Roof Architecture își consolidează poziția pe segmentul proiectelor medicale private și al construcțiilor cu funcțiuni publice, mizând pe dezvoltări complexe și pe o relație directă cu beneficiarii. Într-un context marcat de presiuni bugetare și provocări de implementare, biroul coordonat de Raluca Boroș își continuă strategia de diversificare a portofoliului, cu investiții în sănătate, infrastructură aeroportuară și spații dedicate comunităților urbane aflate în expansiune. Printre cele mai recente realizări se află amenajarea Business Lounge-ului din noul terminal T4 al Aeroportului Iași, precum și dezvoltarea unui nou spital privat în Bacău, cu funcțiuni integrate de diagnostic și tratament. În interviul următor, senior principalul Roof Architecture vorbește despre evoluția companiei în ultimii ani, perspectivele pieței de proiectare, creșterea cererii pentru infrastructură socială și medicală, dar și despre obiectivul biroului de a păstra o arhitectură "personală", construită în jurul relației directe dintre arhitect și beneficiar.Interviu cu arh. Raluca Boroș, Senior Principal al Roof Architecture.
- Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru, în această perioadă?
- Este un an foarte interesant și extrem de variat în ceea ce privește proiectele publice. Ne bucurăm să anunțăm că tocmai am inaugurat primul Business Lounge din cadrul noului Aeroport Iași, terminalul T4, și ne pregătim pentru alte proiecte similare în țară. De asemenea, continuăm dezvoltarea proiectelor medicale private prin realizarea unui spital nou și complex în Bacău. Acesta va conține atât ambulatoriu de specialitate, cât și bloc operator, sală de angiografie, dar și o zonă dedicată imagisticii medicale - RMN, CT, RX. În ceea ce privește anul trecut, am finalizat primele clinici RMN, CT, RX amplasate în principalele malluri din București, precum și unul dintre cele mai mari centre de endoscopie și colonoscopie din București, localizat în Sema Parc.
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și pentru perioada 2027-2030?
- Din punct de vedere managerial, 2025 a fost un an greu, un an de maturitate fiscal-contabilă, în care ne-am concentrat din punct de vedere financiar atât asupra relației cu clienții, cât și asupra stabilității biroului. Este foarte importantă păstrarea unei echipe constante și echilibrate, care să poată duce la bun sfârșit proiectele complexe, ce se întind pe o durată de mai mulți ani. Am dublat cifra de afaceri față de anul 2023, urmărind strategic diversificarea tipologiei de proiecte, dar și stabilizarea în fruntea birourilor de proiectare și implementare a lucrărilor medicale private din România. Experiența de 22 de ani pe piața proiectării ne-a învățat că sunt ani mai grei și ani mai ușori, așa că privim cu încredere și echilibru către următoarea perioadă.
Pentru 2027-2030 menținem un optimism moderat, dublat însă de prudență. Avem un portofoliu extins de clienți care continuă să se dezvolte. Ne dorim să păstrăm relațiile construite cu clienții noștri și nivelul de calitate care ne-a diferențiat până acum. Nu urmărim extinderea biroului, deoarece aceasta ar dilua contactul direct cu beneficiarii. Îmi doresc să rămân implicată în fiecare proiect și să pot răspunde direct solicitărilor clienților, atunci când au nevoie de expertiza noastră. În această perioadă, credem într-o arhitectură adaptată nevoilor fiecărui beneficiar, iar obiectivul nostru este să menținem echilibrul și ritmul de dezvoltare din ultimii ani. Cred cu tărie că arhitectura nu este un sprint, este un maraton, iar noi suntem alergători de cursă lungă și de anduranță, nu de viteză.
- Care sunt obiectivele Roof Architecture pentru perioada următoare în ceea ce privește dezvoltarea portofoliului de proiecte publice și consolidarea expertizei în acest segment?
- Ne dorim să continuăm cu tipul de proiecte în care avem cea mai mare expertiză profesională, respectiv locuințe colective, spații medicale private și construcții industriale, fără a uita însă de prima noastră dragoste: intimitatea locuirii individuale. Dacă în cei 22 de ani de activitate nu ne-au interesat proiectele cu fonduri publice, nu plănuim nici în anii următori să participăm la licitații publice; credem că sunt pe piață colegi cu o expertiză mult mai mare pentru acest segment.
- Cum apreciați evoluția cererii pentru servicii de proiectare în segmentul clădirilor publice și ce tipuri de investiții considerați că vor domina piața în următorii ani?
- Preconizăm o cerere din ce în ce mai mare pentru principalele categorii de proiecte publice, ca urmare a schimbării ponderii dintre stat și privat; astfel, ne așteptăm la creșterea numărului și tipologiei de proiecte de educație privată: creșe, școli, grădinițe, after-school etc., precum și a construcțiilor dedicate sănătății private, de la centre de recoltare la ambulatorii de specialitate, până la centre medicale pentru internare de zi sau spitalizare continuă.
- Cum evaluați calitatea proiectelor publice dezvoltate în România în ultimii ani și în ce măsură concursurile de arhitectură contribuie la creșterea nivelului arhitectural al acestor investiții?
- Proiectele publice au înregistrat o creștere continuă a calității arhitecturii, atât la nivel volumetric-arhitectural, cât și al finisajelor și materialelor folosite. Concursurile de arhitectură ajută administrația prin centralizarea de idei sau de posibile direcții cât mai diverse, însă este o distanță foarte mare de la o idee bună la o implementare extraordinară, deoarece un birou poate câștiga un concurs cu o idee excelentă pe care să nu o poată implementa eficient ulterior. De aici, deși teoria concursului de arhitectură poate părea una foarte tentantă, realitatea construcțiilor finalizate este una complet diferită. Nu orice idee extraordinară trebuie implementată. Dacă nu calibrăm creativitatea la buget și la tehnologia disponibilă pentru realizare, dar mai ales la utilizatorii finali, riscăm să avem un proiect eșuat.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în proiectarea clădirilor publice în România, fie că vorbim despre procedurile de achiziție, reglementările tehnice sau colaborarea cu beneficiarii publici?
- Cele mai importante provocări sunt cele legate de bugete, dar și de timpul scurt de proiectare, respectiv de execuție. Clădirile publice necesită materiale speciale, îndeosebi în ceea ce privește uzura. Fiind tranzitate de un număr mare de oameni, ele se degradează mult mai rapid, așa că este nevoie de materiale cu grad ridicat de rezistență la uzură și întreținere foarte ușoară, iar acest lucru este valabil începând de la pardoseli și terminând cu piesele de mobilier. De asemenea, ele trebuie să reziste cât mai bine la vandalism neintenționat: lovirea accidentală cu obiecte - geamantane, cărucioare etc. Totodată, trebuie să ofere accesibilitate persoanelor cu dizabilități locomotorii și un grad ridicat de siguranță în ceea ce privește măsurile ISU. Aceasta le face să fie clădiri care necesită bugete mai ridicate și timp mai mare de proiectare, pentru o atenție sporită la detalii.
- Cum vedeți evoluția investițiilor publice în infrastructura socială în perioada 2026-2027 și ce oportunități considerați că vor apărea pentru birourile de arhitectură?
- În marile orașe, comunitățile cresc cu rapiditate și, respectiv, crește nevoia de infrastructură socială. Aceasta rezultă, în primul rând, din creșterea numărului de imobile de locuințe colective în zonele neconstruite ale orașelor, realizată în anii precedenți. Vorbim despre comunități cu oameni tineri, familii, copii și, respectiv, despre nevoia de creșe, școli și grădinițe, spații destinate sportului etc. În același timp, va fi nevoie de reorganizarea la nivel național a fondului construit existent de clădiri publice: case de căsătorii, primării, sedii de consilii județene, sedii ANAF etc., deoarece creșterea digitalizării din ultimii ani va duce la un alt tip de organizare interioară necesară pentru aceste clădiri publice, dar și la uzura fizică firească a construcțiilor vechi. Prin urmare, mă aștept la un număr mare de proiecte în această zonă.
