După un an de clarificări normative, piața monitorizării geotehnice și structurale din România intră într-o etapă decisivă: aplicarea riguroasă și verificabilă a cerințelor legale.
"Adoptarea normativului P130/2025, în corelare cu prevederile Legii nr. 10/1995, a consolidat un cadru tehnic și legal care nu mai lasă loc de interpretări fundamentale: urmărirea comportării construcțiilor în exploatare este o obligație clar definită, cu responsabilități explicite. În 2025, discuția din piață s-a concentrat pe ce prevede normativul. În 2026, discuția trebuie să se mute, firesc și necesar, pe cum se aplică. Aceasta este diferența esențială între existența unei reglementări și eficiența ei reală", a declarat Mariana Garștea, președinta Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS).
Conformarea formală - o practică ce subminează siguranța
În evaluarea APMGS, cadrul legislativ nu mai este problema principală. Provocarea reală este implementarea corectă, coerentă și verificabilă a cerințelor, într-un domeniu în care calitatea deciziilor depinde direct de calitatea informațiilor. Asociația semnalează, din practica pieței, persistența unor derapaje care riscă să transforme monitorizarea într-un exercițiu birocratic: abordări formale, reduse la cerințe minimale, documentații tehnice care nu corelează monitorizarea cu riscurile reale ale construcției, confuzia între monitorizarea ca proces și simpla instalare de echipamente, dar și lipsa criteriilor clare pentru interpretarea și utilizarea datelor.
APMGS avertizează că astfel de practici nu sunt doar probleme tehnice, ci vulnerabilități cu impact direct, care afectează siguranța construcțiilor, eficiența investițiilor și credibilitatea profesiei. Cu alte cuvinte, o monitorizare făcută superficial poate livra rapoarte și grafice, dar nu livrează ceea ce contează, adică decizie tehnică informată și reducerea riscului.
Contextul internațional: performanța contează, nu doar tehnologia
În plan internațional, monitorizarea structurală și geotehnică a evoluat accelerat în ultimii ani, iar tendințele sunt deja bine conturate: monitorizarea este tratată ca parte integrantă din managementul riscului, accentul se mută de la volum la calitatea datelor și interpretarea lor, soluțiile sunt evaluate prin prisma performanței și relevanței, iar monitorizarea trebuie conectată direct la exploatarea pe termen lung și la decizia tehnică.
România este, teoretic, aliniată prin cadrul normativ actualizat, dar diferența o va face capacitatea pieței de a aplica aceste principii corect, fără compromisuri.
Direcția APMGS în 2026: implementare, nu declarații
În fața acestor provocări, APMGS își asumă pentru 2026, ca obiectiv strategic, susținerea implementării corecte a cerințelor legale privind monitorizarea geotehnică și structurală. Mariana Garștea spune că nu e suficientă invocarea normativelor în documente, ci este nevoie de practici solide, coerente și verificabile, care să aducă rezultate în teren, mai ales acolo unde riscul există cu adevărat.
"APMGS deschide 2026 cu un obiectiv strategic clar: susținerea implementării corecte a cerințelor legale privind monitorizarea geotehnică și structurală. Nu prin declarații generale, ci prin clarificarea interpretărilor normative acolo unde apar confuzii, promovarea unor practici unitare și profesioniste, educație tehnică aplicată, orientată spre practică reală și delimitarea fermă între conformare formală și implementare responsabilă.
În 2026, APMGS va aborda explicit subiecte sensibile, tocmai pentru că ele definesc maturitatea unei piețe", a precizat Mariana Garștea.
Profesionalizarea se face prin asumare
În esență, anul 2026 devine un test de maturitate pentru piața de monitorizare structurală și geotehnică, în care discuția se mută dinspre "dacă" trebuie monitorizat, spre "cum" se monitorizează: cu responsabilitate, cu criterii clare, cu date corecte și, mai ales, cu o legătură directă între informație și decizie.
"APMGS își asumă rolul de voce profesională, structurată și consecventă, care susține această tranziție în interesul siguranței construcțiilor, al investițiilor publice și al profesiei. 2026 nu este despre mai multă reglementare. Este despre mai multă rigoare în aplicarea celei existente", conchide Mariana Garștea.
