Specialistii se asteapta ca aceasta iarna sa fie mai calduroasa (cu 1,0 pana la 1,5 grade Celsius) decat iarna trecuta, cu o cerere mai mica de gaze, atat in Europa, cat si in Asia. In Romania, prima prognoza ANM anunta un inceput de iarna cu temperaturi peste cele obisnuite, insa acest lucru nu exclude posibilitatea unor episoade de ger sau ninsori. Fenomenul "La Niña” ar putea produce surprize in Europa.

Zilele sunt mai scurte si noptile mai lungi in emisfera nordica, un prilej bun sa analizam la ce ar trebui sa ne asteptam de la pietele de energie in perioada urmatoare. 

Anul acesta, observam o serie de riscuri legate de starea atmosferei in emisfera nordica, dar si de cea a Oceanului Indian si a Pacificului. Aceste interactiuni intre regiuni diferite ale planetei sunt denumite teleconexiuni. Iata cateva dintre teleconexiunile si caracteristicile atmosferice care sunt considerate deosebit de importante:

Oscilatia cvasi-bienala (QBO): Aceasta reprezinta o variatie a vanturilor zonale din stratosfera inferioara, care se propaga treptat in jos si are o perioada medie de aproximativ 28 de luni. In aceasta iarna, QBO se afla in faza sa estica, ceea ce sugereaza o probabilitate crescuta de slabire a curentului cu jet atlantic si de aparitie mai frecventa a blocajelor atmosferice - conditii ce pot favoriza episoade mai lungi de vreme rece in Europa.

Dipolul Oceanului Indian (IOD): Acesta este asociat cu diferenta de temperatura a suprafetei marii intre regiunile vestice si estice ale Oceanului Indian. Aceasta diferenta influenteaza vremea din Europa, determinand cu precadere anomalii ale precipitatiilor in timpul iernii. Pentru iarna care se apropie, modelele pe termen lung indica un IOD negativ la inceputul iernii (noiembrie-decembrie), o veste buna pentru precipitatiile din sud-estul Europei.

El Niño Southern Oscillation (ENSO): Probabil cea mai cunoscuta dintre teleconexiunile climatice, ENSO este asociata cu variatiile de temperatura ale Oceanului Pacific si alterneaza intre fazele El Niño, La Niña sau una neutra. In prezent, si pentru cea mai mare parte a iernii boreale, conditiile climatice favorizeaza mentinerea fazei La Niña. Aceasta este, in general, asociata cu temperaturi mai scazute decat cele normale in Asia de Est, avand insa o influenta mai putin directa asupra Europei.

Vortexul polar: este o regiune extinsa de presiune scazuta si aer rece care se roteste in jurul polilor Pamantului, mai slaba pe timpul verii si mai intensa iarna. Cu cat vortexul este mai puternic, cu atat aerul rece tinde sa ramana concentrat deasupra polilor (in cazul nostru, deasupra Polului Nord), fara a cobori spre latitudinile medii. Totusi, aceasta iarna a inceput cu un vortex polar mai slab decat in mod obisnuit - ceea ce starneste ingrijorari cu privire la aparitia frecventa a valurilor de frig in Europa.

 

Luand in considerare toate elementele mentionate anterior, impreuna cu cele mai recente prognoze sub-sezoniere si sezoniere, se estimeaza ca temperaturile de pe continentul european vor fi, in medie, cu 0,5 – 1,0°C peste valorile normale ale iernilor din perioada 2018–2024, si cu 1,0 – 1,5°C peste mediile iernii 2024–2025.

Desi acesta este scenariul de baza, exista si o varianta alternativa – cu o probabilitate de aproximativ 20% – care indica o iarna mai rece cu circa 1,2°C, apropiata de media temperaturilor inregistrate iarna trecuta.

Daca analizam strict relatia dintre temperatura si cererea de energie (fara a lua in calcul masuri de eficienta energetica sau modificari structurale ale consumului), cererea de gaze naturale este asteptata sa fie mai scazuta fata de anul trecut, atat in Europa, cat si in Asia. Totusi, influenta fenomenului La Niña asupra Asiei de Est ar putea aduce surprize, prin episoade cu temperaturi mai scazute decat cele anticipate.

 

In Europa, cele mai recente prognoze sezoniere indica o probabilitate crescuta pentru aparitia fenomenelor de tip „Dunkelflaute” in luna decembrie – perioade in care cererea de incalzire este ridicata, dar productia de energie solara si eoliana este foarte scazuta. Astfel de situatii pot genera cresteri bruste ale preturilor la gaze naturale si electricitate, din cauza necesitatii de a suplimenta productia termica pentru a acoperi cererea care, in mod normal, ar fi fost satisfacuta de energia din surse regenerabile.

Un astfel de eveniment major a avut loc pe 6 noiembrie 2024, cand pretul mediu al energiei electrice a urcat la 231 euro/MWh, iar in unele intervale orare a depasit chiar 800 euro/MWh. Zilele caracterizate prin cerere ridicata si productie redusa din surse regenerabile limiteaza, de asemenea, eficienta sistemelor de stocare a energiei in baterii (BESS), care, in conditii normale, contribuie la reducerea varfurilor de pret.

Situatia hidrologica joaca, la randul ei, un rol esential, mai ales in Europa de Sud-Est, o regiune puternic dependenta de productia hidroenergetica. Conform celor mai recente prognoze, se asteapta precipitatii peste media sezoniera, ceea ce ar aduce o usurare semnificativa, intrucat rezervoarele hidro se afla in prezent la cel mai scazut nivel din ultimii sapte ani.

In concluzie, interactiunea dintre cererea meteo-dependenta din Europa si Asia va fi un factor important, deoarece o crestere a consumului in Asia ar putea influenta diferenta de pret a gazului natural lichefiat (GNL) dintre cele doua regiuni si, implicit, redistribuirea livrarilor de GNL la nivel global.