Construcțiile se conturează drept unul dintre puținii piloni de creștere în economia României pentru anii 2025 și 2026, conform prognozei de toamnă a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), publicată în decembrie 2025. Într-un context economic marcat de consum privat slăbit, inflație ridicată și consolidare fiscal-bugetară, sectorul construcțiilor contribuie substanțial la dinamica Produsului Intern Brut (PIB). Datele oficiale indică faptul că sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere semnificativă, de 7,6% în 2025, ceea ce se reflectă într-o contribuție pozitivă la dinamica reală a PIB. Conform proiecțiilor CNSP, acest avans al sectorului aduce aproximativ 0,6 puncte procentuale la creșterea PIB real pentru 2025, un aport remarcabil în comparație cu alte ramuri economice, unde dinamica rămâne modestă, de maximum 0,2%.
Potrivit estimărilor pe termen scurt și mediu, contribuția industriei de construcții la creșterea PIB se va reduce în anii care urmează, dar va rămâne în spectru pozitiv. Astfel, pentru 2026 indicatorul ar putea ajunge la 0,4% dintr-o creștere PIB prognozată la 1%, în 2027 se va reduce la 0,2% în contextul unei evoluții PIB de 2,2%, iar în 2028 și 2029 se va stabiliza la 0,3% din creșterea PIB, estimată la 2,4%, respectiv 2,1%.
În intervalul 2024-2029 se remarcă o majorare substanțială în sectorul de servicii, al cărei contribuții la creșterea PIB va ajunge la 1,3% în 2027, la 1,4% în 2028, respectiv la 1,2% în 2029.
Revenind la construcții, pe baza datelor privind evoluția valorii adăugate brute, sectorul urcă de la o contracție în 2024 la o expansiune solidă în 2025, consolidându-și rolul de suport pentru redresarea economică. Structura PIB arată o pondere în creștere a construcțiilor în totalul produsului intern brut, ajungând la circa 7,6% din PIB în 2025 - una dintre cele mai ridicate dintre sectoarele productive.
Mai departe, în 2026 producția brută din construcții este prognozată să crească cu 4,1%, evoluția urmând a continua și în anii următori: +2,1% în 2027, +3,3% în 2028, respectiv +3,1% în 2029.
Valoarea brută a pieței de construcții a depășit 32 miliarde euro
În termeni valorici, la finalul anului 2025 piața de construcții înregistra, potrivit CNSP, o valoare adăugată brută (VAB) la prețuri curente de 166 miliarde lei (aproximativ 32,6 miliarde euro). Producția din domeniu a fost evaluată la 439,8 miliarde lei, iar consumul intermediar, la 273,8 miliarde lei. În 2026, producția din construcții ar urma să ajungă la 487,9 miliarde lei, prețuri curente, din care 303,3 miliarde lei reprezintă consumul intermediar și 184,6 miliarde lei (36,2 miliarde euro), valoarea adăugată brută. Producția din construcții își va continua creșterea și în 2027-2029, la finalul perioadei de referință, adică în 2029, urmând a ajunge la o valoare de 604,6 miliarde lei, prețuri curente, un consum intermediar de 373,8 miliarde lei, respectiv o valoare adăugată brută de 230,8 miliarde lei.
Creștere a dinamicii în construcții, datorită impactului investițiilor
Economia României traversează un mediu internațional și intern provocator, cu tensiuni geopolitice, politici de ajustare fiscală și presiuni inflaționiste. În aceste condiții, ritmul general de creștere prognozat pentru PIB în 2025 este modest - în jur de 0,9% (din care 0,6% reprezintă contribuția sectorului de construcții). Totodată, consumul privat și activitatea în industrie și servicii sunt estimate să rămână slabe sau stagnante.
Însă, spre deosebire de alte domenii care resimt încetinirea cererii și consolidarea fiscală, construcțiile se detașează ca principal beneficiar al investițiilor. În primele trei trimestre ale anului 2025, volumul lucrărilor de construcții a accelerat vizibil, în special în trimestrul al treilea, iar decontările bugetare și măsurile de susținere a proiectelor de infrastructură au impulsionat activitatea. Această combinație de factori a determinat ajustarea în prognoză a contribuției construcțiilor la creșterea economică - de la estimări mai temperate la un impact mai puternic pozitiv.
"Un caz concret este sectorul construcțiilor, unde decontările bugetare pentru proiectele de investiții și comportamentul mediului privat de accelerare a unor lucrări, în contextul apariției noilor măsuri fiscale, au determinat o creștere neprevăzută a volumului lucrărilor de construcții cu 40% în luna iulie. Ulterior, politica guvernamentală fermă de decontare a cheltuielilor de investiții a susținut sectorul astfel încât, per ansamblu, influența construcțiilor asupra prognozei de toamnă a condus la revizuirea dinamicii PIB cu 0,3 puncte procentuale, de la 0,6% la 0,9% pentru anul 2025. Corespunzător, pentru valoarea adăugată brută din construcții, în scenariul din toamnă se prevede o ajustare consistentă cu 3,8 puncte procentuale, de la 3,8% la 7,6%.
Efectul agregat al acestor evoluții argumentează revizuirea creșterii economice, pentru anul 2025, de la 0,6% în prognoza de vară la 0,9% în varianta actuală.
Evoluția principalilor indicatori macroeconomici
Pe partea cererii, luând în considerare rezultatul foarte bun obținut de formarea brută de capital fix în trimestrul al treilea al anului 2025, s-a impus o reevaluare pozitivă a dinamicii investițiilor brute pentru anul curent (+5%), respectiv o majorare cu 2,2 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Concomitent, având în vedere efectele produse de aplicarea măsurilor de consolidare fiscală, respectiv o temperare a consumului mai pronunțată decât s-a estimat anterior, se preconizează o ușoară reducere a consumului privat (-0,1% față de creșterea de 1,1% din prognoza anterioară).
În ceea ce privește consumul guvernamental, evoluția din trimestrul al treilea a determinat o revizuire ascendentă a ratei anuale de creștere cu 1,4 puncte procentuale. Exportul net își va reduce impactul negativ, față de estimarea anterioară, diminuând creșterea economică cu doar 0,5 puncte procentuale, importul de bunuri și servicii (+4,5%) menținându-și ritmul de creștere la valori superioare comparativ cu cel a exportului de bunuri și servicii (+3,7%).
Estimările privind inflația la sfârșitul anului 2025 s-au revizuit crescător, cu 0,7 puncte procentuale, ca urmare a majorării mai ample a prețului energiei electrice din luna iulie în contextul reliberalizării pieței, dar și a unui coeficient de transmisie mai ridicat decât cel estimat în prognoza anterioară (0,6%) pentru aplicarea noilor cote de TVA și a creșterii accizelor. Creșterea prețurilor de consum este apreciată astfel să ajungă la 9,6% în luna decembrie, ceea ce a condus la o abatere marginală, de doar 0,2 puncte procentuale, pentru media anuală.
Prognoza deficitului de cont curent se menține la nivelul estimărilor anterioare, respectiv 8% din PIB, deși în structură s-au operat unele modificări. Astfel, a fost diminuat impactul nefavorabil provenit din deficitul balanței comerciale ca urmare a îmbunătățirii exportului de bunuri în partea a doua a anului, concomitent cu încetinirea importurilor. O contribuție negativă mai accentuată a fost estimată însă la nivelul veniturilor primare și secundare, ponderea acestora în PIB apreciindu-se a crește cu 0,5 puncte procentuale.
Revizuire în sens negativ a prognozelor pentru piața muncii
Rezultatele mai modeste ale economiei din acest an au condus la revizuirea în jos a prognozelor pentru indicatorii relevanți privind piața muncii. Decelerarea în dinamică a efectivului lunar al salariaților pe parcursul anului 2025 a condus la o estimare de creștere moderată a numărului mediu (+0,3% comparativ cu +0,6% în versiunea precedentă). Totodată, câștigul salarial mediu brut va urma o majorare similară (+8%), cu numai 0,1 puncte procentuale peste nivelul prevăzut în prognoza de vară 2025, dar puterea de cumpărare a populației va suferi o deteriorare mai amplă, ca urmare a efectelor mai pronunțate ale șocurilor inflaționiste.
În anul 2026, impactul măsurilor de ajustare fiscală va fi mai pronunțat și se va resimți cu precădere la nivelul restrângerii puterii de cumpărare a populației, ca urmare a menținerii unei inflații ridicate în prima parte a anului și a unei reduceri a venitului disponibil al gospodăriilor. În consecință, în scenariul actual nivelul creșterii economice în anul 2026 este prognozat la 1%, ușor în scădere comparativ cu estimările din prognoza de vară.
Pe activități, construcțiile rămân cel mai dinamic sector, susținut de continuarea proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri europene. Se anticipează o ușoară redresare a sectorului industrial și a serviciilor, dar dinamicile acestora rămân încă modeste.
Next Generation EU și SAFE, motoarele investițiilor post-PNRR
Pe partea cererii, în contextul încheierii Programului Național de Redresare și Reziliență (finalul anului 2026), se așteaptă o accelerare de ritm în ceea ce privește absorbția fondurilor alocate prin instrumentul "Next Generation EU" care, printr-o gestionare responsabilă, vor genera un avans de 4% al investițiilor brute. De asemenea, România beneficiază de a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană prin programul SAFE, în valoare de 17 miliarde euro, fonduri care vor sprijini cu precădere activitatea din domeniul construcțiilor.
Potrivit CNSP, cu toate acestea, există riscul materializării unei utilizări insuficiente a fondurilor europene, ceea ce ar constitui o vulnerabilitate asupra evoluției procesului investițional și implicit asupra creșterii economice. În contextul economic actual, afectat de măsurile de reducerea a deficitului bugetar, înclinația spre consum a populației se va reduce semnificativ, determinând, implicit, o decelerare pronunțată a consumului privat (-0,8%). Exportul net, ca urmare a majorării cu 2,7% a exportului de bunuri și servicii, concomitent cu un avans mai lent al importului de bunuri și servicii (+1,2%), rezultat din restrângerea cererii interne, va aduce un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale la rata reală de creștere economică.
Efecte pozitive ale noilor programe de investiții asupra pieței muncii
Evoluția economică supusă riscurilor aferente investițiilor pentru anul 2026 a determinat revizuirea în sens negativ a proiecției privind efectivul lunar al salariaților, ceea ce la nivel de medie anuală va conduce la o stagnare a numărului de salariați, comparativ cu creșterea de 0,5% din prognoza anterioară. Pe termen mediu, se anticipează însă o ușoară tendință de creștere, în corelație cu avansul economiei, astfel încât numărul de salariați să se majoreze cu un ritm mediu anual de 1,2%.
În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, se estimează o majorare cu 5,5% pentru anul viitor, având în vedere comportamentul sectorului concurențial de corelare a indexărilor salariale cu inflația și cu politica salariului minim, dar și o ușoară diminuare a câștigurilor în sectorul bugetar, ca efect al măsurilor de consolidare fiscală. Pentru perioada următoare este de așteptat o dinamică medie anuală de 5,7%, însoțită de creșterea puterii de cumpărare și revenirea procesului dezinflaționist.
Construcțiile vor rămâne motorul cel mai dinamic al economiei și în 2027-2029
Referitor la evoluția indicatorilor macroeconomici pe termen mediu (2027-2029), actualul, prognoza CNSP din decembrie prevede un context macroeconomic intern în atenuare, având loc corecții pentru deficitele interne și externe, ceea ce va susține o rata medie anuală de creștere a produsului intern brut ușor peste 2%. Construcțiile vor continua să reprezinte activitatea cea mai dinamică din economie, cu un ritm mediu anual al perioadei superior produsului intern brut (2,8%). Estimările din prognoza de toamnă prevăd, pe termen mediu, redresarea sectorului industrial, cu o rată anuală în jur de 2%, iar pentru servicii, după evoluțiile modeste din perioada 2025-2026, se așteaptă o relansare a acestora, în principal prin performanțele activităților cu plus valoare ridicată.
Pe partea cererii, investițiile brute, cu un ritm mediu anul de 2,7%, vor continua să reprezinte pilonul de susținere al creșterii economice, o atenție deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât și guvernamentale și private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură.
Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual de 2,6%, cu 0,4 puncte procentuale peste cel al produsului intern brut. Exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuție negativă de circa 0,2 puncte procentuale la creșterea economică, dinamica medie a importului de bunuri și servicii (3,3%) devansând-o cu 0,1 puncte procentuale pe cea a exportului de bunuri și servicii (3,2%).
Procesul inflaționist se va atenua pe toată perioada de prognoză, excepție făcând primul semestru din 2026, când se vor resimți temporar efectele măsurilor de creștere a sustenabilității fiscale și a reliberalizării pieței energiei din anul curent. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creșterii prețurilor de consum pentru anul 2026, provenind din reliberalizarea prețurilor pentru gazele naturale și renunțarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste șocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaționist și o contracție mai amplă asupra consumului gospodăriilor populației. Conform traiectoriei estimate, este de așteptat ca inflația la sfârșitul anului să se încadreze, începând cu 2027, în marjele țintei de inflație stabilite de BNR.
Pentru cursul de schimb leu/euro a fost luată ca ipoteză pentru intervalul de prognoză o depreciere medie anuală de 1%. În plan extern, deficitul de cont curent pe termen mediu va continua procesul de corecție, mai pregnant în anul 2026, fiind susținut atât de măsurile de reducere a deficitului bugetar, de o absorbție în creștere a fondurilor europene, cât și de îmbunătățirea competitivității externe a bunurilor autohtone.
