Sectorul construcțiilor din România a înregistrat în iunie 2026 cea mai mare creștere lunară din Uniunea Europeană și a doua cea mai importantă evoluție anuală, într-un context în care activitatea de profil s-a contractat atât în zona euro, cât și la nivelul UE față de luna precedentă. Datele Eurostat indică pentru România un avans lunar de 4,9% și o creștere anuală de 18,4%. În același timp, Institutul Național de Statistică (INS) raportează pentru iunie 2026, comparativ cu iunie 2025, o creștere a volumului lucrărilor de construcții de 19,9% ca serie brută și de 13,1% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.
Potrivit primelor estimări publicate de Eurostat, în iunie 2026, comparativ cu mai 2026, producția în construcții a scăzut cu 1,3% în zona euro și cu 1% în Uniunea Europeană. Evoluția marchează o inversare față de luna mai, când activitatea crescuse cu 0,2% în zona euro și cu 0,1% în UE.
România s-a situat însă la polul opus al tendinței europene. Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în România (+4,9%), Suedia (+2%) și Țările de Jos (+1%). Cele mai accentuate scăderi au fost raportate în Slovacia (-4,6%), Ungaria (-3,9%) și Franța (-2,9%).
Datele INS confirmă evoluția optimă a activității de construcții: în iunie 2026, volumul lucrărilor de construcții din România a crescut față de mai cu 20,1% ca serie brută și cu 4,9% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.
Reparațiile capitale și construcțiile noi au susținut creșterea lunară
În România, avansul lunar de 20,1% al volumului lucrărilor de construcții, calculat de INS ca serie brută, a fost susținut de toate cele trei componente structurale ale pieței. Lucrările de reparații capitale au crescut cu 25,9%, construcțiile noi cu 20,2%, iar lucrările de întreținere și reparații curente cu 15,7%.
Pe obiecte de construcții, cea mai puternică evoluție s-a înregistrat la construcțiile inginerești, cu un plus de 24,2%. Clădirile nerezidențiale au consemnat o creștere de 19,8%, iar cele rezidențiale de 10%.
După ajustarea în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a avansat cu 4,9% față de mai 2026. Lucrările de reparații capitale au crescut cu 7,2%, cele de întreținere și reparații curente cu 4,5%, iar construcțiile noi cu 4,1%. Pe categorii de obiecte, clădirile nerezidențiale au înregistrat un avans de 6%, cele rezidențiale de 4,7%, iar construcțiile inginerești de 2,4%.
La nivel european, evoluția a fost negativă pe toate cele trei segmente urmărite de Eurostat. În zona euro, comparativ cu mai 2026, construcția de clădiri s-a redus cu 0,9%, lucrările de inginerie civilă cu 1,4%, iar activitățile specializate de construcții cu 1,8%. În UE, construcția de clădiri și ingineria civilă au scăzut fiecare cu 0,7%, în timp ce activitățile specializate s-au contractat cu 1,7%.
România, pe locul al doilea în UE după creșterea anuală
În comparație cu iunie 2025, producția în construcții a scăzut cu 0,7% în zona euro, dar a crescut marginal, cu 0,2%, în Uniunea Europeană.
România s-a remarcat din nou printr-o evoluție net superioară mediei europene. Cele mai mari creșteri anuale raportate de Eurostat au fost în Slovenia (+22,9%), România (+18,4%) și Finlanda (+12%). La polul opus, cele mai accentuate diminuări au fost înregistrate în Spania (-8,5%), Ungaria (-5%) și Franța (-4,5%).
Pe sectoare, în zona euro, construcția de clădiri s-a redus cu 6,5% față de iunie 2025, în timp ce ingineria civilă a crescut cu 0,3%, iar activitățile specializate de construcții cu 0,2%. La nivelul întregii Uniuni Europene, construcția de clădiri a scăzut cu 4,9%, dar ingineria civilă a avansat cu 1,4%, iar activitățile specializate cu 0,5%.
Statisticile INS arată că, în iunie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, volumul total al lucrărilor de construcții din România a crescut cu 19,9% ca serie brută. Pe elemente de structură, lucrările de reparații capitale au avansat cu 22,5%, construcțiile noi cu 21,9%, iar lucrările de întreținere și reparații curente cu 11,6%.
O evoluție deosebit de puternică a fost consemnată în sectorul rezidențial. Volumul lucrărilor la clădirile rezidențiale a crescut cu 43,9% față de iunie 2025. Pentru clădirile nerezidențiale, avansul a fost de 21,5%, iar construcțiile inginerești au înregistrat o creștere de 12,7%.
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul total al lucrărilor de construcții a fost mai mare cu 13,1%. Reparațiile capitale au crescut cu 19%, construcțiile noi cu 17,5%, iar întreținerea și reparațiile curente cu 8,7%.
În aceeași bază de comparație, lucrările la clădirile rezidențiale au avansat cu 39,6%, cele aferente clădirilor nerezidențiale cu 18,9%, iar construcțiile inginerești cu 8,6%.
Avans de 13,9% în primul semestru din 2026
În intervalul ianuarie - iunie 2026, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2025, volumul lucrărilor de construcții a crescut în România cu 13,9% ca serie brută. Construcțiile noi au înregistrat cel mai mare avans, de 16,4%, urmate de lucrările de întreținere și reparații curente, cu +10%, și de reparațiile capitale, cu +7,9%.
Pe obiecte de construcții, în primele șase luni ale anului, lucrările la clădirile rezidențiale au crescut cu 21,1%, construcțiile inginerești cu 13,6%, iar clădirile nerezidențiale cu 9,5%.
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a înregistrat în primul semestru un avans de 11,7%. Construcțiile noi au crescut cu 15,2%, lucrările de întreținere și reparații curente cu 8,7%, iar reparațiile capitale cu 6%.
Din perspectiva obiectelor de construcții, creșterile ajustate au fost de 20% pentru clădirile rezidențiale, 10,4% pentru construcțiile inginerești și 8,8% pentru clădirile nerezidențiale.
Cum sunt calculați indicatorii INS
INS precizează că indicii de volum în construcții sunt determinați prin deflatarea datelor valorice cu indicii de cost în construcții, pe elemente de structură și pe obiecte de construcții. Indicatorii sunt calculați pentru întreaga ramură a construcțiilor, pentru construcții noi, reparații capitale și lucrări de întreținere și reparații curente, precum și pentru clădiri rezidențiale, clădiri nerezidențiale și construcții inginerești.
Indicii lucrărilor de construcții pe total sunt calculați ca medie aritmetică ponderată a indicilor pe elemente de structură sau pe obiecte de construcții. În plus față de seriile brute, INS calculează lunar indici ajustați în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, prin metoda regresivă, utilizând pachetul JDEMETRA+ și metoda TRAMO/SEATS.
În contextul intrării în vigoare, de la 1 ianuarie 2025, a noii clasificări CAEN Rev.3 și al actualizării obiectului de activitate al operatorilor economici, începând cu 2026 colectarea datelor pentru cercetările statistice realizate în întreprinderi se desfășoară conform CAEN Rev.3. Totuși, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 1840/2024 privind implementarea NACE Rev. 2.1 (CAEN Rev.3) și cu cerințele Eurostat pentru indicatorii pe termen scurt, INS va calcula și disemina seriile referitoare la indicii lucrărilor de construcții în CAEN Rev.2 în perioada 2026-2027, cu anul de bază 2021.
Datele INS pentru iunie 2026 sunt disponibile în baza TEMPO Online începând cu 20 august, iar Buletinul Statistic Lunar aferent urmează să apară la 31 august 2026. Următorul comunicat INS privind lucrările de construcții este programat pentru 18 septembrie 2026.
