Sectorul construcțiilor din România se află într-un moment în care presiunile economice, obiectivele climatice europene și noile reglementări obligă piața să accelereze tranziția către clădiri eficiente energetic și cu emisii reduse. Într-un interviu pentru ROENEF, Romulus Papuc, General Manager al Danfoss Climate Solutions România, explică modul în care tehnologia devine principalul catalizator al decarbonizării, de la soluții de automatizare și control inteligent al energiei, până la integrarea surselor regenerabile și pregătirea tranziției de la nZEB la standardele ZEB. Discuția surprinde oportunitățile generate de noua Directivă privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), impactul măsurilor fiscale asupra investițiilor și rolul finanțărilor europene în susținerea renovărilor profunde. Totodată, sunt analizate direcțiile prioritare pentru relansarea sectorului construcțiilor și nevoia unui efort susținut de educare și conștientizare a beneficiilor decarbonizării în rândul mediului privat și al populației.
- Cum ar suna o scurtă expunere a prezenței companiei în România și cum contribuie la îmbunătățirea pieței construcțiilor și renovărilor eficiente energetic și sustenabile?
- Danfoss are o prezență consolidată pe piața românească prin echipe locale de vânzări, suport tehnic și parteneriate cu distribuitori și instalatori. Portofoliul acoperă soluții pentru încălzire, răcire, automatizare și control al energiei, adaptate atât pentru clădiri rezidențiale, cât și comerciale și industriale. Compania este activă în proiecte naționale de modernizare a infrastructurii energetice, inclusiv în rețele de termoficare și sisteme de energie regenerabilă.
Portofoliul Danfoss în domeniul eficienței energetice include produse precum robinete termostatice, sisteme de echilibrare hidronică și control inteligent al temperaturii, care reduc consumul de energie și costurile de operare. De asemenea, majoritatea soluțiilor integrează surse regenerabile de energie - soluții compatibile cu pompe de căldură, panouri solare și sisteme de stocare a energiei, sprijinind tranziția către clădiri cu emisii reduse sau zero.
Portofoliul mai include tehnologii retrofit‑friendly care permit modernizarea instalațiilor existente fără intervenții majore în structura clădirii și sisteme de control precis al temperaturii și ventilației, îmbunătățind sănătatea și confortul ocupanților.
Danfoss este partenerul de încredere al României în tranziția către clădiri eficiente energetic și sustenabile. Cu o prezență locală puternică și soluții inovatoare pentru încălzire, răcire și automatizare, sprijinim dezvoltatorii, autoritățile și proprietarii în reducerea consumului de energie, integrarea surselor regenerabile și creșterea confortului. Tehnologiile noastre retrofit‑friendly fac modernizarea rapidă și accesibilă, iar alinierea la standardele europene, de la nZEB la ZEB, asigură clădiri pregătite pentru viitor. Danfoss - eficiență, sustenabilitate și performanță, în fiecare proiect.
- Cum se pregătește compania Danfoss pentru tranziția de la nZEB la ZEB?
- În primul rând, extindem permanent portofoliul pentru clădiri cu emisii zero. Dezvoltăm și adaptăm soluții care permit producerea și gestionarea energiei regenerabile on‑site (pompe de căldură, sisteme solare, integrare fotovoltaică), tehnologii pentru stocarea energiei (termică și electrică) și utilizarea optimă a acesteia în funcție de cerere. În direcția optimizării consumului prin sisteme inteligente, furnizăm automatizări avansate și control digital al instalațiilor pentru echilibrarea hidraulică, ventilație și climatizare și asigurăm platforme IoT și algoritmi de optimizare energetică pentru reducerea pierderilor și creșterea eficienței.
O altă direcție vizează adaptarea la cerințele EPBD și Green Deal. Participăm activ în grupuri de lucru și consultări europene și naționale pentru a alinia produsele la viitoarele standarde ZEB și oferim soluții retrofit‑friendly pentru modernizarea clădirilor existente, astfel încât tranziția să fie accesibilă și rapidă.
Nu în ultimul rând, în toate procesele asigurăm sprijin pentru parteneri și clienți, prin programe de training și consultanță pentru proiectanți, instalatori și dezvoltatori, axate pe integrarea completă a surselor regenerabile și digitalizarea clădirilor. Întocmim, de asemenea, periodic, studii de caz și proiecte demonstrative pentru a arăta beneficiile tehnice și economice ale ZEB.
- Care sunt oportunitățile aduse de implementarea noii Directive privind performanța energetică a clădirilor pentru sectorul construcțiilor din România?
- Noua Directivă privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD) va genera o creștere a cererii pentru construcții și renovări de înaltă performanță. Tranziția de la nZEB la ZEB va genera un val de proiecte noi și de renovări profunde, atât în sectorul public, cât și privat. Piața va solicita tehnologii avansate de încălzire, răcire, ventilație și management energetic, ceea ce creează oportunități pentru producători, instalatori și proiectanți.
De asemenea, în ceea ce privește dezvoltarea segmentului de integrare a energiei regenerabile, cerințele EPBD pentru producție de energie regenerabilă on‑site (fotovoltaic, solar termic, pompe de căldură, geotermal) vor stimula investițiile în aceste tehnologii. Apar oportunități pentru firmele de construcții să ofere soluții integrate "la cheie" - clădiri care își produc și gestionează propria energie.
Directivele vor accelera Renovation Wave în România, cu accent pe reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO₂. Ca urmare, va crește cererea pentru soluții retrofit‑friendly, care permit modernizarea instalațiilor fără intervenții majore în structura clădirii.
În acest context, introducerea Smart Readiness Indicator (SRI) va impulsiona adoptarea sistemelor de automatizare, monitorizare și optimizare energetică. Se deschid noi linii de business pentru furnizorii de software, IoT și servicii de mentenanță predictivă.
În ceea ce privește finanțarea, proiectele conforme cu EPBD vor fi prioritizate în alocarea fondurilor din PNRR, AFM, Fondul de Modernizare și alte instrumente UE. Dezvoltatorii și constructorii pot atrage capital privat prin eticheta "green building", atractivă pentru investitorii ESG. Companiile care adoptă rapid standardele ZEB vor avea un avantaj în licitații publice și proiecte private mari, dar și posibilitatea de a exporta know‑how și soluții către alte piețe UE aflate în aceeași tranziție.
În concluzie, noua EPBD nu este doar o obligație legislativă, ci o oportunitate strategică pentru sectorul construcțiilor din România de a se moderniza, de a crește competitivitatea și de a atrage investiții. Câștigătorii vor fi acei actori care pot livra proiecte integrate, eficiente energetic, cu emisii zero și digitalizate, adaptate cerințelor viitorului.
- Cum percepeți contextul economic actual și provocările aduse de pachetele de măsuri adoptate de Guvern pentru stabilizarea bugetară a României?
- România traversează o perioadă de presiune bugetară generată de inflație, creșterea costurilor de finanțare și necesitatea alinierii la țintele fiscale europene. Guvernul a adoptat pachete de măsuri ce includ ajustări fiscale, reducerea cheltuielilor publice și intensificarea colectării veniturilor. Scopul este menținerea stabilității macroeconomice, dar efectele se resimt în mediul privat prin creșterea costurilor și reducerea predictibilității. Acest context aduce provocări pentru sectorul construcțiilor și eficienței energetice, precum:
• reducerea investițiilor publice - bugetele mai restrictive pot amâna sau diminua proiectele de infrastructură și renovare finanțate de stat;
• costuri mai mari pentru companii - creșterea taxelor și contribuțiilor poate afecta marjele de profit și capacitatea de investiție;
• scăderea cererii private - consumatorii și investitorii pot amâna proiecte din cauza incertitudinii economice și a costurilor mai ridicate;
• complexitate administrativă - noile reglementări fiscale și de raportare pot crește sarcina birocratică pentru firme.
Principalele oportunități vor continua să fie generate de fondurile europene. Proiectele aliniate la obiectivele de eficiență energetică și decarbonizare pot accesa finanțări nerambursabile din PNRR, AFM, Fondul de Modernizare. Totodată, într-un mediu economic tensionat, investițiile în tehnologii care reduc consumul de energie devin mai atractive. Noi oportunități pot venit din parteneriatele public‑private, care pot compensa scăderea investițiilor directe ale statului, dar și din proiectele cu ROI rapid - soluții cu amortizare scurtă, ce pot câștiga teren în fața investițiilor pe termen lung.
În acest context, pentru companii devin esențiale adaptarea portofoliului către soluții cu cost total redus și eficiență maximă, consolidarea relațiilor cu autoritățile locale pentru a identifica proiecte eligibile pentru finanțare europeană, flexibilitate operațională - pentru a răspunde rapid la schimbările legislative și fiscale, precum și îmbunătățirea comunicării cu clienții despre beneficiile economice ale eficienței energetice în contextul actual.
- Care ar fi trei direcții prioritare de acțiune pentru țara noastră în vederea relansării economice a sectorului construcțiilor din România?
- Prima direcție ar fi accelerarea programelor de renovare și construcție sustenabilă, prin implementarea rapidă a Renovation Wave la nivel național, cu obiective clare pentru clădiri publice, rezidențiale și comerciale, alinierea la noile standarde EPBD (ZEB) pentru a stimula cererea de tehnologii eficiente energetic și cu emisii reduse, simplificarea procedurilor de autorizare pentru proiectele de eficiență energetică și integrare a surselor regenerabile, precum și crearea de proiecte demonstrative care să servească drept modele reaplicabile pentru dezvoltatori și autorități locale.
În al doilea rând, menționez stimularea investițiilor private prin instrumente financiare atractive, respectiv: stimulente fiscale (deduceri, scutiri) pentru investițiile în construcții verzi și renovări profunde, acces facil la finanțare verde – credite cu dobânzi reduse, garanții de stat, scheme de leasing pentru echipamente eficiente energetic, parteneriate public‑privat (PPP) pentru proiecte majore de infrastructură și energie urbană și crearea unui cadru legislativ predictibil care să încurajeze planificarea pe termen lung.
Nu în ultimul rând, cea de-a treia direcție prioritară vizează dezvoltarea competențelor și digitalizarea sectorului, prin programe de formare profesională pentru meseriași, ingineri și arhitecți în domeniul ZEB, BIM și integrarea surselor regenerabile și să adopte tehnologiile digitale (BIM, IoT, AI) pentru optimizarea proiectării, execuției și mentenanței clădirilor, dar și prin sprijinirea inovației locale prin centre de cercetare și colaborare între universități și industrie, respectiv prin promovarea exportului de know‑how și soluții românești către piețele regionale.
- Care este percepția mediului privat vizavi de programele de finanțare a investițiilor în eficiența energetică a clădirilor din România - PNRR, AFM, etc. Considerați că liniile de finanțare existente sunt suficiente sau este necesară regândirea acestora în perspectiva noilor ținte privind tranziția către ZEB?
- Percepția actuală este, în general, pozitivă, dar cu rezerve. Mediul privat apreciază existența unor instrumente precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și programele AFM (Administrația Fondului pentru Mediu), care au adus fonduri semnificative pentru renovarea clădirilor și integrarea de soluții eficiente energetic. Totuși, percepția este umbrită parțial de accesibilitatea limitată la finanțări (procedurile birocratice, termenele scurte și criteriile restrictive fac dificil accesul pentru unele companii, în special IMM‑urile), fragmentare (lipsa unei coordonări între diferitele programe duce la suprapuneri sau goluri de finanțare pentru anumite tipuri de proiecte) și predictibilitate redusă (incertitudinea privind continuitatea și calendarul apelurilor de proiect îngreunează planificarea investițiilor).
Liniile de finanțare disponibile sunt parțial suficiente pentru nZEB, dar insuficiente pentru ZEB, actualele programe acoperind, în mare parte, cerințele pentru clădiri cu consum aproape zero (nZEB). Tranziția către Zero Emission Buildings presupune, însă, integrarea completă a surselor regenerabile on‑site, sisteme avansate de stocare și management energetic, materiale cu amprentă de carbon redusă pe întreg ciclul de viață. Aceste elemente implică costuri mai mari și tehnologii mai avansate, care nu sunt întotdeauna eligibile sau suficient finanțate în schemele actuale.
În ansamblu, cred că este necesară o regândire a programelor, cu alinierea la noile ținte EPBD (programele trebuie adaptate pentru a sprijini direct atingerea standardelor ZEB, inclusiv prin finanțarea integrată a eficienței energetice, producției de energie regenerabilă și digitalizării clădirilor), simplificare administrativă (reducerea birocrației și crearea unor ghiduri clare pentru beneficiari), flexibilitate și complementaritate (posibilitatea de a combina surse de finanțare - PNRR, AFM, fonduri europene - pentru proiecte complexe), stimulente pentru inovare (bonusuri de finanțare pentru utilizarea de tehnologii emergente și soluții cu emisii foarte scăzute), precum și predictibilitate pe termen lung (calendar multianual al apelurilor, pentru a permite planificarea strategică a investițiilor).
- Considerați suficientă promovarea eficienței energetice în România sau credeți că ar trebui să existe un focus mai accentuat asupra inițiativelor de educare/ conștientizare a beneficiilor decarbonizării clădirilor, dedicate societății civile și sectorului privat al locuințelor/ gospodăriilor individuale?
- Promovarea eficienței energetice există prin campanii guvernamentale, programe AFM, PNRR și inițiative private, dar este adesea tehnică și orientată spre accesarea de fonduri, nu spre schimbarea comportamentului pe termen lung. Mesajele sunt mai vizibile în mediul profesional (constructori, dezvoltatori, autorități), dar mai puțin adaptate publicului larg – proprietari de locuințe, gospodării individuale, comunități rurale. Nivelul de înțelegere a conceptului de decarbonizare și a beneficiilor sale (costuri reduse, confort, sănătate, valoare imobiliară) rămâne scăzut în rândul populației.
Consider, astfel, că este necesar un focus mai accentuat pe educare și conștientizare. Fără o schimbare de mentalitate și o înțelegere clară a beneficiilor, investițiile în eficiență energetică și decarbonizare vor fi percepute ca un cost, nu ca o oportunitate. Societatea civilă are nevoie de informații accesibile, exemple concrete și instrumente de calcul al economiilor și impactului asupra mediului, în timp ce gospodăriile individuale trebuie să fie sprijinite cu ghiduri practice, soluții adaptate bugetului și modele de finanțare.
Ca direcții de acțiune pentru creșterea impactului, sunt necesare campanii naționale integrate, cu mesaje clare despre beneficiile economice, de confort și sănătate ale clădirilor decarbonizate, derulate la canalele TV, radio, social media și evenimente locale. Sunt necesare, de asemenea, și programe educaționale complexe, care să vizeze introducerea conceptelor de eficiență energetică și decarbonizare în școli și universități și organizarea de workshop‑uri pentru comunități și asociații de proprietari.
Sunt necesare, totodată, platforme digitale interactive, precum calculatoare online pentru estimarea economiilor și reducerii emisiilor și biblioteci de studii de caz și exemple de bune practici. Companiile din domeniu trebuie implicate în campaniile de informare și demonstrații practice. De asemenea, sunt necesare proiecte pilot vizibile (renovarea unor clădiri publice și rezidențiale cu tehnologii ZEB, prezentate ca modele replicabile).
În concluzie, promovarea actuală a eficienței energetice în România este utilă, dar insuficientă pentru a genera o schimbare de comportament la scară largă. Este nevoie de un focus mult mai puternic pe educare și conștientizare, cu mesaje adaptate publicului larg și sectorului privat rezidențial, pentru ca tranziția către clădiri cu emisii zero să fie acceptată și susținută social.
