Economia României ar urma să se contracte cu 0,2% în 2026, după un declin anual de 0,8% al PIB-ului real înregistrat în primul semestru, iar pentru 2027 Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează revenirea la o creștere de 1,8%, potrivit raportului "Regional Economic Prospects - September 2026". Prognozele pentru România au rămas neschimbate față de estimările publicate de instituție în luna iunie.
Evoluția plasează România într-o poziție mai dificilă decât Bulgaria, pentru care BERD estimează o creștere economică de 2,7% în 2026 și de 2,5% în 2027. La nivelul regiunii UE de Sud-Est, care include cele două economii, PIB-ul este estimat să avanseze cu numai 0,5% în acest an, înainte de o accelerare la 2% anul viitor.
Consolidarea fiscală și inflația frânează economia României
BERD arată că economia regiunii UE de Sud-Est a încetinit de la o creștere de 1,4% în 2024 la 1,2% în 2025, iar în prima jumătate din 2026 PIB-ul a stagnat, în ansamblu. România a fost principalul factor negativ, economia locală contractându-se în această perioadă. Potrivit instituției, consolidarea fiscală și inflația ridicată au redus consumul gospodăriilor, în timp ce industria prelucrătoare a consemnat o scădere a producției. În Bulgaria, în schimb, creșterea s-a menținut aproape de 3% în prima jumătate a anului.
Presiunile asupra economiei românești sunt amplificate și de condițiile financiare și energetice. BERD notează că leul s-a depreciat față de dolarul american în 2026, evoluție care poate îmbunătăți parțial competitivitatea prin costuri, dar contribuie în același timp la presiunile inflaționiste.
Seceta de pe Dunăre a afectat energia și transporturile
Un capitol distinct al raportului este dedicat efectelor secetei și nivelurilor foarte scăzute ale Dunării asupra sistemelor energetice și logistice din regiune, România fiind printre statele direct afectate. În august, debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, a coborât la aproximativ 1.350-1.600 mc/s, cu 59%-65% sub media multianuală a lunii august, de circa 3.900 mc/s. Consecințele s-au transmis simultan către hidroenergie, răcirea centralelor electrice, navigație, irigații și transportul de mărfuri. BERD subliniază că nivelurile reduse ale apei au limitat inclusiv răcirea centralelor nucleare Paks din Ungaria și Cernavodă din România. Cernavodă asigură în condiții normale aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.
În România, deficitul producției dependente de apă a fost compensat printr-o utilizare mai mare a centralelor pe gaze și cărbune, a surselor regenerabile și a importurilor. În august față de iulie, producția nucleară s-a redus cu 572,1 GWh, iar cea hidro cu 118,3 GWh. În sens opus, producția pe gaze a crescut cu 279 GWh, cea eoliană cu 112,3 GWh, cea pe cărbune cu 91,5 GWh, iar cea solară cu 88,5 GWh. Per total, producția de energie electrică a scăzut cu 125 GWh, în condițiile în care consumul s-a redus cu 110,1 GWh.
Prețul angro day-ahead al energiei electrice din România a crescut cu 93% într-un an
Tensiunile din sistemul energetic regional s-au reflectat puternic în piața angro. Prețul mediu day-ahead din România a ajuns la 151,1 euro/MWh în august 2026, față de 78,3 euro/MWh în august 2025 și 121,1 euro/MWh în iulie 2026. Creșterea anuală a fost astfel de 93,1%, iar cea lunară de 24,8%. Pentru acoperirea deficitului, fluxurile fizice de energie din Bulgaria către România au însumat aproximativ 655 GWh în august, iar cele din România către Ungaria au ajuns la circa 284 GWh. BERD estimează că producția suplimentară pe gaze din România a generat aproximativ 46 milioane de euro în costuri cu combustibilul și certificatele de carbon, la un preț TTF al gazelor de 53 euro/MWh, fără a include costurile producției suplimentare pe cărbune și cele asociate pornirii și funcționării centralelor.
Expunerea consumatorilor finali a fost, de asemenea, diferită față de alte piețe regionale. BERD notează că, în Bulgaria, Ungaria și Serbia, tarifele reglementate pentru populație au limitat transferul imediat al creșterilor din piața angro. În România, expunerea pieței de retail a fost mai ridicată după eliminarea schemei generale de plafonare și compensare, deși prețurile contractuale nu au urmărit în mod direct evoluția pieței pentru ziua următoare.
Dunărea devine un risc pentru infrastructura energetică și logistică
Seceta a avut consecințe și asupra transportului de mărfuri. Restricțiile de pescaj au obligat navele să circule cu încărcături mult diminuate, în unele sectoare sub o treime din volumele normale, ceea ce a determinat întârzieri, costuri suplimentare și transferarea unei părți a mărfurilor către transportul feroviar și rutier. În România și Bulgaria, navigația a continuat, însă capacitatea a fost redusă în anumite puncte, iar serviciile de feribot Oryahovo - Bechet și Svishtov - Zimnicea au fost suspendate din cauza nivelurilor foarte scăzute ale apei.
BERD consideră că episodul din 2026 evidențiază necesitatea unor sisteme energetice mai diversificate și flexibile, susținute de capacități de stocare și de interconexiuni regionale mai puternice. Instituția indică, de asemenea, necesitatea ca planificarea infrastructurii să ia în calcul mai sistematic riscurile climatice și dependențele comune de resursele de apă și de coridoarele critice de transport.
În acest context, raportul remarcă deplasarea accentului inovării în sectorul regenerabil de la generarea de energie către stocare, pe măsură ce extinderea capacităților regenerabile a depășit dezvoltarea rețelelor și a sistemelor necesare pentru integrarea producției. BERD menționează explicit România în această secțiune, în legătură cu cadrul legislativ referitor la instalarea bateriilor pentru micii producători fotovoltaici, astfel încât surplusul solar din timpul zilei să poată fi utilizat în orele de vârf de seară.
Economia regiunilor BERD, afectată de energie, secetă și condiții financiare mai stricte
La nivel internațional, economiile din regiunile în care operează BERD sunt estimate să crească, în medie, cu 2,5% în 2026 și cu 4% în 2027. Prognoza pentru anul în curs a fost redusă cu 0,6 puncte procentuale față de ediția din iunie, revizuirea fiind determinată în principal de recesiunea profundă din Irak. Dacă Irakul este exclus, ajustarea negativă este de numai 0,1 puncte procentuale.
Printre principalele riscuri pentru perspectivele economice, BERD indică prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, prețurile ridicate ale energiei, nivelul redus al stocurilor europene de gaze înainte de iarnă, perturbarea transporturilor prin Marea Neagră și costurile mai mari de finanțare. În paralel, nivelurile foarte scăzute ale Rinului și Dunării au afectat transportul bunurilor industriale și producția de energie din Europa.
