72 de tone de sticlă dintr-un hotel construit în anii '70 la Eforie Nord nu au ajuns la groapa de gunoi. Au fost demontate cu grijă, transportate și topite într-o fabrică din Călărași, pentru a deveni din nou materie primă, prima buclă închisă de acest fel realizată în România. Povestea fațadei hotelului ANA Europa a fost una dintre cele mai aplaudate la a 10-a ediție a Galei Romania Green Building Council (RoGBC), care a premiat în acest an 23 de proiecte exemplare pentru construcțiile sustenabile. Dincolo de festivitate, categoria dedicată economiei circulare arată cât de concret poate deveni un concept care, până de curând, părea rezervat strategiilor europene și rapoartelor de specialitate.
De ce contează economia circulară tocmai în construcții
Sectorul construcțiilor este cel mai mare consumator de resurse materiale din economie și generează, la nivel european, peste o treime din totalul deșeurilor. Modelul liniar prin care extragem, construim, demolăm și aruncăm lasă în urmă munți de moloz și o amprentă de carbon considerabilă, pentru că fiecare tonă de ciment, sticlă sau oțel produsă de la zero înseamnă energie și emisii.
Economia circulară propune inversarea acestei logici: clădirile existente sunt privite ca „bănci de materiale", deșeurile de șantier devin resurse, iar produsele sunt proiectate de la început pentru a putea fi reparate, refolosite sau reciclate. În practică, aceasta înseamnă audituri înainte de demolare, ținte de reciclare a deșeurilor de șantier de peste 70%, analize ale ciclului de viață (LCA), declarații de mediu pentru produse (EPD) și, mai ales, întrebarea esențială pusă înainte de orice proiect: chiar trebuie să demolăm, sau putem refolosi ce există deja?
Criteriile după care juriul RoGBC a evaluat proiectele înscrise la această categorie urmăresc exact acești pași: rata de reciclare a deșeurilor din construcții și demolări, conținutul reciclat al materialelor, certificările voluntare, energia din surse regenerabile, măsurile de biodiversitate și prevenirea generării de deșeuri încă din faza de proiectare.
Sticla care se întoarce în fațadă
Marele câștigător al subcategoriei dedicate clădirilor, proiectul ANA Hotels Europa în parteneriat cu Saint-Gobain Recycled Facade, demonstrează că bucla se poate închide și la noi. Sticla fațadei hotelului din Eforie Nord a fost demontată și reciclată în fabrica Saint-Gobain de la Călărași – prima buclă închisă șantier–fabrică pentru sticla de fațadă din România. Hotelul a fost construit în 1965 după planurile arhitectului Cezar Lăzărescu, autorul care a definit arhitectura modernă a litoralului românesc. La inaugurare, fațada sa vitrată a apărut în revistele de arhitectură ale vremii și a fost primită ca o inovație pentru România acelor ani.
Șase decenii mai târziu, aceeași fațadă ajunsese la sfârșit de viață. Pentru prima dată într-un proiect de renovare din România, sticla din fațada existentă a fost demontată cu grijă, păstrată intactă, sortată și predată fabricii Saint-Gobain. Rezultatul: 72 de tone de sticlă recuperate și 17,2 tone de CO2 evitate. Cifrele pot părea modeste la scara industriei, însă valoarea proiectului stă în precedentul creat: un lanț logistic funcțional prin care un material considerat până acum deșeu se întoarce în producție.
Ce contează aici nu este doar hotelul. Este faptul că, prin acest pilot, Saint-Gobain a creat o procedură replicabilă pentru sutele de hoteluri, clădiri de birouri și ansambluri rezidențiale din România care au nevoie de renovare.
Restaurarea, cea mai veche formă de economie circulară
Tot în această categorie au fost premiate două proiecte care readuc în discuție o idee simplă: cea mai sustenabilă clădire este, de multe ori, cea care există deja. Casa Cesianu este un monument istoric clasă B, ridicat la sfârșitul secolului XIX de familia boierească Cesianu, la intersecția Căii Victoriei cu Bulevardul Dacia (nr. 174). A găzduit Legația Germană din 1880, apoi Teatrul de Revistă Constantin Tănase, iar după 1989 Cazinoul Victoria, apoi ani la rând a stat abandonată. A fost restaurată de Studio 10M și Kesz România și integrată în ansamblul Dacia One, dezvoltat de Atenor și preluat de Paval Group.
Restaurarea unui monument este, în esență, economie circulară. Fațada de piatră a fost păstrată și redată orașului, elementele neoclasice originale reactivate, iar intervențiile parazitare adăugate de-a lungul deceniilor îndepărtate. Structura, zidurile și tâmplăria existente reprezintă carbon încorporat economisit prin reutilizare, în loc de emisii noi din materiale noi, fiind evitate astfel peste 600 de tone de CO2e.
Al doilea proiect, ONE Athénée, este un monument istoric restaurat și reconvertit de One United Properties. Ambele au reciclat peste 70% din deșeurile de șantier, alegând o varietate de soluții care au dus la îmbunătățirea calității mediului interior și conservarea resurselor de materiale, apă și energie. Lecția, așa cum o formulează chiar aplicanții, este că economia circulară nu înseamnă doar reciclare, ci și păstrarea valorii existente și adaptarea inteligentă a patrimoniului construit la noi funcțiuni de locuire.
Lista premianților continuă cu proiecte certificate Zero Waste: Cuib din Iași, primul restaurant Zero Waste din România, cu o rată de deviere a deșeurilor de la depozitare de 94,9%. Certificat în iunie 2025, după un proces de doi ani, bistroul deschis de Asociația Mai bine funcționează ca un adevărat laborator de economie circulară: livrările și cateringul pleacă în borcane reutilizabile, un compostor electric procesează până la 4 kg de deșeuri organice pe zi, iar din 2020 peste 100 de tone de alimente recuperate de la comercianți au fost redistribuite, aproximativ 10% integrate în meniul sezonier, restul oferite comunităților vulnerabile.
Muzeul Ivan Patzaichin a primit un premiu special (Special Award), ca prim muzeu certificat circular din România. Muzeul Ivan Patzaichin de la Mila 23 este primul muzeu certificat Zero Waste de Zero Waste România. O recunoaștere care arată că un spațiu cultural poate fi gândit de la bun început fără risipă de resurse.
Construcția folosește materiale naturale și tradiționale ale Deltei Dunării: lemn, stuf, lut și cânepă. Pentru izolare s-a folosit, pentru prima dată în Deltă, termoizolație din cânepă. Clădirea integrează părți din casa în care au locuit părinții lui Ivan, ridicată pe același loc.
Ansamblul se așază în peisajul Deltei cu intervenție minimă asupra terenului, în continuarea relației pe care Ivan Patzaichin a avut-o cu apa și cu locurile acestea.
Raven's Nest este un ansamblu turistic din Apuseni, construit prin restaurarea pas cu pas a unei așezări țărănești. Nu o clădire nouă ridicată să arate vechi, ci case adevărate, vechi de un secol, aduse înapoi la viață una câte una. Restaurarea s-a făcut cu materialele originale ale locului: lemn, piatră, lut, șindrilă.
Aici economia circulară nu e un capitol din strategie, ci însuși principiul de construcție. Fiecare structură păstrată înseamnă carbon încorporat economisit și un meșteșug care nu s-a pierdut. Materialul vechi rămâne în uz, iar intervenția asupra terenului este minimă. Raven's Nest arată că patrimoniul rural poate fi o resursă, nu o ruină. Un model de turism care își trage valoarea exact din ceea ce a fost păstrat, dovadă că principiile circulare funcționează la orice scară, de la un restaurant la un ansamblu turistic.
Iar rezultatele de acest fel nu sunt cazuri izolate. Eco-biblioteca din Cacica, județul Suceava este o clădire publică de peste 100 de ani, restaurată prin demontare, refolosire și upcycling, ceea ce a dus la o amprentă de carbon cu 74% mai mică decât a unei construcții standard de dimensiuni similare. Acesta este un proiect inițiat și coordonat de către Romania Green Building Council în parteneriat cu Primăria Cacica.
Iar Amera Tower din Cluj-Napoca, precertificată Zero Waste în martie 2021 ca primă clădire de birouri din România, a demonstrat cât de repede se poate schimba operarea unei clădiri cu 550 de ocupanți: prevenirea deșeurilor la sursă inclusiv dozatoare de apă racordate la rețea în locul sticlelor PET, espressoare cu cafea boabe în locul capsulelor, eliminarea paharelor și accesoriilor de unică folosință, colectare pe 12 fracții față de cele cinci cerute de lege și instruirea angajaților au ridicat rata de colectare separată de la 6,47% la 77% în doar șase luni, cu un grad final de valorificare materială de 83%. Investiția, de ordinul câtorva mii de lei, s-a amortizat în șapte luni, iar costul gestionării deșeurilor per angajat a scăzut cu 61,5%. Circularitatea se construiește, deci, și în operare, nu doar pe șantier.
Produsele care închid cercul
Economia circulară nu se oprește la șantier, ci depinde decisiv de materialele disponibile pe piață. Prioritară este dezvoltarea pieței de materii prime secundare, dar și a materialelor durabile, non-toxice, compostabile sau cu conținut reciclat. La subcategoria dedicată produselor, juriul a premiat Isofulg, termoizolația din fulgi de vată bazaltică 100% reciclată produsă de Isogreen TM, cu clasa de reacție la foc A1 și un program de buy-back prin care producătorul își recuperează propriul material la finalul utilizării. Un exemplu de IMM românesc care a construit un ecosistem complet: salvează deșeuri de la depozitare, le procesează cu emisii reduse și le transformă în izolații performante pentru clădiri eficiente energetic.
La subcategoria inovație, sistemul Multipor ExSal Therm de la Xella a fost desemnat cel mai inovator produs al anului 2026: o termoizolație minerală de interior, antimucegai, destinată renovărilor, acolo unde izolarea pe exterior nu este posibilă, de pildă la clădirile de patrimoniu, capabilă să reducă transferul termic al zidăriei de la 2,33 la 0,54 W/mpK. In timp Airlite Premium Exterior, vopseaua minerală fotocatalitică cu EPD verificat și o amprentă de carbon de doar 0,11 kg CO2/mp, a fost finalist.
*** Autor: Elena Rastei, director exectiv RoGBC.
