Proiectarea clădirilor publice a devenit una dintre zonele critice ale sectorului de construcții, într-un context în care investițiile în spitale, școli, sedii administrative, infrastructură socială și clădiri publice cu funcțiuni complexe sunt condiționate tot mai mult de calitatea documentațiilor, de capacitatea de coordonare interdisciplinară și de respectarea unor cerințe tehnice, administrative și financiare stricte. Diferența dintre o investiție publică eficientă și una vulnerabilă la întârzieri, costuri suplimentare sau compromisuri funcționale se stabilește, de multe ori, încă din etapa de proiectare. În acest cadru, rolul proiectantului trebuie înțeles ca parte esențială a procesului de definire, optimizare și implementare a investiției. Patronatul Proiectanților în Construcții din România (PPC) susține consolidarea statutului profesional al proiectanților, digitalizarea proceselor, utilizarea instrumentelor moderne de coordonare și dezvoltarea unui cadru legislativ mai clar, capabil să susțină calitatea și predictibilitatea în proiectele publice. Alexandru Fulga, președintele PPC, analizează specificul proiectării pentru clădiri publice, principalele blocaje ale pieței și rolul pe care profesia de proiectant îl poate avea în modernizarea infrastructurii din România.
- Cum caracterizați, în prezent, specificul activității de proiectare pentru clădiri publice în România? Care sunt principalele diferențe față de proiectele private, din perspectiva complexității, reglementărilor și responsabilității?
- Proiectarea clădirilor publice implică, în general, un nivel suplimentar de complexitate administrativă comparativ cu investițiile private. Aceste proiecte trebuie să răspundă simultan unor cerințe tehnice, funcționale și economice, într-un cadru de reglementare mult mai strict. În zona publică, procesul de avizare și autorizare este, de regulă, mai amplu, iar responsabilitatea proiectantului este cu atât mai mare cu cât aceste investiții deservesc comunități întregi, fie că discutăm despre spitale, școli sau clădiri administrative. În plus, multe dintre aceste proiecte sunt dezvoltate prin finanțări europene, ceea ce aduce cerințe suplimentare privind eficiența energetică, sustenabilitatea, digitalizarea și respectarea termenelor de implementare. Față de sectorul privat, unde procesele decizionale pot fi mai rapide și mai flexibile, proiectele publice implică o coordonare mai complexă între beneficiar, proiectant, autorități și ceilalți specialiști implicați. Din acest motiv, considerăm că etapa de proiectare trebuie tratată ca un element important pentru calitatea și eficiența investiției, nu doar ca o etapă procedurală.
- Care sunt cele mai importante provocări întâmpinate în proiectarea proiectelor publice - spitale, școli, clădiri administrative?
- De cele mai multe ori, proiectele publice vin cu un grad ridicat de complexitate, atât din punct de vedere tehnic, cât și administrativ. Una dintre principalele provocări ține de coordonarea unui număr mare de actori implicați, fiecare având propriile cerințe, termene și responsabilități. Din perspectivă tehnică, sunt proiecte care trebuie să răspundă unor standarde ridicate de siguranță, funcționalitate, eficiență energetică și sustenabilitate, mai ales în cazul spitalelor sau al unităților de învățământ. De asemenea, apar frecvent provocări legate de actualizarea cerințelor pe parcursul proiectului și de respectarea termenelor asumate prin programele de finanțare. Pe partea administrativă, complexitatea este amplificată de procedurile de avizare, de modificările legislative și, uneori, de lipsa unei predictibilități în derularea investițiilor. Din acest motiv, considerăm că o colaborare mai eficientă între toate părțile implicate și o planificare realistă încă din etapa de proiectare sunt esențiale pentru succesul proiectelor publice.
- În ce măsură legislația și cadrul de achiziții publice influențează calitatea proiectării? Considerați că actualele mecanisme încurajează soluții optime sau, dimpotrivă, generează compromisuri?
- Atât legislația, cât și cadrul de achiziții publice au un impact direct asupra calității proiectării, deoarece stabilesc modul în care sunt contractate și evaluate serviciile de proiectare. Există încă situații în care criteriul prețului are o pondere prea mare în raport cu complexitatea și importanța reală a acestor activități. Din perspectiva noastră, proiectarea trebuie tratată ca o investiție importantă pentru succesul întregului proiect, nu ca o etapă secundară. Un nivel redus al alocărilor pentru proiectare poate conduce, în timp, la dificultăți în etapa de execuție, modificări suplimentare sau costuri mai mari pe parcursul implementării. Totodată, adoptarea Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) reprezintă un pas important pentru sector, în condițiile în care domeniul are nevoie de un cadru normativ mai clar și mai predictibil. O astfel de reformă poate contribui la reducerea blocajelor administrative și la îmbunătățirea procesului de dezvoltare a proiectelor.
- Cum vedeți evoluția pieței de modernizare și reabilitare a clădirilor publice, în contextul fondurilor europene și al cerințelor de eficiență energetică? Există suficiente capacități de proiectare pentru a susține acest val de investiții?
- Piața de modernizare și reabilitare a clădirilor publice traversează o perioadă de dezvoltare accelerată, susținută în principal de fondurile europene și de obiectivele privind eficiența energetică. În ultimii ani, a crescut semnificativ numărul proiectelor care vizează modernizarea școlilor, spitalelor și a altor clădiri publice. În același timp, amploarea acestor investiții aduce și provocări legate de ritmul de implementare și de complexitatea proiectelor, motiv pentru care este important să existe o planificare și o coordonare eficientă între toate părțile implicate.
- Ce rol are digitalizarea - BIM, modelare integrată, simulări - în proiectarea proiectelor publice din România? Este aceasta deja o practică uzuală sau încă o provocare de implementare?
- Digitalizarea are un rol tot mai important în activitatea de proiectare, inclusiv în cazul proiectelor publice, prin utilizarea unor instrumente precum BIM (Building Information Modeling - modelarea informațională a construcției), modelarea integrată sau simulările digitale, care pot contribui la o mai bună coordonare a proiectelor și la optimizarea procesului de proiectare. Nivelul de implementare diferă de la un proiect la altul și în funcție de gradul de digitalizare al companiilor și instituțiilor implicate. Există un interes tot mai mare pentru adoptarea acestor soluții, însă procesul de digitalizare presupune investiții, adaptarea fluxurilor de lucru și dezvoltarea competențelor necesare în piață. Considerăm că digitalizarea va avea un rol tot mai important în dezvoltarea proiectelor publice, în special prin îmbunătățirea coordonării între specialități și a procesului de proiectare și implementare. Patronatul Proiectanților în Construcții din România susține implementarea celor mai noi și eficiente soluții de digitalizare, prin care putem reduce costurile, timpii de execuție și, mai ales, riscurile apariției unor neconcordanțe. Un beneficiu major îl reprezintă reducerea birocrației, care sufocă mediul privat și afectează performanțele celui public.
- Cum se schimbă cerințele beneficiarilor publici în ceea ce privește calitatea, sustenabilitatea și funcționalitatea proiectelor? Observați o maturizare a cererii sau există încă un accent predominant pe cost?
- În ultimii ani, se observă o atenție tot mai mare acordată aspectelor legate de calitate, sustenabilitate și eficiență energetică în dezvoltarea proiectelor publice, inclusiv în contextul cerințelor asociate finanțărilor europene. Tot mai multe proiecte urmăresc integrarea unor soluții adaptate nevoilor actuale de funcționalitate și performanță pe termen lung. Componenta financiară rămâne un element important în procesul de dezvoltare și implementare a investițiilor publice.
- Care sunt principalele blocaje în relația dintre proiectant, autorități și constructor în cadrul proiectelor publice? Ce soluții ar putea îmbunătăți eficiența și predictibilitatea acestor proiecte?
- De multe ori, principalele dificultăți apar din lipsa unei bune coordonări între toate părțile implicate în dezvoltarea proiectelor publice: beneficiari, proiectanți, autorități și executanți. În practică, provocările pot fi generate de procedurile administrative complexe, de lipsa predictibilității legislative sau de diferențele de abordare dintre etapele de proiectare și cele de implementare. Din perspectiva noastră, colaborarea activă între proiectanți, arhitecți, ingineri, constructori și autorități publice este foarte importantă pentru dezvoltarea unor proiecte de calitate. Proiectele publice au un grad ridicat de complexitate și necesită o comunicare constantă și o bună colaborare între toți actorii implicați. În acest context, digitalizarea și utilizarea BIM pot facilita o mai bună coordonare între toate părțile implicate și o gestionare mai clară a etapelor de proiectare și implementare. În același timp, considerăm că un cadru legislativ clar, coerent și adaptat realităților din teren este necesar pentru creșterea predictibilității în sector și pentru derularea proiectelor în condiții mai bune. Din acest motiv, PPC susține constant dialogul cu autoritățile și implicarea profesioniștilor din domeniu în procesul de îmbunătățire a reglementărilor din construcții.
- Cum vedeți evoluția pieței de proiectare pentru clădiri publice în următorii 3-5 ani? Ce oportunități și riscuri majore anticipați pentru birourile de proiectare?
- În următorii ani, estimăm că piața de proiectare pentru clădiri publice va continua să fie influențată de investițiile susținute prin fonduri europene, de obiectivele privind eficiența energetică și de nevoia de modernizare a infrastructurii publice. Acest context poate genera oportunități importante pentru birourile de proiectare, în special în zona proiectelor de reabilitare, modernizare și dezvoltare a unor clădiri publice adaptate cerințelor actuale. Considerăm că principalele provocări vor rămâne legate de predictibilitatea investițiilor, complexitatea cadrului legislativ și ritmul de implementare a proiectelor. De asemenea, piața va necesita o adaptare continuă la noile cerințe tehnice, de sustenabilitate și digitalizare. Un alt risc este legat de faptul că, în multe cazuri, criteriul principal de atribuire în achizițiile publice rămâne prețul cel mai mic. O astfel de abordare nu susține calitatea în proiectare și dezvoltarea unor soluții sustenabile pe termen lung. Din acest motiv, este necesară dezvoltarea unui mecanism diferit, care să pună un accent mai mare pe calitate, experiență și complexitatea serviciilor de proiectare. Din perspectiva noastră, dezvoltarea unui cadru legislativ mai clar și consolidarea colaborării dintre autorități și profesioniștii din domeniu vor avea un rol important în evoluția sectorului în perioada următoare. Totodată, unul dintre elementele care pot influența evoluția pieței în următorii ani este obiectivul României de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), avut în vedere în acest an. Acest pas va contribui la creșterea predictibilității investițiilor și la adoptarea unor standarde mai ridicate în dezvoltarea proiectelor publice. În acest context, rolul proiectării va deveni tot mai important pentru calitatea și sustenabilitatea investițiilor. PPC se află în primul rând, alături de partenerii reuniți în cadrul Federației Patronatelor Societăților din Construcții, pentru a regla la un nivel optim funcționarea acestui sector vital pentru economia României. Membrii noștri, companii puternice din întreaga țară, reprezintă nucleul care contribuie major la modernizarea proiectării. Din acest an, noul Consiliu Director este decis să dinamizeze prezența noastră publică și dialogul cu decidenții, pentru a obține recunoașterea corectă a rolului proiectantului.
