Anul 2026 depinde, în mare parte, de fondurile europene. Dacă acestea se vor materializa într-un volum suficient de mare, vor ajuta economia României să se mențină pe o linie de plutire și putem spera chiar la o creștere economică undeva între 1 și 2%, spune Silviu Pop, Director CEE & Romania Research, la Colliers. Flexibilitatea și precauția sunt aspecte cheie în orice context economic, dar devin absolut vitale pentru a face față unui an cu incertitudini crescute, cum se anunță a fi 2026, mai precizează analistul.
Într-un interviu pentru Agenda Construcțiilor, Silviu Pop analizează evoluția economiei și a pieței imobiliare din România în 2025, un an marcat de incertitudine politică, schimbări fiscale și dificultăți în accesarea fondurilor europene. În acest context, sectorul construcțiilor a resimțit presiuni tot mai vizibile, iar perspectivele pentru 2026 depind de capacitatea mediului public și privat de a rămâne flexibile și prudente în fața unui climat economic imprevizibil.
- Cum ați caracteriza evoluția economiei României în 2025 și care au fost principalele schimbări resimțite în mediul de afaceri, în special în sectorul construcțiilor?
- Anul 2025 s-a jucat, pentru mai toți actorii din economie, sub semnul incertitudinilor. Într-un fel, e o stare de spirit normală, dar amploarea și importanța evenimentelor neprevăzute au fost marcante. În prima jumătate a anului, contextul politic a rămas într-o zonă de incertitudine, apoi am văzut cât de dificil a fost să se formeze un nou guvern, cu un nou plan menit să aducă finanțele cât de cât pe o linie de plutire și să păstreze țara în categoria recomandată investițiilor la marile agenții de rating - și mai avem mult de muncă pentru a scăpa de această retrogradare. Pentru moment, nu putem spune că a existat vreun impact negativ asupra dezvoltatorilor, întrucât în piața imobiliară există o anumită inerție. Mult mai îngrijorați suntem în privința anului care urmează. Trebuie să notăm separat că întârzierile în zona absorbției de fonduri europene au avut un impact asupra lucrărilor de infrastructură. Totuși, privit în ansamblu, ritmul dezvoltărilor este în continuare mult mai ridicat decât era acum 2-3 ani, dar sperăm că nu vom vedea o încetinire mai puternică. În zona de construcții, putem vorbi despre eliminarea scutirii de impozit care a intrat în vigoare la începutul lui 2025 și care a pus companiile într-o poziție dificilă în condițiile în care, la acel moment, piața muncii era destul de tensionată.
Fiscalitatea și dependența de fondurile europene, factori-cheie pentru economie în 2026
- Ce modificări fiscale și de reglementare considerați că au avut cel mai mare impact asupra companiilor în 2025? Cum s-au resimțit acestea în mod particular în sectorul construcțiilor?
- Schimbările puternice ale fiscalității în două etape, la începutul anului 2025 și apoi de la jumătatea acestui an, precum și incertitudinile asociate au afectat, cu siguranță, planurile diverșilor actori din economie, dar și apetitul consumatorilor. Trebuie să ținem cont că am început acest an cu așteptări de creștere a produsului intern brut de 2,5%, conform bugetului de stat pe 2025, și îl închidem cu mai puțin de 1%. În aceste condiții, vedem că bilanțurile companiilor au fost sub presiune. Firmele care au putut majora prețurile au făcut-o, dar și aici au fost câteva limitări, iar faptul că economia a început să piardă locuri de muncă la nivel agregat indică o deteriorare semnificativă a sănătății financiare a companiilor.
- Care este scenariul Colliers de bază pentru economia României în 2026 și ce așteptări aveți pentru sectorul construcțiilor?
- Anul 2026 depinde, în mare parte, de fondurile europene. Dacă acestea se vor materializa într-un volum suficient de mare, vor ajuta economia României să se mențină pe o linie de plutire și putem spera chiar la o creștere economică undeva între 1 și 2%. Totuși, acest lucru rămâne un mare "dacă", având în vedere cât de dificil este procesul de adoptare a reformelor necesare pentru absorbția fondurilor. În ceea ce privește lucrările publice, situația este "business as usual": există numeroase autostrăzi și căi ferate de construit sau modernizat. Pentru anul 2026, însă, ne așteptăm la o contribuție mai vizibilă din partea mediului privat. Semnale pozitive apar în diverse sectoare comerciale, fie că vorbim despre centre comerciale, depozite sau, mai nou, clădiri de birouri. Dar în mod clar, motorul sectorului de construcții va rămâne sectorul public de investiții.
Piața muncii: scăderea numărului de salariați din construcții la nivel agregat în 2025
- În contextul în care, până recent, se vorbea aproape exclusiv despre deficit de forță de muncă în construcții: observați în 2025 semnale de schimbare - înghețări de angajări, restructurări, externalizări? Cum anticipați evoluția pieței muncii în construcții în 2026?
- În contextul unor întârzieri în lucrările de infrastructură și al unor semnale mai puțin favorabile din economie, am observat o scădere modică a numărului de salariați din construcții la nivel agregat. Potrivit INS, procentual este sub 0,4% între vârful din iulie și septembrie 2025. Mai departe, dacă ne menținem într-un scenariu pozitiv în sectorul construcțiilor în 2026 - și cam spre asta ne uităm mai degrabă când vine vorba despre intrările de fonduri europene -, probabil că nu vom vedea mari schimbări față de 2025. Dar la fel de bine putem vedea și un scenariu alternativ, în care alunecăm spre o recesiune, fondurile europene sunt semi-înghețate, iar sectorul construcțiilor s-ar contracta puternic. Nu anticipăm această variantă, însă riscurile asociate sunt reale și trebuie luate în calcul.
Ce trebuie să știe antreprenorii din construcții pentru 2026
- Ce le-ați transmite antreprenorilor și managerilor din sectorul construcțiilor în contextul actual?
- Flexibilitatea și precauția sunt aspecte cheie în orice context economic, dar devin absolut vitale pentru a face față unui an cu incertitudini crescute, cum se anunță a fi 2026.
