România a depășit pragul de 330.000 de prosumatori, cu o capacitate de producție de peste 3.800 MW, fiind, în prezent, al doilea producător de energie - intermitent - din România, cu a doua cea mai mare putere energetică instalată. În paralel, capacitatea de stocare instalată în baterii la prosumatori a trecut de 800 MW, o putere comparabilă cu necesarul instantaneu al Bucureștiului în anumite perioade. Potențialul de extindere a stocării distribuite rămâne însă considerabil, în condițiile în care aproximativ 200.000 de prosumatori nu dispun încă de baterii.
Echiparea acestora cu sisteme de stocare de câte 15 kWh ar adăuga o capacitate distribuită de circa 3 GWh, capabilă să preia o parte din surplusul fotovoltaic produs în orele de vârf. Folosind tarife diferențiate pe intervale orare, această capacitate ar permite deplasarea consumului și a energiei stocate către intervalele în care sistemul are cea mai mare nevoie, contribuind la reducerea presiunii asupra rețelei și a costurilor de echilibrare.
La o piață de peste 400.000 de prosumatori, preconizată la sfârșitul anului, volumul ar putea depăși 4 GWh.
Programul multianual propus „O baterie pentru fiecare” ar putea accelera instalarea sistemelor de stocare și, ulterior, integrarea voluntară a acestora în centrale electrice virtuale, capabile să contribuie la flexibilitatea și stabilitatea Sistemului Energetic Național.
„Această evoluție arată că piața începe să treacă de la modelul bazat exclusiv pe producția fotovoltaică la unul în care producția este completată de stocare și management inteligent al energiei. Ne așteptăm ca investițiile în acest segment să accelereze odată cu lansarea schemei de sprijin pentru sistemele de stocare de sine stătătoare, finanțată prin Fondul pentru Modernizare. În cazul prosumatorilor, bateriile permit creșterea autoconsumului prin păstrarea unei părți din energia produsă în timpul zilei pentru intervalele în care gospodăria are nevoie de aceasta. La scară națională, însă, stocarea distribuită ar putea dobândi un rol mult mai important”, a declarat Dan Tudose, specialist în soluții de energie regenerabilă și fondatorul E-Acumulatori.ro.
„O baterie pentru fiecare” - program național multianual pentru prosumatori
În acest nou context energetic, România poate lansa „O baterie pentru fiecare”, program energetic destinat atât noilor beneficiari ai programelor fotovoltaice, cât și prosumatorilor care dețin deja sisteme de producere a energiei.
„Experiența statelor europene arată că viitorul sistemelor energetice presupune o combinație între producție regenerabilă, stocare, digitalizare și consum inteligent. În mai multe state europene sunt dezvoltate soluții prin care flexibilitatea consumatorilor și a sistemelor de stocare contribuie la securitatea energetică și la reducerea presiunii asupra rețelelor. România are toate premisele pentru dezvoltarea unui model similar”, a explicat Dan Tudose.
Programul „O baterie pentru fiecare” ar putea avea două componente principale: finanțarea noilor sisteme fotovoltaice împreună cu baterii de stocare și finanțarea etapizată a bateriilor pentru prosumatorii existenți.
„Avantajul este că o parte importantă a infrastructurii există deja. Numeroase locuințe dețin deja panouri fotovoltaice, iar unele sisteme sunt pregătite tehnic pentru integrarea bateriilor. În celelalte cazuri, instalațiile ar putea fi adaptate în urma unei evaluări tehnice, prin introducerea unor echipamente compatibile sau, acolo unde este necesar, prin modernizarea invertorului și a sistemelor de protecție”, a adăugat Dan Tudose.
Cine ar putea avea prioritate la finanțarea bateriilor
Sprijinul financiar nu ar trebui acordat după o formulă unică, ci ar putea fi dimensionat în funcție de caracteristicile fiecărui sistem și de necesitățile rețelei locale. Printre criteriile propuse se află puterea sistemului fotovoltaic, consumul anual al gospodăriei, capacitatea bateriei, gradul de autoconsum și caracteristicile rețelei electrice locale.
„Prioritate ar putea avea prosumatorii din zonele în care apar frecvent supratensiuni, congestii sau limitări ale capacității rețelei de a prelua energia produsă în timpul zilei. O asemenea abordare ar permite ca fondurile publice să fie orientate nu numai către creșterea numărului de baterii, ci și către zonele în care acestea pot produce cele mai mari beneficii pentru funcționarea infrastructurii energetice”, explică specialistul.
Fondul pentru Mediu și Fondul pentru Modernizare, printre posibilele surse de finanțare
Sursele potențiale de finanțare pentru acest proiect includ Fondul pentru Mediu, Fondul pentru Modernizare - în măsura în care regulile programelor permit -, fonduri europene dedicate flexibilității, eficienței energetice și decarbonizării, precum și programe naționale de modernizare energetică.
„Programul ar trebui construit etapizat și multianual, astfel încât bateriile să fie instalate cu prioritate acolo unde produc cele mai mari beneficii atât pentru consumatori, cât și pentru rețeaua electrică. Caracterul multianual devine cu atât mai important în perspectiva depășirii pragului de 400.000 de prosumatori. La o asemenea scară, stocarea distribuită poate deveni o componentă relevantă a infrastructurii energetice naționale, o alternativă viabilă ce ar rezolva atât supraîncărcarea rețelei naționale în perioadele de vârf ale producției, cât și pericolul unei eventuale crize de energie”, a explicat Dan Tudose.
De la bateria unei locuințe la o centrală electrică virtuală - Virtual Power Plant (VPP)
Una dintre cele mai importante componente ale acestei propuneri este utilizarea coordonată a bateriilor prosumatorilor. În prezent, majoritatea bateriilor rezidențiale sunt utilizate pentru creșterea autoconsumului și pentru alimentarea locuinței în cazul întreruperilor de energie. În următorii trei ani, România ar putea construi cadrul tehnic și legislativ necesar pentru utilizarea voluntară a unei părți din aceste capacități și în beneficiul Sistemului Energetic Național.
Bateriile instalate prin programul „O baterie pentru fiecare” ar putea fi pregătite tehnic pentru participarea la servicii de flexibilitate și, etapizat, la anumite mecanisme de echilibrare a rețelei. Agregatorii autorizați ar putea coordona încărcarea și descărcarea unei părți din capacitatea bateriilor, în baza acordului proprietarilor și în limite stabilite contractual. Un element esențial al modelului este faptul că prosumatorul ar păstra controlul asupra utilizării bateriei. Coordonarea unui număr mare de baterii și instalații fotovoltaice permite dezvoltarea unei centrale electrice virtuale - Virtual Power Plant (VPP). Într-un asemenea sistem, mii sau zeci de mii de baterii, sisteme fotovoltaice și consumatori flexibili sunt coordonați digital și funcționează ca o singură resursă energetică.
O oportunitate strategică pentru următorii ani
Cu ajutorul acestei inițiative statul poate proteja și valorifica investițiile realizate în panouri fotovoltaice, transformând energia produsă în timpul zilei într-o resursă disponibilă seara, în perioadele de consum ridicat sau în momentele în care rețeaua are nevoie de sprijin.
„Obiectivul următor trebuie să fie construirea unui sistem energetic inteligent, în care fiecare baterie contribuie atât la reducerea facturilor proprietarului, cât și la stabilitatea rețelei electrice. Transformarea prosumatorilor în parteneri activi ai Sistemului Energetic Național poate deveni unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare energetică ale României din următorii ani.
Cu politici publice coerente, finanțare multianuală, standarde tehnice comune și un cadru legislativ adaptat, bateriile instalate în locuințe pot deveni o resursă strategică pentru flexibilitate, securitate energetică și utilizarea mai eficientă a energiei regenerabile”, a conchis Dan Tudose.
