Începând cu 2026, piața materialelor de construcții din România intră într-o schimbare structurală, ca urmare a aplicării noilor reguli europene privind produsele pentru construcții. Impactul nu va fi unul simbolic: între 40% și 60% din materialele utilizate în România vor fi afectate direct sau indirect, potrivit estimărilor din industrie.
Noile reguli nu introduc o listă de produse interzise și nu scot materiale din piață peste noapte. În schimb, ele schimbă mecanismul de funcționare al pieței, prin cerințe mai stricte de documentație, trasabilitate și declarații de performanță.
Mitul materialelor „ECO”: de ce produsele ieftine vor fi primele eliminate din piață
Un efect mai puțin discutat al noilor reguli europene este impactul asupra materialelor de construcții promovate în prezent sub eticheta „ECO”. În practică, acest termen este folosit frecvent în piață cu sensul de „economic” sau „variantă ieftină”, nu ca indicator real de performanță sau sustenabilitate. Marile lanțuri de retail comandă adesea produse realizate la specificații minime, pentru a menține prețuri competitive, iar aceste materiale ajung să fie percepute drept standard.
Noile cerințe UE schimbă această logică. Produsele nu vor mai putea fi susținute doar prin denumiri comerciale sau etichete de marketing, ci vor trebui să demonstreze, prin documentație și teste, performanțele reale. Astfel, materialele de slabă calitate, așa-zis „ECO”, vor fi primele care vor dispărea din piață, nu prin interdicție, ci pentru că nu mai pot fi justificate tehnic. Acest lucru va duce, inevitabil, la o creștere a calității medii a construcțiilor, dar și la presiuni suplimentare asupra costurilor inițiale.
„Ani la rând, termenul ‘‘ECO’’ a fost folosit în construcții cu sensul de ieftin, nu de performant. Noile reguli europene vor face diferența între marketing și realitate. Produsele care nu pot demonstra ce oferă vor ieși din piață. Este o veste bună pentru beneficiari, dar o provocare reală pentru constructorii care au lucrat doar pe preț minim.” Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.
Cum dispar, de fapt, materialele neconforme
Eliminarea materialelor problematice nu se face prin decizie administrativă, ci printr-un proces tehnic și economic, în mai multe etape.
În primul rând, apare blocajul documentației. Materialele care nu au declarații de performanță clare, documentație actualizată sau trasabilitate completă nu mai pot fi puse legal pe piață și nu mai pot fi ofertate în proiecte mari.
A doua etapă este blocajul la control. Pe șantiere, în depozite sau în magazine, materialele fără documentație conformă pot fi respinse, chiar dacă au fost deja achiziționate. Acest risc îi determină pe constructori și dezvoltatori să evite astfel de produse.
Urmează blocajul comercial. Proiectanții, dezvoltatorii și antreprenorii generali elimină din oferte materialele care pot crea probleme legale sau financiare. Cererea scade, iar produsele rămân doar în segmente marginale ale pieței.
În final, apare blocajul financiar. Costurile de conformare cresc, volumele scad, stocurile se blochează, iar produsele devin nerentabile și sunt retrase din piață.
Ce categorii sunt cele mai afectate
Cele mai mari presiuni apar în zonele unde România este puternic dependentă de importuri și semifabricate:
● oțel, profile metalice, structuri metalice, tablă, panouri sandwich – impact estimat de 60–80%
● ciment, prefabricate din beton, pavaje, sisteme de acoperiș – impact de 30–50%
● materiale termoizolante și finisaje produse local – impact mai redus inițial, 10–25%
La nivel agregat, efectul cumulat duce la o filtrare a pieței, nu la o blocare a construcțiilor.
Ce înseamnă asta pentru România
Pentru producătorii români corecți, noile reguli pot reprezenta un avantaj. Concurența bazată exclusiv pe preț foarte mic și documentație neclară începe să dispară, iar produsele conforme devin mai competitive.
Pentru cei care construiesc — persoane fizice, dezvoltatori sau antreprenori — schimbarea aduce mai multă transparență și mai puține riscuri ascunse legate de calitatea materialelor.
„Estimările noastre arată că între 40% și 60% din materialele de construcții utilizate în România vor fi afectate direct sau indirect de noile reguli europene. Nu vorbim despre interdicții, ci despre o eliminare economică. Materialele neconforme nu vor fi scoase din piață printr-un anunț oficial, ci vor deveni imposibil de vândut. Pentru producătorii români serioși și pentru cei care construiesc responsabil, este o schimbare necesară.”
Cosmin Raileanu este fondatorul Depozit Virtual, unicul depozit virtual de materiale de construcții din România, cu un portofoliu de peste 300 de producători și importatori, activ în optimizarea achizițiilor și creșterea transparenței în industrie.
Noile reguli europene marchează o schimbare profundă în modul în care funcționează piața materialelor de construcții. Nu dispare întreaga ofertă, dar dispar compromisurile. Diferența nu va mai fi făcută de cel mai mic preț, ci de documentație, trasabilitate și capacitatea de adaptare.
***
European Commission – Construction Products Regulation (CPR)
Regulation (EU) 2024/3110 – EUR-Lex (text legislativ oficial)
European Commission – New EU rules on safety and sustainability of construction products.
