Creative Design Engineering își consolidează poziția pe piața proiectării de clădiri publice și construcții speciale, în contextul în care investițiile susținute din fonduri europene și PNRR continuă să genereze cerere ridicată pentru servicii de proiectare complexe. Compania are în lucru proiecte majore de infrastructură sportivă și locuințe sociale, între care se remarcă două săli de sport multifuncționale, una cu o capacitate de circa 4.500 de locuri, aflate în faza elaborării studiilor de fezabilitate pentru finanțare prin ADR București-Ilfov. Potrivit lui Iosif Cojocaru, director general al Creative Design Engineering, activitatea firmei a continuat să crească în 2025 și la începutul lui 2026, atât prin extinderea portofoliului de contracte, cât și prin implicarea în proiecte publice tot mai complexe. În paralel, compania își adaptează strategia la presiunile financiare și operaționale din piață, mizând pe digitalizare, implementarea BIM și consolidarea echipei tehnice. Pentru perioada 2027-2030, obiectivele vizează extinderea implicării în proiecte finanțate european, în special în domeniile infrastructurii medicale, educaționale și al investițiilor dedicate eficienței energetice și rezilienței seismice.
- Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru și în ce stadiu de implementare sunt acestea?
- În această perioadă avem în lucru mai multe proiecte din zona clădirilor publice și a construcțiilor speciale, aflate în diferite stadii de proiectare și implementare, în special în domeniile infrastructurii sportive, locuințelor sociale și modernizării fondului construit existent. Printre proiectele majore aflate în dezvoltare se numără două investiții importante dedicate infrastructurii sportive, pentru care elaborăm studiile de fezabilitate. Este vorba despre două săli de sport multifuncționale, una dintre acestea având o capacitate de aproximativ 4.500 de locuri și fiind proiectată pentru desfășurarea competițiilor la nivel european. Documentațiile tehnice se află într-un stadiu avansat și urmează să fie depuse pentru finanțare prin programele ADR București-Ilfov (ADR BI). Din punct de vedere arhitectural și funcțional, aceste proiecte sunt dezvoltate ca spații flexibile, adaptate atât competițiilor sportive, cât și evenimentelor culturale sau comunitare. Soluțiile propuse urmăresc optimizarea fluxurilor de circulație, siguranța spectatorilor și sportivilor, eficiența energetică și integrarea unor sisteme moderne de exploatare și management al clădirii. În paralel, avem în lucru și proiecte de locuințe sociale dezvoltate prin programele ANL, unde accentul este pus pe eficiența funcțională, optimizarea costurilor de exploatare și integrarea unor soluții conforme cu noile cerințe privind performanța energetică a clădirilor. Aceste proiecte urmăresc dezvoltarea unor spații locative moderne și accesibile, adaptate necesităților actuale ale comunităților locale.
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și pentru perioada 2027-2030?
- Activitatea companiei în 2025 și în primele luni ale anului 2026 a continuat tendința pozitivă de creștere din perspectiva volumului de lucrări contractate și a portofoliului de proiecte aflate în derulare. Cererea pentru servicii de proiectare s-a menținut ridicată, în special în zona investițiilor publice, susținută de proiectele finanțate prin PNRR, programele europene și investițiile în infrastructura educațională, medicală și administrativă. Totuși, dacă analizăm contextul economic actual, observăm că există o diferență între volumul de proiecte contractate și predictibilitatea financiară a pieței. Întârzierea aprobării bugetului de stat, dificultățile privind decontarea proiectelor și presiunea asupra fluxului de numerar al companiilor au generat un climat mai prudent din punct de vedere financiar. În acest context, am fost nevoiți să restructurăm strategia de investiții propusă pentru această perioadă, prioritizând finalizarea proiectelor aflate în derulare și mobilizarea eficientă pentru contractele deja asumate. Pentru anul în curs, estimăm că piața va rămâne activă, însă cu un grad ridicat de presiune operațională și financiară. Beneficiarii solicită termene tot mai scurte, proiecte cu un nivel ridicat de maturitate tehnică și soluții integrate, ceea ce obligă firmele de proiectare să investească în digitalizare, coordonare interdisciplinară și optimizarea proceselor interne. Din perspectiva companiei, strategia pentru perioada 2027-2030 este orientată către consolidarea poziției pe segmentul proiectelor finanțate din fonduri europene și dezvoltarea capacității de gestionare a proiectelor complexe, multidisciplinare. Vizăm o implicare tot mai mare în proiecte publice majore, în special în domeniile infrastructurii medicale, educaționale și al investițiilor dedicate eficienței energetice și rezilienței seismice.
- Care sunt obiectivele pentru perioada următoare în ceea ce privește dezvoltarea portofoliului de proiecte publice și consolidarea expertizei în acest segment?
- În perioada următoare ne propunem să dezvoltăm componenta de proiectare integrată prin utilizarea BIM, digitalizarea fluxurilor de lucru și creșterea gradului de coordonare tehnică între specialități. Considerăm că următorul ciclu de finanțare europeană va pune accent mult mai mare pe maturitatea tehnică a proiectelor, sustenabilitate și capacitatea de implementare rapidă, iar obiectivul nostru este să ne adaptăm din timp acestor cerințe. De asemenea, avem în vedere consolidarea echipei tehnice și creșterea capacității operaționale, astfel încât să putem răspunde unui volum mai mare de proiecte și unor cerințe tehnice tot mai complexe. Considerăm că firmele care vor investi în specializare, tehnologie și management performant vor avea un avantaj competitiv important în noul context de piață generat de fondurile europene aferente perioadei 2027-2030.
- Cum apreciați evoluția cererii pentru servicii de proiectare în segmentul clădirilor publice și ce tipuri de investiții considerați că vor domina piața în următorii ani?
- În România, cererea pentru servicii de proiectare în segmentul clădirilor publice are o evoluție pozitivă, susținută în principal de investițiile finanțate prin PNRR, de programele europene 2021-2027 și de necesitatea aducerii fondului construit la standardele actuale de siguranță, eficiență energetică și conformare seismică. În perspectiva perioadei 2027-2030, considerăm că piața proiectării din România va continua să fie susținută de investițiile publice majore, în special spitale, centre culturale, investiții în infrastructura sportivă, precum și de continuarea investițiilor din infrastructura rutieră. De asemenea, o categorie importantă pentru următoarea perioadă va fi reprezentată de investițiile în proiecte de eficiență energetică, consolidare seismică, infrastructură, regenerare urbană și digitalizarea infrastructurii publice. Pentru companiile de proiectare, intervalul 2027-2030 va fi o perioadă de pregătire și poziționare pentru noul val de investiții europene care va intra efectiv în implementare după 2028.
- Cum evaluați calitatea proiectelor publice dezvoltate în România în ultimii ani și în ce măsură concursurile de arhitectură contribuie la creșterea nivelului arhitectural al acestor investiții?
- În ultimii ani, consider că nivelul proiectelor publice dezvoltate în România a crescut, în special datorită accesului la finanțări europene și introducerii unor cerințe tehnice și de performanță mult mai stricte decât în trecut. Se observă o orientare tot mai clară către clădiri eficiente energetic, soluții sustenabile și proiecte dezvoltate într-o manieră integrată, cu accent pe funcționalitate și durabilitate. Din punct de vedere tehnic, observăm o schimbare clară de paradigmă: accentul nu mai este pus doar pe realizarea documentației de autorizare, ci pe dezvoltarea unor proiecte integrate, coordonate multidisciplinar, cu un grad ridicat de maturitate tehnică încă din fazele incipiente. Beneficiarii publici solicită tot mai des modelare BIM, optimizare a costurilor pe ciclul de viață al clădirii și soluții compatibile cu cerințele nZEB și taxonomia europeană. Din perspectiva proiectării structurale și tehnice, vedem o cerere tot mai mare pentru soluții optimizate economic, dar și pentru reducerea duratei de execuție. Aceasta conduce către utilizarea mai frecventă a prefabricatelor, a soluțiilor mixte și a analizelor avansate de coordonare interdisciplinară. În paralel, digitalizarea procesului de proiectare devine esențială, mai ales prin implementarea BIM pentru detecția conflictelor, managementul cantităților și urmărirea execuției. În același timp, piața devine mai exigentă în ceea ce privește calitatea documentației tehnice, deoarece proiectele publice sunt supuse unor verificări și condiționări financiare mult mai stricte decât în trecut. Din acest motiv, firmele care pot asigura coordonare tehnică eficientă și soluții mature din faza de concept vor avea un avantaj competitiv important în următorii ani. Totuși, calitatea investițiilor publice rămâne neuniformă. Există proiecte realizate la un nivel foarte bun, în special în marile centre urbane sau în cazul beneficiarilor cu experiență în gestionarea investițiilor complexe, dar există și numeroase situații, în special în zona non-urbană sau în administrațiile locale cu resurse tehnice limitate, unde calitatea documentațiilor este afectată de lipsa unei pregătiri adecvate a investiției. Una dintre problemele frecvente este nivelul slab de dezvoltare al studiilor de fezabilitate, care în multe cazuri sunt tratate formal și nu reușesc să fundamenteze corect soluția tehnică, estimările financiare sau etapele reale de implementare. Lipsa unor analize tehnice și economice aprofundate conduce ulterior la modificări repetate în timpul proiectării sau execuției, întârzieri și creșteri de costuri. În același timp, presiunea foarte mare pe costuri și pe termenele de implementare afectează direct calitatea procesului de proiectare, mai ales în cazul proiectelor unde criteriul principal de atribuire rămâne prețul cel mai scăzut. Acest lucru se reflectă atât în calitatea documentațiilor, cât și în nivelul de coordonare dintre specialități și în maturitatea tehnică a soluțiilor propuse. În ceea ce privește concursurile de arhitectură, consider că acestea au un rol important în creșterea nivelului arhitectural al investițiilor publice. Cred însă că impactul acestora depinde foarte mult de modul în care sunt organizate și implementate ulterior. Pentru ca rezultatele să fie cu adevărat relevante, este important ca soluțiile câștigătoare să fie păstrate cât mai aproape de conceptul inițial și să existe continuitate între etapa de concurs, proiectare și execuție.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în proiectarea clădirilor publice în România, fie că vorbim despre procedurile de achiziție, reglementări tehnice sau colaborarea cu beneficiarii publici?
- Una dintre cele mai mari dificultăți rămâne procesul de achiziție publică, unde, chiar dacă față de acum 10-15 ani criteriile privind experiența și capacitatea tehnică au început să aibă o pondere mai importantă - în multe proceduri ajungând chiar la aproximativ 60% -, în realitate atribuirea este în continuare influențată decisiv de componenta financiară. Consider că aici trebuie tras un semnal de alarmă, deoarece în foarte multe situații competiția se transformă într-o cursă a prețurilor foarte scăzute, cu valori care nu mai reflectă complexitatea reală a serviciilor de proiectare. Există ofertanți care merg la limite foarte greu sustenabile din punct de vedere tehnic și operațional, iar acest lucru afectează inevitabil calitatea documentației, timpul alocat coordonării și capacitatea echipelor de a dezvolta proiecte mature și bine integrate. Proiectarea unei investiții publice complexe presupune analiză tehnică, coordonare interdisciplinară, verificări, integrarea cerințelor privind siguranța seismică, eficiența energetică, securitatea la incendiu și compatibilitatea cu cerințele finanțărilor europene. În momentul în care prețul devine factorul care dictează în mod real competiția, există riscul ca aceste etape esențiale să fie comprimate sau tratate superficial pentru a putea susține financiar contractul. Pe termen lung, această abordare generează costuri mult mai mari în execuție: modificări repetate, întârzieri, revendicări, necorelări între specialități și dificultăți de implementare. Practic, economiile făcute în etapa de proiectare se transferă ulterior în costuri suplimentare în faza de execuție și exploatare. Din acest motiv, consider că piața publică trebuie să evolueze către o evaluare mult mai echilibrată între componenta financiară și valoarea tehnică reală a serviciilor de proiectare, mai ales în cazul investițiilor strategice și al proiectelor cu finanțare europeană, unde maturitatea tehnică a documentației devine esențială pentru succesul implementării. Aici putem vorbi și despre o problemă pe care am semnalat-o și în trecut, și anume nivelul neuniform de pregătire al documentațiilor inițiale, în special al studiilor de fezabilitate. În multe situații, temele de proiectare nu sunt suficient de bine definite, iar informațiile existente despre clădirile sau amplasamentele analizate sunt incomplete sau insuficient verificate. Acest aspect se întâlnește mai ales în zona non-urbană sau în cazul administrațiilor locale care nu dispun de structuri tehnice suficient dezvoltate pentru gestionarea unor investiții complexe. Din păcate, există situații în care studiile de fezabilitate sunt tratate mai degrabă ca o etapă formală necesară pentru accesarea finanțării, fără o fundamentare tehnică și economică reală a investiției. Consecințele apar ulterior, în etapa de proiectare și execuție, unde se constată necorelări între necesitățile reale și soluțiile propuse inițial, estimări de cost nerealiste, lipsa unor analize tehnice aprofundate sau necesitatea modificării repetate a soluțiilor. Toate acestea generează întârzieri, dificultăți de implementare și presiuni suplimentare atât asupra beneficiarului, cât și asupra echipelor de proiectare și execuție. Din punct de vedere tehnic, există și dificultăți generate de suprapunerea și actualizarea frecventă a reglementărilor. Proiectarea trebuie să răspundă simultan cerințelor privind siguranța seismică, eficiența energetică, securitatea la incendiu, accesibilitatea și noile standarde europene privind sustenabilitatea. Integrarea tuturor acestor cerințe într-un proiect coerent necesită o coordonare interdisciplinară mult mai avansată decât în trecut.
- Cum vedeți evoluția investițiilor publice în infrastructura socială în perioada 2026-2027 și ce oportunități considerați că vor apărea pentru companiile de proiectare?
- Consider că perioada 2026-2027 va reprezenta o etapă importantă pentru evoluția investițiilor publice în infrastructura socială, în special în contextul tranziției de la proiectele finanțate prin PNRR către viitorul cadru european de finanțare și noile programe care vor susține investițiile publice după 2027. Chiar dacă este posibil ca anumite investiții să înregistreze temporar un ritm mai lent, pe fondul presiunilor bugetare și al perioadei de tranziție administrativă dintre programele de finanțare, considerăm că infrastructura socială va continua să reprezinte o prioritate majoră pentru România. Există în continuare un deficit important de investiții în domenii esențiale precum sănătatea, educația, infrastructura sportivă, locuințele sociale și regenerarea urbană. Pentru companiile de proiectare, oportunitățile vor apărea în special în zona proiectelor complexe finanțate european, unde nivelul de exigență tehnică va fi considerabil mai ridicat decât în trecut. Beneficiarii și autoritățile de finanțare solicită deja documentații mult mai mature încă din fazele preliminare, cu soluții bine fundamentate tehnic și economic. Pentru a valorifica aceste oportunități, companiile ar trebui să înceapă demersul de digitalizare, specializare tehnică și integrare a unor soluții de proiectare, astfel încât să poată răspunde nevoilor și cerințelor tot mai stricte din punct de vedere tehnic ale documentațiilor solicitate.
