Deficitul bugetar al României s-a redus cu aproximativ 37% în primele șapte luni din 2026, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, în timp ce investițiile publice au continuat să crească și au depășit 76,5 miliarde lei. Datele prezentate de Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, indică o schimbare semnificativă a structurii bugetului: veniturile au avansat cu 11,2%, cheltuielile totale cu numai 2,9%, iar plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 60%. Corecția are loc însă într-un context dificil, în care datoria publică a depășit 60% din PIB, necesarul brut de finanțare a ajuns la 278,5 miliarde de lei, iar costurile cu dobânzile continuă să crească.
România a intrat în procesul de consolidare fiscală după ce deficitul bugetar a ajuns în 2024 la 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Potrivit prognozei Comisiei Europene citate de ministrul Finanțelor, deficitul administrației publice, calculat conform metodologiei ESA, a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat la 6,2% în 2026.
"Pentru al doilea an la rând, România are cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE", notează Alexandru Nazare.
Deficitul s-a redus cu 28,36 miliarde lei în primele șapte luni
Datele aferente primelor șapte luni ale anului indică o accelerare a ajustării bugetare. Deficitul a scăzut de la 76,44 miliarde lei în ianuarie-iulie 2025 la 48,08 miliarde lei în aceeași perioadă din 2026. Diferența este de 28,36 miliarde lei, echivalentul unei reduceri de aproximativ 37%.
Evoluția a fost susținută atât de majorarea încasărilor, cât și de limitarea ritmului de creștere a cheltuielilor. Veniturile bugetare au avansat cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale s-au majorat cu numai 2,9%. Totodată, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei.
"Așadar, după un an de consolidare, România nu mai este nici pe departe în situația de la începutul anului 2025, când acumularea unui deficit de peste 9% însemna o economie dependentă de împrumuturi pentru a susține un nivel de cheltuieli pe care veniturile statului nu îl puteau acoperi", a transmis Alexandru Nazare.
Ministrul subliniază însă că ajustarea trebuie continuată pentru readucerea finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă și reducerea presiunii exercitate de datorie asupra economiei.
"Dar nici nu suntem la capăt de drum. Am schimbat radical direcția, dar este obligatoriu să menținem aceeași traiectorie. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finanțele publice pe o bază sustenabilă și pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei", a precizat acesta.
Necesarul de finanțare a ajuns la 278,5 miliarde lei
Dimensiunea dezechilibrelor acumulate este vizibilă și în necesarul brut de finanțare al statului, care include atât acoperirea noului deficit, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Acesta a crescut de la 135 miliarde lei în 2021 la 278,5 miliarde lei în 2026. În paralel, datoria publică a urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul anului 2025, ajungând la aproximativ 1.138 miliarde lei.
"De aceea, reducerea deficitului nu este o chestiune de opțiuni și nu mai poate fi amânată. Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine", avertizează ministrul Finanțelor.
Costul serviciului datoriei continuă, de altfel, să exercite o presiune semnificativă asupra bugetului. În primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5% și au depășit 40 miliarde de lei.
"Fiecare leu în plus plătit pentru dobânzi este un leu care nu mai poate fi folosit pentru școli, spitale, drumuri sau servicii publice mai bune. Este factura anilor în care statul a cheltuit constant mai mult decât și-a permis", a explicat Alexandru Nazare.
Investițiile au crescut la 76,51 miliarde lei
Potrivit ministrului Finanțelor, corecția bugetară nu a fost realizată prin reducerea investițiilor. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde lei, cu 14,83 miliarde lei peste nivelul consemnat în perioada similară din 2025. Mai mult de 71% din plățile pentru investiții au fost asociate fondurilor europene și PNRR. Plățile aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,4 miliarde lei, respectiv cu 60,08%, comparativ cu primele șapte luni din 2025.
"Totuși, în acest context de presiune ridicată asupra finanțelor publice, corecția deficitului nu s-a făcut prin tăieri de investiții și nici prin sacrificarea dezvoltării pe termen lung - dimpotrivă, investițiile au continuat să crească. Aici este una dintre cele mai importante diferențe față de o ajustare fiscală făcută exclusiv prin reducerea cheltuielilor", a transmis ministrul.
Strategia Ministerului Finanțelor urmărește, potrivit acestuia, reducerea cheltuielilor recurente care exercită presiune permanentă asupra bugetului și menținerea resurselor destinate dezvoltării.
"Aceasta este direcția susținută la Ministerul Finanțelor: reducerea cheltuielilor care apasă permanent asupra bugetului și protejarea cheltuielilor care dezvoltă România. Am început să mutăm centrul de greutate al economiei de la consum și cheltuieli curente susținute prin datorie către investiții, producție, infrastructură, activitate pentru companii și locuri de muncă", a precizat Alexandru Nazare.
De la consum pe datorie la investiții și producție
Consolidarea fiscală este prezentată ca parte a unei schimbări mai ample a modelului de creștere economică. În ultimii ani, cererea internă a avansat mai rapid decât producția, iar consumul a fost alimentat parțial prin deficite și importuri, ceea ce a amplificat dezechilibrele economice.
"România trebuie să facă, în continuare, o schimbare mult mai profundă decât simpla reducere a deficitului. Trebuie să schimbăm modelul de creștere economică", a arătat ministrul.
Obiectivul este trecerea de la consumul finanțat prin datorie către o economie bazată într-o măsură mai mare pe investiții, producție, productivitate și venituri sustenabile pe termen lung. În această abordare, puterea de cumpărare ar urma să fie susținută de productivitate, locuri de muncă și venituri reale, în locul datoriei și inflației.
Procesul de ajustare generează însă costuri economice. România traversează o perioadă dificilă, influențată atât de vulnerabilități interne, cât și externe, iar corectarea unui deficit de asemenea dimensiuni produce inevitabil efecte asupra economiei.
Temperarea temporară a consumului este unul dintre efectele anticipate ale ajustării, după perioada în care cererea a crescut mai repede decât producția. Potrivit ministrului, alternativa ar fi presupus riscul unei corecții determinate de pierderea încrederii investitorilor, cu dobânzi mai mari și consecințe mai severe pentru populație și companii.
Deficitele gemene mențin vulnerabilitatea economiei
Un alt obiectiv al ajustării este reducerea așa-numitelor deficite gemene: deficitul bugetar și deficitul de cont curent. Cel din urmă reflectă, în esență, situația în care România cheltuiește în exterior mai mult decât încasează. Menținerea simultană a celor două dezechilibre crește dependența economiei de finanțarea externă și expunerea la modificarea costurilor de împrumut, fluctuațiile cursului de schimb, percepția investitorilor și deciziile agențiilor de rating.
În același timp, costurile ajustării trebuie limitate și distribuite echitabil, cu protejarea persoanelor vulnerabile, consolidarea fiscală având ca obiectiv refacerea echilibrelor bugetare fără blocarea dezvoltării economice.
Datele disponibile în septembrie 2026 indică, potrivit ministrului Finanțelor, reducerea semnificativă a deficitului, limitarea ritmului cheltuielilor și menținerea investițiilor la un nivel ridicat. Presiunile rămân însă importante, în condițiile în care România trebuie să refinanțeze un volum ridicat de datorie și suportă costuri tot mai mari cu dobânzile.
"România încă refinanțează datorii mari și plătește dobânzi ridicate. Nu este o factură acumulată care să poate fi ștearsă într-un singur an. Ceea ce putem face însă este să reducem deficitul care o alimentează și să schimbăm treptat direcția", a transmis Alexandru Nazare.
