifre fara o justificare clara si accentuand aspecte secundare in detrimentul celor importante.

Lipsa de informatii publice detaliate nu face decat sa intretina suspiciunea unor practici neconforme. Astfel, stim, de exemplu, ca Administratia Strazilor din cadrul PMB a incheiat cu Compania Municipala de Management al Traficului un contract de service si intretinere a instalatiilor de semaforizare in valoare de 5.170.271 lei, pe o durata de 4 luni, fara licitatie. Denumirea contractului este identica cu cel incheiat cu UTI, la care compania noastra factura maxim 200.000 lei pe luna, fata de aproximativ 1,3 milioane lei pe luna, cat rezulta din valoarea contractului mai sus mentionat. Desigur, la prima vedere, diferenta este in defavoarea PMB si este foarte mare. De aceea, afirmam ca orice comparatii de cifre aruncate in spatiul public prezinta un potential mare de dezinformare si ca singura metoda de a asigura transparenta achizitiilor sunt licitatiile publice deschise.

In ceea ce priveste ultima atribuire directa, pentru introducerea a 59 de intersectii in BTMS, o parte din media a preluat un comunicat al PMB si a anuntat realizarea unei economii de 4 milioane de euro fata de situatia in care lucrarile ar fi fost realizate de UTI. Astfel, reiese ca PMB va realiza lucrarile cu aproximativ 7 milioane de euro, fata de 11 milioane euro, suma care, afirma PGMB, ar fi reprezentat costul lucrarilor daca le-ar fi executat UTI: „...daca aceste lucrari ar fi fost realizate prin societatea comerciala cu care Municipalitatea avea in trecut contract (SC UTI SA) si daca ar fi practicat aceleasi tarife, costul estimat ar fi de aproximativ 11,1 milioane de euro, cu peste 4 milioane de euro mai mult, ceea ce inseamna o valoare cu aproape 59% mai mare".

Interesant este, insa, ca cele 59 de intersectii erau trecute in proiectul de buget al PMB cu 56 milioane de lei, deci cu mult peste cele 7 milioane de euro cu care PMB spune ca le executa acum. Interesant este ca, in raspunsul inaintat catre un site de stiri in martie 2018, la o intrebare referitoare la aceasta problema, UTI a afirmat ca suma cu care ar fi facut lucrarile ar fi fost de 34 milioane de lei, adica aproximativ 7 milioane de euro.

Se spune ca PMB a facut o economie de 4 milioane de euro, dar cum ar putea sa fie siguri, atat timp cat nu s-a facut nicio licitatie? Nu exista niciun temei pentru a anunta o economie, atat timp cat companiei noastre nu i-a fost ceruta o oferta pentru aceste servicii specifice, iar estimarea economiei a fost facuta prin comparatie cu pretul unor servicii distincte, prestate de UTI prin contractele incheiate cu Administratia Strazilor.

In plus, PMB mai contesta si calitatea serviciilor prestate de UTI si ataseaza comunicatului de presa cateva imagini: "Starea actuala a intregului sistem de semaforizare a intersectiilor, intretinut pana in luna decembrie 2017 de compania UTI, reiese clar din fotografiile atasate: camerete pline de pamant, fibra optica si cabluri de energie electrica ingropate direct in pamant, desi trebuiau bagate in tubulaturi speciale, si haos in circuitele electrice din dulapurile unde sunt montate echipamentele de dirijare a circulatiei."

Dar PMB uita sa precizeze ca Administratia Strazilor a fost cea responsabila de mentenanta infrastructurii de trafic (camerete, canalizatii, cabluri electrice, dulapuri), prevederile contractului incheiat de ASB si UTI neincluzand mentenanta acestei infrastructuri.

Mai mentionam ca toate activitatile de mentenanta prestate de UTI pe parcursul anilor au fost confirmate din punct de vedere calitativ de reprezentantii PMB prin procese-verbale de receptie.

Conform unei pozitii oficiale a Consiliului Concurentei, din martie 2018, in atribuirea directa a contractelor de servicii catre proprii operatori, Primaria Capitalei trebuie sa fundamenteze foarte bine aceasta masura, explicand cauzele care au determinat neaplicarea unei proceduri de achizitie publica.

PMB nu a prezentat o fundamentare clara in acest sens care sa sustina atribuirea directa a celor doua contracte, alegand ca metoda, pentru a justifica vicierea mediului concurential, defaimarea si dezinformarea publica, vehiculand un asa-zis cost mai redus decat cel practicat de compania UTI.

UTI regreta aceasta abordare si isi exprima interesul pentru cultivarea si dezvoltarea mediului concurential existent, in interesul cetatenilor si al cresterii calitatii vietii acestora si este gata sa participe la orice forma de dialog public prin care sa sprijine competitia si eficienta infrastructurii municipale.