Patronatul Societăților din Geodezie, Topografie, Fotogrametrie, Cadastru și GIS - PATROCAD - reprezintă companiile active în domeniul măsurătorilor terestre, cadastrului, geomaticii și tehnologiilor geospațiale. Organizația susține dezvoltarea unui sector cu rol strategic pentru infrastructură, urbanism, construcții, agricultură, energie, protecția mediului și digitalizarea administrației publice. Misiunea principală a patronatului este reprezentarea și protejarea intereselor profesionale și economice ale societăților membre, prin promovarea standardelor tehnice moderne, susținerea digitalizării domeniului geospațial, colaborarea cu instituțiile publice și autoritățile de reglementare, precum și prin dezvoltarea unui cadru legislativ modern și predictibil. PATROCAD reunește societăți cu peste 30 de ani de experiență în geodezie, topografie, fotogrammetrie, cadastru și GIS. O astfel de structură profesională poate contribui la îmbunătățirea calității lucrărilor, la inițierea unor modificări legislative și la consolidarea unui domeniu fără de care proiectele de investiții nu pot fi pregătite și executate corect. Perspectiva de ansamblu asupra pieței este formulată de Mircea Stoian, președinte al organizației și fondator al societății Gauss.
- Cum evaluați evoluția sectorului de topografie, geodezie, cadastru și GIS în România în ultimii ani, în contextul dezvoltării sectorului construcțiilor?
- Dacă acum vreo 10-15 ani cifra de afaceri totală a firmelor de topografie din clasele 1, 2 și 3 se ridica undeva la 250-300 de milioane de lei anual, acum situația este mai bună, la prima vedere. Cele 1.121 de firme active, împărțite în trei clase de capabilitate - clasa 1, 2 și 3, în funcție de dotare și numărul de angajați -, au o cifră de afaceri de aproximativ două miliarde de lei, cu referință la anul 2024, repartizată astfel: firmele din clasa 1, respectiv 80 de societăți comerciale, totalizează aproximativ 820 de milioane de lei; firmele din clasa 2, respectiv 61 de societăți comerciale, totalizează aproximativ 250 de milioane de lei; iar firmele din clasa 3, aproximativ 1.000 de societăți comerciale, totalizează 800-900 de milioane de lei. Nu cred că a fost o evoluție corespunzătoare. Firmele de topografie ar fi trebuit să crească mai mult.
- Care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent companiile membre PATROCAD, din punct de vedere legislativ, economic sau tehnologic?
- Aș începe cu impredictibilitatea, atât a pieței, cât și a cadrului legislativ. Sunt numeroase lucrări cu finanțări blocate sau amânate și avem și câteva exemple de facilități acordate pe termen lung și retrase la mijlocul perioadei. Piața este impredictibilă, cadrul legislativ este impredictibil. Aș mai adăuga, pentru topografi, și lipsa unui cadru organizat în care firmele să-și apere interesele.
În plus, companiile din domeniu resimt puternic întârzierile administrative și blocajele din procesul de avizare și recepție a lucrărilor, care afectează atât termenele de execuție, cât și fluxurile financiare. Multe firme au investiții importante în echipamente și tehnologii moderne - drone, scanare 3D, software GIS -, însă ritmul rapid al evoluției tehnologice obligă la investiții continue, dificil de susținut într-o piață instabilă.
- În ce măsură programele naționale de cadastru și carte funciară au contribuit la dezvoltarea pieței și unde considerați că mai sunt blocaje?
- Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) a dus la creșterea cifrei de afaceri din sectorul de cadastru, poate cu peste 50%, dar consider că, în acest moment, acesta este blocat. Avem o implementare greoaie și, în mod cert, din punct de vedere organizatoric, extrem de deficitară. Sunt finalizate, în 10-12 ani, aproximativ 420 de UAT-uri din 3.181. Asta înseamnă că, la ritmul actual, România va termina cadastrul peste câteva decenii. Nu este un program național - este o promisiune neonorată.
- Cum apreciați nivelul de digitalizare în domeniu și ce rol joacă noile tehnologii - drone, scanare 3D, GIS avansat - în transformarea activității firmelor de profil?
- Nivelul de evoluție al tehnologiei a fost uimitor. Capacitatea de culegere a datelor și de procesare crește de la o zi la alta, iar firmele au acces, în măsura în care se pot finanța, la aceste tehnologii. Referitor la accesul la finanțări europene, de cele mai multe ori acestea sunt extrem de greoaie și, frecvent, când se aprobă finanțarea, tehnologia pe care ți-o doreai este deja depășită. Cu privire la digitalizarea contactului cu autoritățile, deși s-au făcut pași mari, procesul de avizare și recepție este încă greoi. Sunt proiecte cu sute de zile de întârziere din cauza recepțiilor întârziate.
- Există suficiente resurse umane specializate pentru a susține cererea actuală? Cum vedeți evoluția forței de muncă în acest sector?
- Avem ingineri - peste zece facultăți de profil produc an de an absolvenți. Problema este că am pierdut tehnicianul topograf. Iar un inginer nu poate și nu trebuie să stea la infinit pe munca de teren de bază. Dacă este bun, vrei să-l promovezi, să-l dezvolți. Dacă nu poți face asta, îl pierzi. Și îl pierdem.
- Ce impact au avut investițiile publice - infrastructură, PNRR etc. - asupra activității firmelor din domeniu?
- Investițiile publice au ajutat, dar, din motive birocratice, timpul de pregătire a proiectelor - licitații, aprobări, finanțări - este întotdeauna mai mare decât cel care rămâne pentru punerea în operă a proiectelor. Și, așa cum am mai subliniat, te poți trezi oricând cu lucrarea făcută în proporție de 80%-90% și cu finanțarea întreruptă, cu întârzieri nejustificate la plată - adică probleme cu predictibilitatea.
Totuși, proiectele de infrastructură și investițiile susținute prin PNRR au contribuit la creșterea volumului de lucrări pentru firmele de topografie, cadastru și GIS, în special în domenii precum transporturile, energia și dezvoltarea urbană. Aceste investiții au accelerat cererea pentru servicii de măsurători terestre, modelare digitală și documentații cadastrale. Problema este că ritmul administrativ rămâne mult în urma nevoilor reale din teren. Procedurile greoaie, modificările frecvente și întârzierile la decontare afectează capacitatea companiilor de a-și planifica activitatea și investițiile pe termen lung. Pentru multe firme, principala dificultate nu este lipsa proiectelor, ci lipsa predictibilității în derularea lor.
- Care sunt principalele obiective ale PATROCAD pentru perioada următoare și ce măsuri susțineți pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului?
- PATROCAD este, spunem noi, o încercare de a uni firmele. Suntem vocea comună a firmelor de topografie în fața Legislativului - accesul la comisiile parlamentare este deja obținut -, în fața administrației publice, a ANCPI și a confederațiilor patronale. Nu cerem favoruri. Cerem reguli clare, respect pentru contracte și un parteneriat real cu statul.
În perioada următoare, ne propunem să contribuim activ la modernizarea cadrului legislativ și la simplificarea procedurilor administrative care afectează activitatea companiilor din domeniu. Susținem accelerarea digitalizării relației cu instituțiile publice, reducerea termenelor de avizare și recepție, precum și crearea unor mecanisme mai eficiente de finanțare pentru investițiile în tehnologie și pregătirea profesională. De asemenea, considerăm esențială consolidarea dialogului dintre autorități și mediul privat.
- Ce mesaj aveți pentru autorități și pentru actorii din construcții privind rolul strategic al serviciilor de topografie și cadastru în dezvoltarea proiectelor?
- Pentru autorități, aș vrea să calculeze pagubele pe care le aduce economiei lipsa cadastrului, prin întârzierea sau chiar nerealizarea implementării investițiilor, lipsa unui suport corect pentru colectarea taxelor, precum și organizarea și gestionarea ineficientă a terenurilor. Pentru constructori, o topografie făcută corect duce la economii foarte mari la executarea obiectivelor.
