Concrete & Design Solutions (CDS) gestionează în prezent proiecte de referință la nivel național, precum consolidarea și modernizarea Planșeului Unirii din București, noul terminal al Aeroportului Internațional Maramureș, proiecte de spitale, campusuri universitare și infrastructură rutieră. În 2025 și în primele luni din 2026, compania și-a continuat creșterea prin extinderea portofoliului și asumarea unor proiecte tot mai complexe, susținute de digitalizare, BIM și dezvoltarea unei infrastructuri interne performante. Pentru perioada 2027-2030, CDS își propune consolidarea poziției de actor strategic în proiecte publice de mare anvergură, extinderea activității în infrastructura rutieră și dezvoltarea prezenței pe piața privată. Alexandru Fulga, CEO al Concrete & Design Solutions, vorbește într-un interviu acordat revistei Agenda Construcțiilor despre evoluția companiei într-o perioadă marcată de investiții majore în infrastructură publică, sănătate și mobilitate urbană. În articol sunt analizate și provocările din domeniul achizițiilor publice, impactul finanțărilor europene asupra pieței construcțiilor publice și tendințele de dezvoltare ale sectorului construcțiilor speciale din România.
- Care sunt principalele proiecte publice pe care le gestionați în prezent și ce provocări majore întâmpinați în implementarea acestora?
- În prezent, gestionăm un portofoliu complex de proiecte de construcții speciale și clădiri publice, cu impact direct asupra infrastructurii urbane și a calității serviciilor publice. Acesta acoperă o gamă extinsă de domenii, de la infrastructură critică și mobilitate urbană până la sănătate, educație și regenerare urbană. Cel mai recent proiect de referință este consolidarea și modernizarea Planșeului Unirii din București, aflat în fază de execuție, una dintre cele mai complexe intervenții de infrastructură realizate în centrul Capitalei în ultimele decenii. Totodată, suntem implicați în finalizarea noului terminal al Aeroportului Internațional Maramureș, proiect aflat într-un stadiu avansat, cu rol strategic în dezvoltarea regională. Portofoliul include și proiecte de infrastructură rutieră, precum Pasajul Apărătorii Patriei, și inițiative de regenerare urbană în București. În sectorul sănătății, derulăm atât proiecte în faza de proiectare, precum Spitalul Județean de Urgență din Piatra-Neamț și Centrul de Excelență al Institutului Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu", cât și aflate în execuție, precum Corpul Nou - Departamentul Sănătatea Mamei și Copilului din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" Constanța și noul spital al Institutului Național de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din București. De asemenea, dezvoltăm proiecte în domeniul educațional, incluzând campusuri universitare, infrastructură pentru învățământ dual și unități de învățământ, aflate în diverse stadii, de la concept și proiectare până la implementare.
Abordarea noastră este una integrată, acoperind servicii de proiectare, consultanță tehnică, management de proiect și asistență în execuție. Principalele provocări vizează complexitatea tehnică ridicată, coordonarea multidisciplinară, alinierea la cerințe de reglementare dinamice și menținerea echilibrului între termene, costuri și standarde de calitate. În același timp, integrarea soluțiilor digitale și orientarea către optimizarea costului pe întreg ciclul de viață al investițiilor devin factori esențiali în livrarea acestor proiecte. Acest portofoliu reflectă capacitatea noastră de a gestiona investiții publice majore și angajamentul constant pentru dezvoltarea unui mediu construit sustenabil, performant și adaptat nevoilor actuale și viitoare ale comunităților.
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și pentru perioada 2027-2030?
- Activitatea companiei a continuat pe o traiectorie de creștere, susținută de consolidarea portofoliului și de asumarea unor proiecte tot mai complexe, cu grad ridicat de interdisciplinaritate și impact public, precum și de o extindere progresivă a ariei de activitate la nivel național. Acest parcurs a fost însă afectat direct de o serie de provocări structurale din cadrul procedurilor de achiziții publice. Presiunea exercitată de criteriul prețului cel mai scăzut a generat, în numeroase situații, un mediu concurențial dezechilibrat, în care componenta de calitate și performanță este insuficient reflectată. Totodată, întârzierile în procesul de decontare au avut un impact semnificativ asupra fluxurilor de numerar, obligând compania să apeleze la soluții de finanțare cu costuri suplimentare considerabile, ceea ce a afectat direct capacitatea de dezvoltare și ritmul de implementare a unor proiecte. În plus, lipsa unor mecanisme clare și predictibile privind ajustarea prețurilor în contextul fluctuațiilor economice, precum și absența unor criterii de evaluare bazate pe performanță și experiență continuă să reprezinte vulnerabilități ale cadrului actual, cu impact asupra sustenabilității financiare și asupra calității proiectelor livrate.
Privind înainte, estimările pentru 2026 și pentru perioada 2027-2030 sunt construite în jurul unei direcții strategice clare: consolidarea poziției companiei ca actor de referință în proiecte complexe, cu relevanță națională și impact public semnificativ. Această direcție presupune un rol de leadership în proiecte critice precum spitale, aeroporturi, clădiri publice strategice și infrastructuri majore, bazat pe expertiză tehnică și coordonare multidisciplinară. De asemenea, extinderea în zona infrastructurii rutiere reprezintă o direcție naturală de creștere și diversificare, în timp ce consolidarea prezenței pe piața privată are rolul de a echilibra structura portofoliului și de a crește flexibilitatea operațională. Toate aceste direcții sunt susținute de o infrastructură internă în continuă maturizare, în care digitalizarea și utilizarea BIM (Building Information Modeling - modelarea informațională a construcțiilor) joacă un rol esențial, fără a reprezenta un scop în sine, ci un instrument de creștere a eficienței, a calității coordonării și a capacității de livrare în proiecte complexe. În același sens, standardizarea proceselor, dezvoltarea capitalului uman și construirea unor parteneriate strategice solide contribuie direct la întărirea capacității organizaționale. Este important de menționat că ritmul și tipul proiectelor, în special ale celor de mare anvergură, sunt influențate de evoluția cadrului administrativ și de prioritățile de finanțare stabilite prin programe naționale și europene, elemente care vor continua să modeleze dinamica pieței în perioada următoare.
- Ce v-ați propus, la nivel de business, pentru următorii patru ani, în ceea ce privește investițiile în extinderea activității, personal, digitalizare și alte direcții de dezvoltare?
- Obiectivul principal este întărirea structurii de business, astfel încât compania să poată susține în mod constant proiecte complexe, cu relevanță națională și grad ridicat de interdisciplinaritate. În această logică, urmărim extinderea și consolidarea activității la nivel național prin implicarea în proiecte de importanță strategică și prin dezvoltarea unui portofoliu echilibrat, capabil să susțină atât creșterea, cât și stabilitatea operațională. În paralel, consolidarea prezenței pe piața privată reprezintă o direcție complementară de dezvoltare, cu rol în diversificarea activității și în creșterea flexibilității companiei. Dezvoltarea este susținută de investiții continue în echipă, prin atragerea de competențe noi și formare profesională constantă, precum și prin consolidarea unei culturi organizaționale orientate spre performanță și responsabilitate tehnică. În același timp, digitalizarea și implementarea BIM reprezintă piloni importanți de suport ai acestei evoluții, contribuind la creșterea eficienței, la îmbunătățirea coordonării interdisciplinare și la optimizarea proceselor de livrare în proiecte complexe. Aceste direcții sunt completate de standardizarea proceselor și de dezvoltarea unor parteneriate strategice, care susțin capacitatea de scalare a organizației. Obiectivul final este menținerea unui nivel ridicat de calitate și coerență în livrare, într-un context de creștere controlată și dezvoltare sustenabilă.
- Cum vedeți evoluția cererii de construcții speciale și clădiri publice în 2026 și cum credeți că va evolua aceasta pe termen scurt și mediu?
- În 2026, sectorul construcțiilor speciale și al clădirilor publice confirmă o etapă de maturizare, în care accentul se mută de la volum la performanță, sustenabilitate și eficiență pe întreg ciclul de viață. Definitoriu pentru acest an este însă modul de alocare a bugetelor: fondurile sunt orientate în primul rând către finalizarea proiectelor deja începute. Proiectele noi au o pondere mai redusă și sunt mult mai atent filtrate, fiind prioritizate investițiile strategice, în special în energie și infrastructură majoră, precum și proiectele aflate într-un stadiu avansat de maturitate. În acest context, 2026 se conturează mai degrabă ca un an axat pe ducerea la bun sfârșit a investițiilor în curs și pe o implementare susținută, în timp ce lansarea de proiecte noi rămâne una selectivă. Pe termen scurt și mediu, această abordare va continua, cu o cerere orientată către proiecte tot mai complexe, integrate și eficiente în exploatare.
- Ce impact au avut programele de finanțare europeană - PNRR, programe operaționale sau alte surse - asupra volumului de proiecte de clădiri publice în care este implicată compania?
- Programele de finanțare europeană, precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și programele operaționale, au un rol important în dinamica proiectelor de clădiri publice din România. Acestea influențează în mod direct lansarea și derularea investițiilor, generând perioade de creștere a numărului de proiecte atunci când finanțările sunt disponibile, dar și situații de întârziere sau blocaj atunci când apar dificultăți în implementare sau în accesarea fondurilor. Astfel, ele reprezintă un factor esențial în evoluția generală a pieței proiectelor publice. În același timp, aceste programe contribuie la ridicarea standardelor de proiectare și execuție, prin impunerea unor cerințe clare privind performanța energetică, sustenabilitatea și eficiența utilizării resurselor. Acest context susține o organizare mai eficientă a procesului de proiectare și o corelare atentă a soluțiilor tehnice cu condițiile de finanțare. Pentru CDS, aceste finanțări reprezintă un factor relevant în configurarea oportunităților din piață, fără a fi însă un element determinant, activitatea companiei fiind susținută de un portofoliu diversificat și de o abordare flexibilă.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în proiectarea clădirilor publice în România, fie că vorbim despre procedurile de achiziție, reglementări tehnice sau colaborarea cu beneficiarii publici?
- În ultimii ani, proiectarea clădirilor publice în România a devenit semnificativ mai complexă, ca urmare a evoluțiilor din zona reglementărilor tehnice, a cerințelor de sustenabilitate și a modului de derulare a investițiilor publice. În ceea ce privește procedurile de achiziție publică, sistemul din România este caracterizat de o complexitate procedurală ridicată. Faptul că, în continuare, accentul predominant este pe prețul cel mai scăzut generează frecvent un mediu concurențial dezechilibrat, în care componenta de calitate și performanță este insuficient reflectată. Din perspectiva reglementărilor tehnice, actualizarea continuă a normativelor - inclusiv în domenii precum eficiența energetică nZEB (nearly zero-energy building - clădire cu consum de energie aproape zero), siguranța la incendiu, rezistența și stabilitatea seismică în corelare cu Eurocodurile sau accesibilitatea - impune o adaptare permanentă a soluțiilor de proiectare și o coordonare tot mai atentă între specialități. În plus, integrarea cerințelor de sustenabilitate și utilizarea materialelor cu performanțe ridicate adaugă un nivel suplimentar de complexitate în fundamentarea deciziilor tehnice. În paralel, digitalizarea procesului de proiectare, inclusiv prin utilizarea BIM, aduce beneficii importante în ceea ce privește coordonarea și eficiența, dar necesită în același timp adaptarea modului de lucru și dezvoltarea continuă a competențelor tehnice ale echipelor. În relația cu beneficiarii publici, rolul nostru depășește sfera suportului tehnic, asumându-ne poziția de partener strategic. Aceasta presupune implicare activă încă din fazele incipiente ale proiectelor, nu doar pentru a anticipa riscurile și a optimiza soluțiile tehnice, ci și pentru a contribui la definirea direcțiilor de dezvoltare ale proiectului, în corelare cu nevoile comunității și cu strategia urbană. Prin această abordare integrată, susținem beneficiarii pe întreg ciclul de viață al proiectului, de la concept până la execuție, contribuind la realizarea unor investiții sustenabile și coerente la nivel local.
