Infrastructura rutieră rămâne unul dintre capitolele decisive ale dezvoltării economice din România, nu doar prin volumul investițiilor angajate, ci mai ales prin capacitatea sistemului administrativ și profesional de a transforma aceste resurse în proiecte finalizate, durabile și corect executate. În ultimii ani, piața construcțiilor de drumuri a intrat într-o etapă de presiune accentuată, determinată de creșterea costurilor, de nevoia de forță de muncă specializată, de exigențele tot mai ridicate privind calitatea lucrărilor și de tranziția către tehnologii digitale și soluții cu impact redus asupra mediului. În acest context, relația dintre autorități, antreprenori și organizațiile profesionale devine esențială pentru stabilitatea sectorului. Patronatul Drumarilor din România (PDR) reunește companii active într-un domeniu în care predictibilitatea financiară, corectitudinea procedurilor de achiziție, calitatea proiectării și aplicarea consecventă a standardelor tehnice influențează direct ritmul de modernizare a rețelei rutiere. Dincolo de dinamica investițiilor publice, miza reală este formarea unei piețe mature, capabile să livreze lucrări competitive, să susțină firmele românești și să integreze treptat instrumentele tehnologice care redefinesc construcțiile de infrastructură. Despre provocările actuale ale sectorului, blocajele administrative, rolul fondurilor europene și prioritățile profesiei oferă detalii Alexandru Rotaru, președintele Patronatului Drumarilor din România.
- Care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent sectorul construcțiilor de drumuri din România?
- Sectorul se confruntă cu un deficit cronic de finanțare predictibilă, cu instabilitate legislativă și cu dificultăți în atragerea și păstrarea forței de muncă specializate. La acestea se adaugă birocrația excesivă din procedurile de achiziție publică, prin care se întârzie nejustificat demararea proiectelor. Soluțiile există - este nevoie de voință politică și de un dialog real între autorități și mediul profesional. De asemenea, sectorul resimte presiunea creșterii costurilor materialelor și echipamentelor, precum și necesitatea adaptării la noile cerințe privind digitalizarea și sustenabilitatea. În multe situații, întârzierile generate de avize, exproprieri sau contestații afectează calendarul investițiilor și eficiența utilizării fondurilor disponibile.
- Cum evaluați ritmul actual al investițiilor în infrastructura rutieră și ce ar trebui îmbunătățit?
- Ritmul investițiilor a crescut față de anii anteriori, ceea ce este un semn pozitiv, însă rămâne sub nivelul necesar pentru a recupera decalajele față de media europeană. Principala problemă nu este lipsa resurselor, ci capacitatea administrativă de a gestiona eficient fondurile disponibile. Prioritatea ar trebui să fie consolidarea unităților de implementare și reducerea timpilor de avizare. Totodată, este necesară o mai bună coordonare între instituțiile implicate în pregătirea și derularea proiectelor, astfel încât investițiile să fie lansate și finalizate într-un ritm mai predictibil. De asemenea, trebuie acordată o atenție sporită calității proiectării și planificării, pentru a evita întârzierile și costurile suplimentare apărute pe parcursul execuției.
- În ce măsură fondurile europene contribuie real la dezvoltarea rețelei de drumuri și unde apar blocajele?
- Fondurile europene reprezintă principalul motor al investițiilor în infrastructură, însă absorbția lor continuă să fie împiedicată de proceduri administrative greoaie, de capacitatea instituțională redusă și de modificările frecvente ale cadrului normativ. Blocajele apar mai ales în etapa de pregătire a proiectelor, prin documentații tehnice incomplete sau contestații repetate. Simplificarea procedurilor și profesionalizarea beneficiarilor publici sunt esențiale.
- Cum se reflectă majorarea costurilor materialelor și ale forței de muncă în derularea proiectelor de infrastructură?
- Creșterea costurilor a pus sub presiune serioasă rentabilitatea multor contracte, mai ales a celor cu prețuri ferme, semnate înainte de inflația recentă. Firmele au trebuit să absoarbă diferențe semnificative, iar unele proiecte au fost în pericol de sistare. Actualizarea clauzelor contractuale de ajustare a prețurilor și aplicarea corectă a mecanismelor de revizuire sunt măsuri pe care le susținem activ. În paralel, deficitul de personal calificat a determinat majorarea costurilor salariale și o competiție tot mai intensă pentru specialiști. În aceste condiții, menținerea echilibrului financiar al contractelor devine esențială pentru respectarea termenelor de execuție și pentru asigurarea calității lucrărilor realizate.
- Există suficiente companii românești competitive în domeniu sau piața este dominată de jucători internaționali?
- Există companii românești solide și competitive, însă accesul lor la proiecte mari este adesea limitat de cerințe de calificare disproporționate față de specificul lucrărilor. Competiția cu jucători internaționali este binevenită, cu condiția să se desfășoare pe baze echitabile. Susținem crearea unui mediu în care firmele românești să poată crește organic și să devină parteneri egali pe piața europeană.
- Ce măsuri considerați necesare pentru a crește calitatea lucrărilor de infrastructură rutieră?
- Calitatea pornește de la proiectare - un proiect tehnic solid este baza oricărei lucrări durabile. Alături de aceasta, sunt necesare întărirea controlului pe șantier, aplicarea riguroasă a standardelor tehnice și introducerea unor mecanisme reale de răspundere pentru abateri. Nu în ultimul rând, trebuie investit mai mult în formarea profesională a personalului tehnic din sector. Considerăm, de asemenea, că este necesară consolidarea rolului laboratoarelor de specialitate și a verificărilor independente pe parcursul execuției. O atenție sporită acordată materialelor utilizate, precum și monitorizarea comportării în timp a lucrărilor pot contribui semnificativ la creșterea durabilității și eficienței investițiilor publice.
- Cum vedeți evoluția tehnologiilor în construcția de drumuri și cât de pregătite sunt firmele din România să le adopte?
- Digitalizarea, BIM, materialele noi și tehnicile de construcție sustenabilă redefinesc industria la nivel global. Firmele românești conștientizează această tendință și fac eforturi de adaptare, însă adoptarea este inegală. Barierele principale sunt costurile inițiale ridicate și lipsa unor programe de sprijin dedicate. Patronatul militează pentru stimulente fiscale și programe de formare care să faciliteze tranziția. În același timp, observăm un interes tot mai mare pentru utilizarea sistemelor de monitorizare digitală a șantierelor, a echipamentelor inteligente și a soluțiilor care permit optimizarea consumului de materiale și reducerea impactului asupra mediului. Implementarea tehnologiilor moderne poate genera beneficii importante în ceea ce privește eficiența execuției, controlul costurilor și creșterea calității lucrărilor. Pentru accelerarea acestui proces este necesară o colaborare mai strânsă între autorități, mediul academic și sectorul privat, astfel încât inovația să fie susținută prin politici publice coerente și investiții în competențe digitale.
- Enumerați prioritățile Patronatului Drumarilor pentru perioada următoare și mesajul transmis constructorilor și autorităților.
- Prioritățile noastre sunt dialogul constructiv cu autoritățile, îmbunătățirea cadrului legislativ și susținerea membrilor în fața provocărilor pieței. Mesajul pentru constructori este să investească în calitate, profesionalism și inovație - acestea sunt avantajele competitive reale pe termen lung. Autorităților le transmitem că un sector privat sănătos este partenerul cel mai eficient în construirea infrastructurii de care România are nevoie.
