Cosmin Vîlcu, directorul general al Conlan Grup, afirmă că piața construcțiilor publice traversează o perioadă de relansare, susținută de investițiile publice și de proiectele finanțate prin PNRR. Compania a raportat în 2025 o cifră de afaceri de 141 milioane de lei, în creștere cu 94% față de anul anterior, pe fondul extinderii portofoliului de proiecte în infrastructura educațională, administrativă și sanitară. Potrivit managerului Conlan, segmentul clădirilor publice rămâne principalul motor de dezvoltare, iar perspectivele pentru perioada 2026-2030 indică un ritm anual de creștere de până la 15%, condiționat de absorbția fondurilor europene și de continuitatea investițiilor guvernamentale. În prezent, compania gestionează proiecte în valoare totală de circa 75 milioane de euro, cu termen de execuție până în 2027, incluzând ansambluri rezidențiale și proiecte comerciale. Strategia Conlan pentru următorii ani vizează digitalizarea activității prin implementarea BIM și a soluțiilor IoT, extinderea capacității de execuție și diversificarea către construcții industriale și logistice, pentru consolidarea poziției pe piața construcțiilor din România.
- Cum a evoluat activitatea de construcții în primele luni din 2026 și cum credeți că se va dezvolta aceasta până la finalul anului, dar și în perspectiva perioadei 2027-2030?
- Sectorul construcțiilor de infrastructură publică a înregistrat, în primele luni ale anului 2026, o evoluție pozitivă, susținută de creșterea investițiilor publice, accelerarea implementării proiectelor finanțate prin PNRR și intensificarea procedurilor de achiziție publică, pe fondul presiunii de absorbție a fondurilor europene. La Conlan Grup am înregistrat o creștere de aproximativ 15%-18% a volumului proiectelor noi contractate, ceea ce confirmă tendința de relansare a investițiilor publice. Pentru restul anului 2026 și pentru perioada 2027-2030, estimăm o consolidare a sectorului, cu un ritm mediu de creștere anuală de 12%-15%, condiționat însă de câțiva factori determinanți: absorbția eficientă a fondurilor europene, stabilitatea cadrului legislativ pentru achiziții publice și susținerea investițiilor guvernamentale în infrastructura educațională, sanitară și administrativă. Provocarea majoră rămâne sincronizarea între planificarea bugetară multianuală și execuția efectivă a proiectelor.
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 în segmentul proiectelor de clădiri publice și ce tipuri de investiții au avut cea mai mare pondere în portofoliul dumneavoastră? Precizați nivelul cifrei de afaceri realizate de companie în 2025 și în primele trei luni din 2026 și estimați evoluția acesteia în 2026.
- În anul 2025, Conlan Grup a înregistrat o cifră de afaceri de 141 milioane de lei, reprezentând o creștere de 94% față de anul anterior. Portofoliul nostru pe segmentul clădirilor publice a fost dominat de trei categorii de investiții: unități de învățământ - creșe, grădinițe, școli și licee -, care au reprezentat 45% din valoarea contractelor, clădiri administrative și de birouri publice, cu o pondere de 30%, și infrastructură sanitară - cabinete medicale și centre de sănătate -, cu 25%. Această diversificare ne-a permis să ne adaptăm rapid la fluctuațiile cererii și să menținem un flux constant de activitate.
- Care sunt principalele proiecte de clădiri publice și alte construcții speciale la care lucrați în această perioadă? La ce valoare se ridică portofoliul total de proiecte ale companiei și ce orizont temporal acoperă?
- În prezent, Conlan Grup execută proiecte majore, printre care Valletta Park 2.0, complex rezidențial în valoare de aproximativ 12 milioane de euro, Arsenal Residence, complex rezidențial în valoare de 10 milioane de euro, precum și hipermarketuri în zona municipiului Mediaș și în zona municipiului București, în valoare de aproximativ 15 milioane de euro. Portofoliul total de proiecte în desfășurare al companiei se ridică la aproximativ 75 de milioane de euro, cu un orizont de execuție care se extinde până în anul 2027. Această structură oferă un nivel bun de predictibilitate și susține o planificare eficientă a resurselor umane și logistice.
- Care sunt dificultățile și provocările pe care le întâmpinați în execuția acestor infrastructuri?
- Principalele provocări cu care ne confruntăm în execuția proiectelor de clădiri publice țin de complexitatea procedurală, fluctuația prețurilor materialelor, lipsa forței de muncă specializate și sincronizarea plăților. Procedurile administrative și de avizare rămân laborioase, cu termene extinse care afectează graficul de execuție. Obținerea autorizațiilor și acordurilor de la multiple instituții poate prelungi fazele preliminare cu trei până la șase luni. În același timp, volatilitatea prețurilor la materiale de construcții - în special oțel, lemn și materiale izolante - creează presiuni asupra marjelor de profitabilitate, iar mecanismele contractuale de ajustare nu acoperă întotdeauna integral aceste variații. Deficitul persistent de personal calificat - dulgheri, fierari-betoniști, instalatori - ne determină să investim constant în programe de formare și să apelăm la resurse externe, cu impact asupra costurilor. De asemenea, deși s-au făcut progrese, întârzierile în plățile de la beneficiarii publici rămân o provocare pentru gestionarea fluxului de numerar, necesitând linii de finanțare suplimentare.
- Ce impact au avut programele de finanțare europeană - PNRR, programe operaționale sau alte surse - asupra volumului de proiecte de clădiri publice în care este implicată compania?
- Programele de finanțare europeană, în special PNRR și Programul Operațional Regional (POR), au avut un impact semnificativ asupra activității Conlan Grup. Estimăm că aproximativ 60%-65% din proiectele contractate în ultimii doi ani sunt finanțate direct sau indirect din fonduri europene. PNRR a reprezentat un catalizator esențial pentru relansarea investițiilor în infrastructura educațională și de sănătate, sectoare în care avem o expertiză consolidată. Totuși, complexitatea administrativă și rigiditatea criteriilor de eligibilitate au generat întârzieri în lansarea unor proiecte. În viitor, succesul acestor programe va depinde de simplificarea procedurilor și de asigurarea continuității finanțării dincolo de ciclul european actual.
- Ce investiții și obiective aveți planificate pentru dezvoltarea activității în perioada următoare?
- Pentru perioada 2026-2028, Conlan Grup își propune mai multe direcții strategice de dezvoltare. Prima vizează modernizarea tehnologică, prin investiții în tehnologii digitale, implementarea BIM (Building Information Modeling - modelarea informațională a construcțiilor) pentru optimizarea proiectării și execuției, precum și utilizarea de soluții IoT (Internet of Things - internetul obiectelor) pentru monitorizarea în timp real a șantierelor. O altă direcție este extinderea capacității de execuție, prin achiziția de echipamente moderne de construcții și extinderea parcului auto, pentru a reduce dependența de subcontractanți și a îmbunătăți eficiența operațională. Avem în vedere, de asemenea, obținerea unor certificări ISO suplimentare și a acreditărilor pentru execuția de construcții cu cerințe speciale, inclusiv clădiri cu protecție seismică superioară și construcții ecologice cu standard LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) sau BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Method). În zona resurselor umane, pregătim un program amplu de training și perfecționare pentru peste 150 de angajați, cu accent pe tehnologii moderne de construcție și management de proiect. În paralel, urmărim diversificarea portofoliului prin extinderea activității către segmentul construcțiilor industriale și logistice, pentru a reduce dependența de contractele publice și a valorifica dezvoltarea sectorului privat.
