- Motivele sunt multiple si au fost prezentate de Greenpeace in nenumarate randuri atat in fata instantelor de judecata, cat si a publicului larg. Din perspectiva protectiei mediului, Neptun Deep este o noua exploatare de gaze fosile, care ne indeparteaza de obiectivele climatice nationale si europene. Pentru a deveni neutri climatic in 2050, e nevoie de o schimbare majora de paradigma in sectorul energetic, iar Neptun Deep nu e raspunsul. Indiferent cum se cosmetizeaza acest proiect, emisiile generate transforma OMV Petrom si Romgaz in cei mai mari poluatori cu emisii de carbon din Romania, iar tintele climatice ale tarii sunt sub semnul intrebarii. De asemenea, impactul asupra ecosistemelor din Marea Neagra a fost minimizat, printr-o evaluare subiectiva si imposibil de verificat a impactului, cu o identificare si cuantificare incompleta a efectelor generate de proiect, prin nerespectarea principiului precautiei (nu au fost luate in calcul scenariile cele mai nefavorabile), printr-un program de monitorizare vag si incomplet. Se uita faptul ca Marea Neagra este deja sub numeroase presiuni, vorbim de poluare, microplastic, nutrienti chimici in exces, turism agresiv, specii invazive si, mai recent, de razboiul din Ucraina, cu vase de razboi scufundate si explozii. Efectul cumulativ trebuie avut mereu in vedere, iar Neptun Deep nu poate fi judecat separat, pentru ca poate fi picatura care umple paharul.

Iesind din sfera principalelor argumente de mediu, este de cuantificat cu obiectivitate si cat ajuta cu adevarat acest proiect sectorul energetic, care teoretic ar trebui sa intre pe calea tranzitiei energetice, dar si cat de reale sunt beneficiile economice ale proiectului intr-o lume in schimbare. Deja stim ca va trebui sa renuntam la combustibilii fosili din sistemul energetic in urmatoarele decenii. Atunci apare intrebarea legitima: de ce pierdem timp si bani cu un "combustibil de tranzitie", atunci cand stim clar unde vrem si trebuie sa ajungem, adica la un sistem energetic cat mai decarbonizat?

Promisiunea trecerii infrastructurii de pe gaze pe hidrogen e doar o justificare convenabila, in conditiile in care aceste capacitati de productie a hidrogenului nu pot aparea peste noapte si, oricum, hidrogenul ar fi mult mai util in alte sectoare ale economiei. Neptun Deep are, cel mai probabil, o problema de viabilitate pe termen lung si tocmai de aici vine aceasta presiune pentru ca proiectul sa inceapa cat mai repede, chiar si fara o evaluare justa a impactului. Neptun Deep nu e un proiect vital pentru securitatea energetica, drept dovada fiind faptul ca sistemul energetic functioneaza, in prezent, fara gazele din Marea Neagra sau importuri din Rusia. Romania are inca resurse si ce ar fi cu adevarat vital ar fi sa grabeasca tranzitia energetica si sa priveasca spre viitor, nu spre combustibilii fosili.

- Nu toate marile investitii din energie sunt la fel de daunatoare si nu ne opunem din start oricarui proiect, desi o abordare mai sanatoasa pe termen lung ar trebui sa ia in calcul, in primul rand, descentralizarea sectorului energetic si productia de energie acolo unde se consuma. Puteti observa deja niste efecte spectaculoase ale acestei descentralizari in dezvoltarea sectorului prosumatorilor. Marile investitii trebuie sa fie analizate cu atentie, trebuie sa fie intelese nu doar beneficiile economice ale unor companii sau indivizi, ci si impactul pe care acestea il au asupra mediului si oamenilor. Care sunt costurile reale ale acestor investitii, daca sunt internalizate costurile de mediu? Pentru toate dezastrele produse de poluare si schimbari climatice e corect sa plateasca intreaga populatie, din bugetul statului? Daca aceste mari investitii produc mai mult rau decat bine, nu ar trebui ele oprite? Si nu e nicio tragedie nationala acest lucru, asa cum ar vrea sa distorsioneze realitatea unii politicieni. Avem in ce sa investim. Cresterea eficientei in toate sectoarele, energia regenerabila, stocarea energiei, interconectarea si actualizarea tehnologica a sistemului energetic, adaptarea la noua realitate climatica sunt mult, mult mai necesare decat investitii in noi exploatari de combustibili fosili. Deci, mai degraba, problema nu e in gasirea acestui compromis dintre factorul economic si cel de mediu, ci in acceptarea noilor realitati si in dezvoltarea sanatoasa a societatii, cu beneficii pe termen lung pentru toti. Continuarea pe principii extractiviste, cu combustibilii fosili in rolul principal, ne-a creat actualele probleme si nu putem repara raul facut mediului fara sa schimbam substantial modul de operare al economiei.

- Sunt unele incercari care doar mimeaza eforturile europene, dar care nu pot fi luate inca in serios. Cel putin deocamdata, factorii de decizie catalogheaza unele investitii "de interes national", calcand peste protectia mediului si comunitatile locale. Atat timp cat nu va exista un echilibru, o evaluare obiectiva a proiectelor in ceea ce priveste beneficiile, precum si impactul negativ, nu cred ca putem vorbi cu adevarat despre criterii de sustenabilitate.

- Desigur ca am intalnit si le-am facut publice, in unele cazuri am mers chiar in justitie. Am mentionat mai devreme proiectul Neptun Deep si cateva dintre obiectiile Greenpeace. Spre exemplificare, Neptun Deep, cel mai mare proiect de exploatare a gazelor din zona romaneasca a Marii Negre are - conform documentatiei - o amprenta negativa de carbon. Acest lucru este posibil - din pix - daca se presupune ca gazele scoase vor inlocui, generic si oriunde in lume, carbunele din sectorul de productie de electricitate. Doar ca realitatile sunt diferite, daca privim detaliile precum calendarele de inchidere ale carbunelui sau felul in care se folosesc gazele la noi sau in Europa. De asemenea, un proiect de dimensiunile si cu implicatiile Neptun Deep a beneficiat de o singura consultare publica obscura in Romania, la Tuzla, cu OMV Petrom in rol de dirijor si autoritatile locale de mediu drept spectatori. Nu e corect ca pentru un proiect ca acesta sa nu existe un dialog in societate, pe o perioada mai lunga. Trebuie sa fie exprimate toate opiniile, sa se cantareasca toate argumentele.

- In mod evident, cele cu emisii reduse de carbon si care conduc la reducerea emisiilor, si am dat deja cateva exemple: eficienta, energie curata, retele, stocare etc. Reamintesc de descentralizare, care trebuie sa fie un principiu calauzitor in remodelarea sectorului energetic. Avem acest concept fantastic, numit "comunitate de energie", care a prins foarte bine in Europa si ar putea schimba in bine sectorul energetic din Romania, daca ar fi sprijinit corespunzator de autoritatile centrale. Comunitatile, cetatenii, autoritatile locale pot sa isi produca energia mult mai eficient la nivel local, aducand plus valoare si rezilienta comunitatilor. Nu in ultimul rand, datorita accelerarii schimbarilor climatice, efortul investitional ar trebui sa fie orientat spre masuri de adaptare la schimbarile climatice. Nu mai vorbim doar de prevenire prin reducerea emisiilor, masurile acestea trebuie sa vina la pachet si cu adaptarea, pentru ca vedem deja, an de an, efectele distrugatoare ale schimbarilor climatice, cu pierderi de vieti omenesti si pagube economice uriase, foarte greu de reparat sau compensat. O mare parte din infrastructura trebuie sa fie reconfigurata si este o nevoie uriasa de investitii.

- Companiile ar trebui sa-si faca planuri, pe care sa le implementeze, cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera. Este important sa integreze tehnologii si solutii moderne de eficientizare a consumului, mai ales in cazul cladirilor. Pe unele dintre ele le-am mentionat si mai sus: solutii de productie de energie regenerabila, solutii pentru cresterea eficientei energetice, solutii de stocare etc. Obiectivul de a atinge net zero este al tuturor, inclusiv al companiilor, si nu trebuie sa ramana doar scris undeva, in niste strategii guvernamentale. Anul 2050 este aproape, actiunea climatica trebuie sa inceapa acum.

- Stim deja ca tinta anului 2050, la nivelul intregii Uniunii Europene, este neutralitatea climatica. Investitiile in combustibili fosili, si ma refer aici mai ales la noile proiecte, nu sunt compatibile cu acest obiectiv. Ce se va intampla daca Romania va continua sa marseze pe dezvoltarea de noi obiective pe combustibili fosili? Vom rata tranzitia energetica, lasand o povara imposibil de urnit in doar cativa ani inainte de 2050. Vom rata finantari europene care pot transforma sectorul energetic si economia in general. Vom bloca bani din propriul buget in investitii care se pot dovedi inutile peste ani, fara ca acestea sa fie amortizate. Vom continua sa alimentam criza climatica si distrugerea mediului, pierderi extrem de costisitoare si de multe ori ireversibile. Putem face aceasta tranzitie fara noi proiecte fosile si e nevoie de un semnal puternic din partea liderilor politici in principal. 

- Le-as spune sa internalizeze costurile de mediu, sa aiba o intelegere realista a impactului activitatii lor, sa inteleaga ca exploatarea de resurse nu e un sac fara fund. E nevoie de un comportament responsabil si sustenabil din partea companiilor fata de societate si mediul inconjurator. Pe termen lung, daca natura este bine, oamenii vor fi bine si economia va fi bine.