Piața investițiilor în clădiri publice se află în 2026 în vârful maxim de creștere al actualului ciclu investițional, alimentat simultan de presiunea modernizării accelerate a infrastructurii și de cel mai consistent val de finanțări europene și naționale din ultimii ani. Estimările specialiștilor și datele economice recente indică faptul că, într-o piață totală a construcțiilor evaluată la aproximativ 32-35 miliarde euro anual, segmentul clădirilor publice - spitale, școli, clădiri administrative, infrastructură sportivă sau socială - generează deja investiții de circa 3,5-4,5 miliarde de euro pe an. În acest context, perioada 2026-2027 este percepută de "actorii" din industrie drept un moment de inflexiune pentru infrastructura publică din România: pe de o parte, se remarcă începutul unei etape de maturizare și transformare profundă a pieței, iar pe de altă parte, este o perioadă marcată de tensiuni bugetare, presiune administrativă și dificultăți tot mai mari de finanțare. Indiferent de acest paradox, investițiile publice vor continua să crească, iar accentul se va muta tot mai evident către eficiență energetică, digitalizare, regenerare urbană și infrastructură socială critică, în special sănătate și educație.
Fondurile europene și programele precum Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au ridicat deja standardele tehnice ale proiectelor, impunând criterii tot mai stricte privind sustenabilitatea, performanța energetică, utilizarea metodologiilor BIM și integrarea soluțiilor inteligente. În paralel, piața începe să se deplaseze gradual de la dezvoltările noi către modernizarea și reabilitarea profundă a fondului construit existent, pe fondul presiunilor generate de politicile europene privind consumul energetic și reducerea emisiilor. Totuși, în pofida volumului ridicat de finanțări și a numărului mare de proiecte anunțate, specialiștii avertizează că principala provocare a următorilor ani nu va fi lipsa investițiilor, ci capacitatea pieței și a administrației de a le absorbi și implementa eficient. Problemele cronice ale sistemului - studiile de fezabilitate superficiale, achizițiile bazate aproape exclusiv pe criteriul "prețului cel mai scăzut", birocrația, lipsa unor proceduri administrative unitare și deficitul de personal specializat - continuă să afecteze calitatea și predictibilitatea investițiilor publice. În aceste condiții, succesul acestui val investițional va depinde nu doar de accesul la finanțare, ci și de capacitatea întregului ecosistem - administrație, proiectanți, constructori și consultanți - de a gestiona proiecte tot mai complexe, într-un cadru coerent, predictibil și sustenabil.
Investițiile publice: între presiunea austerității și finanțările europene
Perioada 2026-2027 se conturează drept una dintre cele mai contradictorii etape pentru piața investițiilor publice din România. În timp ce o parte a industriei avertizează asupra unui context economic dominat de restricții bugetare și prudență administrativă, alți jucători văd următorii ani ca pe un moment de vârf al finanțărilor pentru infrastructura socială, alimentat simultan de PNRR, fondurile europene aferente exercițiului 2021-2027 și programele naționale de investiții. Dincolo de diferențele de ton, managerii din domeniul proiectării și construcției de clădiri publice converg asupra unei idei comune: investițiile publice nu vor dispărea, însă piața va deveni mult mai competitivă, mai tehnică și mai exigentă.
Una dintre cele mai prudente evaluări vine din partea dr. arh. Șerban Țigănaș, președintele biroului de arhitectură și proiectare Dico și Țigănaș, care consideră că sectorul intră într-o perioadă dominată mai degrabă de limitări decât de oportunități. "Suntem în epoca tăierilor, nu a oportunităților. Sincer, cred că nu ne vom bucura de o evoluție pozitivă foarte curând", afirmă acesta. În opinia sa, problema majoră nu este doar nivelul investițiilor, ci și modul în care acestea sunt gestionate prin sistemul de achiziții publice. Arh. Șerban Țigănaș atrage atenția că presiunea pe costuri și subfinanțarea proiectării afectează direct calitatea construcțiilor publice. "Șansa unor birouri de arhitectură va fi să facă lucrurile bine, la prețuri corecte, și nu la nivelurile de subfinanțare de acum, care duc automat la scăderea calității. (...) Achizițiile publice trebuie să fie mult mai performante, mai responsabile și mult mai puțin doar o procedură birocratică", subliniază arhitectul.
O perspectivă apropiată este exprimată și de arh. Adriana Maria Cristu, Senior Architect and Partner la Arhitectonic Design Studio, care consideră că optimismul trebuie temperat de realitățile economice și administrative. Potrivit Adrianei Cristu, evoluția investițiilor va depinde în mare măsură de stabilitatea contextului economic și politic, precum și de capacitatea autorităților de a absorbi și implementa fondurile disponibile. Totuși, domenii precum sănătatea, educația și serviciile sociale vor rămâne prioritare.
La polul opus, Radu Dragomir, CEO al Urban Scope, vede perioada 2026-2027 drept cea mai consistentă etapă de investiții publice din ultimii 15 ani. "Următorii doi ani vor fi, după toate semnele, anii de vârf ai investițiilor publice în infrastructura socială", spune managerul. Argumentul principal ține de suprapunerea mai multor surse majore de finanțare: PNRR, programele europene 2021-2027 și investițiile finanțate prin Compania Națională de Investiții și ministere. Potrivit lui Radu Dragomir, sănătatea va absorbi cele mai mari bugete, prin construcția de spitale județene, extinderea unităților medicale și dezvoltarea centrelor de screening. Educația și mobilitatea urbană vor continua, de asemenea, să genereze proiecte importante. Reprezentantul Urban Scope avertizează însă că volumul mare de proiecte va scoate la iveală diferențele reale de capacitate dintre companiile de proiectare. "Birourile mici, generaliste, vor avea dificultăți; echipele specializate, cu portofoliu solid, vor fi suprasolicitate", punctează Radu Dragomir.
Studiile de fezabilitate - "veriga slabă" a proiectelor de investițiilor publice
Una dintre cele mai criticate componente ale procesului investițional este modul în care sunt elaborate temele de proiectare și studiile de fezabilitate. Dr. arh. Șerban Țigănaș afirmă că multe investiții pornesc de la premise greșite, ceea ce compromite ulterior întregul proiect. "Nu avem profesioniști care să elaboreze teme de proiect profesioniste, actuale. Fiecare instituție crede că știe exact ce are nevoie și cum să exprime cerințele de temă, dar, din păcate, dacă nu te ocupi cu așa ceva și nu studiezi ce se întâmplă în lume, nu ai cum să faci o temă bună", afirmă arhitectul. Acesta critică și mecanismul studiilor de fezabilitate, despre care spune că sunt tratate mai degrabă formal, pentru justificarea finanțării, decât ca instrumente reale de fundamentare economică și tehnică a investițiilor. "Dacă s-ar face un studiu serios, în care să se compare ceea ce s-a prevăzut în studiile de fezabilitate și ceea ce s-a construit, precum și valorile la care s-au câștigat licitațiile cu costurile finale ale investițiilor, s-ar demonstra ușor că sistemul nu funcționează", avertizează Șerban Țigănaș.
Aceeași problemă este semnalată și de Iosif Cojocaru, director general al Creative Design Engineering, care consideră că, în numeroase cazuri, documentațiile inițiale sunt insuficient fundamentate. "Există situații în care studiile de fezabilitate sunt tratate mai degrabă ca o etapă formală necesară pentru accesarea finanțării, fără o fundamentare tehnică și economică reală a investiției", spune acesta. Potrivit specialistului, consecințele apar ulterior prin modificări repetate, estimări nerealiste și dificultăți majore de implementare.
Presiunea "prețului cel mai scăzut" continuă să afecteze piața
Una dintre cele mai frecvente critici formulate de specialiștii în proiectare și construcții vizează menținerea criteriului "prețului cel mai scăzut" ca factor dominant în numeroase proceduri publice. Deși legislația permite criterii calitative, reprezentanții industriei spun că practica rămâne concentrată aproape exclusiv pe componenta financiară. Marius Băițelu, fondator al GKM Group, consideră că această abordare a contribuit la diluarea standardelor în piață. "Rezultatul se vede în livrabile care bifează cerințele minime, fără să adauge valoare reală comunităților beneficiare", spune acesta. Iosif Cojocaru completează că presiunea foarte mare asupra costurilor și termenelor afectează direct calitatea documentațiilor și maturitatea tehnică a soluțiilor propuse. "Acest lucru se reflectă atât în calitatea documentațiilor, cât și în nivelul de coordonare dintre specialități", avertizează reprezentantul Creative Design Engineering. Potrivit acestuia, problemele sunt mai vizibile în administrațiile locale cu resurse tehnice limitate, unde studiile de fezabilitate sunt deseori tratate formal și nu fundamentează corect soluțiile tehnice sau estimările financiare.
"Prețul cel mai scăzut continuă să domine atribuirile pentru servicii de proiectare. Este un paradox absurd, dacă ne gândim că proiectarea reprezintă, de regulă, sub 3% din valoarea unei investiții, dar determină 100% din calitatea ei", subliniază Radu Dragomir, CEO Urban Scope și vicepreședinte al Patronatului Proiectanților în Construcții. În opinia sa, profesionalizarea achizițiilor publice pentru servicii intelectuale și pregătirea riguroasă a temelor înainte de licitație reprezintă soluții esențiale pentru eficientizarea investițiilor. La rândul său, Iosif Cojocaru avertizează că numeroase licitații se transformă într-o "cursă a prețurilor foarte scăzute", cu valori care nu mai reflectă complexitatea reală a serviciilor de proiectare. "În momentul în care prețul devine factorul care dictează în mod real competiția, există riscul ca etapele esențiale să fie comprimate sau tratate superficial pentru a putea susține financiar contractul", explică acesta. Consecințele sunt resimțite ulterior în faza de execuție, prin revendicări, întârzieri și costuri suplimentare. Practic, spun specialiștii, economiile din proiectare sunt transferate ulterior către bugetele de execuție și operare.
Concursurile de arhitectură, principalul instrument de creștere a calității
În acest context, concursurile de arhitectură sunt percepute aproape unanim drept unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru creșterea calității investițiilor publice. Radu Dragomir afirmă că acestea "rămân, fără îndoială, instrumentul cu cel mai mare impact asupra calității", deoarece obligă beneficiarii să își clarifice tema și deschid competiția către soluții inovatoare. Arh. Adriana Maria Cristu, Senior Architect and Partner la Arhitectonic Design Studio, consideră că aceste concursuri contribuie "în mod esențial la creșterea nivelului arhitectural al investițiilor publice", prin selecția unor soluții coerente și bine fundamentate. Totuși, specialiștii avertizează că succesul concursurilor depinde în mare măsură de continuitatea implementării și de capacitatea beneficiarului de a transforma conceptul câștigător într-un proiect realizabil.
Dr. arh. Șerban Țigănaș atrage atenția că multe concursuri adjudecate nu ajung nici măcar în faza de contractare sau finanțare. "Avem un număr de concursuri derulate, adjudecate, dar, din păcate, unele nici măcar nu sunt contractate ca proiect sau, chiar și cu proiecte realizate, investițiile nu sunt începute și nici măcar finanțate", spune specialistul. La rândul său, arh. Raluca Boroș, Senior Principal al Roof Architecture, avertizează că există o diferență majoră între o idee valoroasă și capacitatea de implementare. "Nu orice idee extraordinară trebuie implementată. Dacă nu calibrăm creativitatea la buget și la tehnologia disponibilă pentru realizare, riscăm să avem un proiect eșuat", afirmă aceasta.
Sănătatea și educația, în continuare prioritare
Infrastructurile de sănătate și educație vor rămâne principalele domenii care vor continua să atragă investiții. Arh. Raluca Șoaita, fondatoarea Tesseract Architecture, consideră că infrastructura medicală va rămâne în centrul investițiilor publice, însă accentul se mută de la simpla construire de spații către eficiență operațională și sustenabilitate. "Proiectele nu mai pot fi abordate exclusiv ca exerciții de livrare a unei soluții de spațiu, ci ca procese complexe de optimizare a unor sisteme funcționale", afirmă Raluca Șoaita. În opinia sa, rolul arhitectului se extinde către o implicare strategică încă din fazele inițiale ale investiției, în definirea programelor funcționale și a logicilor operaționale.
Și arh. Aurel Basuc, partener fondator al Triptic Architecture & Engineering, estimează că educația, sănătatea, spațiile publice și regenerarea urbană vor genera un volum important de investiții. "Va exista o cerere tot mai mare pentru proiecte care reușesc să combine eficiența tehnică cu o valoare urbană și socială reală", spune acesta.
Un alt motor important al investițiilor este reprezentat de transformările demografice și urbane din marile orașe. Arh. Raluca Boroș, Senior Principal al Roof Architecture, atrage atenția că dezvoltarea accelerată a ansamblurilor rezidențiale generează automat presiune asupra infrastructurii sociale. "Vorbim despre comunități cu oameni tineri, familii, copii și, respectiv, despre nevoia de creșe, școli și grădinițe, spații destinate sportului etc.", explică aceasta. În paralel, digitalizarea administrației publice va impune reorganizarea fondului construit existent - de la primării și sedii ANAF până la alte clădiri administrative. "Mă aștept la un număr mare de proiecte în această zonă", afirmă arh. Raluca Boroș.
Radu Dragomir, CEO al Urban Scope, indică, la rândul său, o creștere concentrată pe investițiile în sănătate, prin dezvoltarea de spitale județene, ambulatorii și centre de diagnostic. În același timp, investițiile în învățământul superior și mobilitatea urbană vor continua să genereze volume importante de proiecte.
O perspectivă similară este exprimată și de Iosif Cojocaru, director general al Creative Design Engineering, care estimează că investițiile publice majore vor continua și în intervalul 2027-2030. "Piața proiectării din România va continua să fie susținută de investițiile publice majore, în special spitale, centre culturale, investiții în infrastructura sportivă, precum și de continuarea investițiilor din infrastructura rutieră", afirmă acesta.
Capacitatea de execuție devine principalul risc al pieței
În pofida volumului ridicat de investiții anunțate, companiile din domeniu avertizează că piața se confruntă cu riscuri importante legate de capacitatea de implementare. Radu Dragomir atrage atenția că "riscul real al perioadei nu este lipsa proiectelor. Este capacitatea pieței de a le absorbi la un nivel de calitate superior". La rândul său, Marius Băițelu, fondator al GKM Group, semnalează o presiune tot mai mare asupra pieței achizițiilor publice. "Aprobarea cu întârziere a bugetului de stat a redus vizibil volumul achizițiilor publice lansate, generând o comprimare a pieței pe care toți actorii din sector au resimțit-o", afirmă acesta. Potrivit reprezentantului GKM Group, competiția crescută și criteriile insuficient de stricte privind capacitatea tehnică a companiilor generează riscuri privind calitatea și respectarea termenelor de execuție. "Consecința este adjudecarea unor contracte publice de către companii care nu reușesc ulterior să onoreze angajamentele asumate", avertizează acesta.
O perspectivă similară este exprimată și de Cosmin Vîlcu, directorul general al Conlan Grup, care subliniază că dificultățile din execuția proiectelor publice sunt amplificate de birocrație, volatilitatea costurilor și deficitul de personal calificat. "Procedurile administrative și de avizare rămân laborioase, cu termene extinse care afectează graficul de execuție. Obținerea autorizațiilor și acordurilor de la multiple instituții poate prelungi fazele preliminare cu trei până la șase luni", explică acesta. În opinia sa, fluctuația prețurilor materialelor de construcții și întârzierile la plată pun presiune suplimentară asupra constructorilor, în timp ce deficitul persistent de forță de muncă specializată obligă companiile să investească permanent în formare și resurse externe, cu impact direct asupra costurilor și termenelor de livrare.
***
Analiza pieței construcțiilor de clădiri publice 2026 este disponibilă în ediția Mai 2026 a revistei Agenda Construcțiilor. Pe lângă datele introductive, din care o parte sunt prezentate mai sus și care conturează o imagine de ansamblu a sectorului, articolul include declarații ale reprezentanților unor instituții, asociații, companii și alte organizații reprezentative pentru acest domeniu, respectiv:
• Cpt. ing. Bogdan-Ionuț Neacșiu și cpt. ing. Daniela Andonie, reprezentanți ai Direcției domenii și infrastructuri din cadrul Ministeriului Apărării Naționale (MApN);
• Manuela Irina Pătrășcoiu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții (CNI);
• Mariana Garștea, președinte APMGS și director general Sixense Solutions;
• Dr. arh. Șerban Țigănaș, președinte al biroului de arhitectură Dico și Țigănaș;
• Cătălin Podaru, fondator și CEO Leviatan Group;
• Arh. Adriana Maria Cristu, Senior Architect and Partner at Arhitectonic Design Studio;
• Radu Dragomir, CEO al Urban Scope;
• Alexandru Fulga, CEO al Concrete & Design Solutions;
• Iosif Cojocaru, director general al Creative Design Engineering;
• Giorgia Gunnella, Senior Partner și director al diviziei internaționale a 3TI Progetti;
• Cristina Cuceu, director general Cubicon Invest;
• Istvan Besenyei, General Manager Electroproiect;
• George Cococi, director general al Ghallard Sys;
• Drd. arh. Raluca Boroș, Senior Principal al Roof Architecture;
• Alexandru Olaru, director general al Self Design & Engineering;
• Nadia Popescu, directorul general al Tecnic Consulting Engineering;
• Arh. Aurel Basuc, partener fondator al Triptic Architecture & Engineering;
• Arh. Raluca Șoaita, fondatoarea Tesseract Architecture;
• Emanuel Vișan, cofondator & Managing Partner al Quadratum Architecture;
• Anca Brandiburg, Managing Partner UNITH2B Architects;
• Cristina Alexandra Vasile, director tehnic al Venturo Investment;
• Marius Băițelu, administrator și fondator al GKM Group;
• Mădălina Găinușă, directorul comercial al ADURO;
• Florin Dimitrescu, director general al UTI CFM;
• Lucian Lință, directorul general Eren Cons;
• Cosmin Vîlcu, directorul general al Conlan Grup;
• Ing. Marius Enea, directorul general al Prima Construct;
• Mihai Vaida, antreprenor, proprietar și administrator, Ness Proiect Europe;
• Delia Brezan, Executive Manager Willemen Carpați;
• Mircea Crăciun, CEO Eco Garden Construct;
• Camelia Dumitru, director general al ArcelorMittal Building Solutions România;
• Octavian Fanea, ex-director general KADRA;
• Horea Pasc, Country Manager MP IFMA.
Analiza este disponibilă GRATUIT pentru abonații revistelor Agenda Construcțiilor & Fereastra. Click aici pentru abonare!
