APIVMR: Crestere de 42% pe piata de vata minerala, la 153 milioane euro

Mihai Moia

Functia/Organizatia: director executiv, Asociatia pentru Promovarea Eficientei Energetice in Cladiri (ROENEF) in Romania si APIVMR.

In cursul anului 2022 piata locala de vata minerala a inregistrat o cifra de afaceri de circa 153,1 milioane de euro, reprezentand o crestere de aproximativ 42% fata de anul anterior, cand inregistra o valoare de 107,9 milioane euro. Mihai Moia, directorul executiv al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Vata Minerala din Romania (APIVMR) spune ca aceasta evolutie este explicata atat prin majorarea cererii pentru materiale izolatoare (in special pentru vata minerala), cat si prin cresterea ratei inflatiei. Daca in anul 2021, consumul de vata minerala avea o pondere de 28% din totalul pietei de termoizolatii, acesta a crescut in cursul anului 2022, ajungand la nivelul de 31%, conform datelor preluate dintr-un studiu de piata realizat de InterBiz in 2023. Vata minerala bazaltica detinea, la nivelul anului 2022, o pondere de circa 75% din consumul total de vata minerala din Romania, pastrandu-si nivelul comparativ cu 2021 (74%). APIVMR, afiliata Organizatiei Europene a Producatorilor de Vata Minerala (EURIMA), s-a constituit in mod oficial in decembrie 2011. Din organizatie fac parte companiile Saint-Gobain Construction Products Romania, Knauf Insulation, Rockwool Romania si Fibran.

- In ce activitati este implicata asociatia in prezent si ce obiective aveti stabilite pe termen mediu si lung?

- Asociatia APIVMR are ca obiective promovarea eficientei energetice si a beneficiilor extinse ale utilizarii vatei minerale in materie de siguranta la incendiu si izolatie fonica, contribuind la imbunatatirea cadrului legislativ si a normativelor din acest domeniu. De asemenea, un obiectiv prioritar pentru APIVMR il reprezinta cresterea gradului de constientizare cu privire la beneficiile utilizarii solutiilor de vata minerala, informarea si instruirea cu privire la tehnicile corecte de aplicare, principiile economiei circulare si dezvoltarea unor programe de instruire pentru specialisti sau aplicatori.

- Cum se resimt, pe aceasta piata, efectele majorarilor de preturi si ale dificultatilor din lanturile de aprovizionare?

- In prima faza, majorarea preturilor a dus la o scadere a cererii, o incetinire a consumului. Piata s-a redresat din a doua jumatate a anului, iar acum observam un interes sporit, in special din partea proprietarilor de locuinte individuale, care solicita grosimi mai mari pentru termosistemul utilizat la izolarea eficienta a caselor. De asemenea, existenta unui cadru important de finantari canalizate prin intermediul PNRR, RePower, fondurile de coeziune, bugetul national pentru renovari si constructii noi, reprezinta un important stimulent de dezvoltare sustenabila a pietei de profil. Mai mult, este foarte important ca UAT-urile sa isi canalizeze eforturile pentru accesarea acestor finantari, in vederea imbunatatirii infrastructurii de cladiri din Romania, in acord cu normele din pachetul legislativ "Fit for 55".

- Ce s-a schimbat pe piata de constructii odata cu intrarea in vigoare a directivelor pentru constructii NZEB? Ce concluzii puteti trage dupa aproape 3 ani de la adoptarea acestora?

- Desi, conform prevederilor Directivei privind performanta energetica a cladirilor (EPBD), inca de aproape 3 ani, Romania s-a obligat sa se asigure ca toate cladirile noi au consum de energie aproape zero, putem spune ca abia incepand cu adoptarea noii Metodologii de Calcul al Performantei Energetice a Cladirilor 2022 - Mc001, in ianuarie 2023, piata constructiilor are un cadru normativ clar si riguros care sa stimuleze atingerea standardului NZEB si sa impuna un nivel corespunzator al calitatii lucrarilor. In contextul actualului proces de revizuire a Directivei privind performanta energetica a cladirilor (EPBD) in vederea adoptarii unei viziuni mai ambitioase, care sa asigure tranzitia energetica a cladirilor de la standard NZEB la cladiri cu emisii zero (ZEB), devenind noul standard pentru cladirile noi sau renovare in profunzime incepand din 2030, Romania are nevoie sa continue eforturile de adoptare a unor reglementari mai ambitioase in materie de construire si renovare a cladirilor, in materie de verificare si control al calitatii lucrarilor executate si de implementare, in cadrul achizitiilor publice, a principiilor de promovare a achizitiilor verzi si evaluare a beneficiilor si costurilor pe toata durata de viata a cladirii. De asemenea, este esentiala instruirea si cresterea gradului de constientizare in randul beneficiarilor cu privire la beneficiile extinse ale utilizarii materialelor sustenabile si a solutiilor inovative, in vederea asigurarii performantei energetice a cladirii, precum si a sigurantei si protectiei sanatatii ocupantilor cladirii.

- Care sunt cele mai mari schimbari pe care le aduce metodologia MC001/2022 si care este impactul exercitat asupra pietei de constructii?

- Noua metodologie MC001/2002 aduce, pe de o parte, o serie de clarificari tehnice cu privire la cerintele pentru conformarea cladirii la standardul NZEB, precum si o flexibilitate cu privire la materialele si solutiile pe care auditorii, proiectantii si constructorii le vor avea in vedere, intr-o maniera integrata, pentru a obtine o reducere substantiala a consumului de energie finala si a emisiilor de dioxid de carbon, precum si o crestere a procentului privind energia consumata din surse regenerabile in cladire. Astfel, inca din faza de proiectare, specialistii vor avea in vedere ca materialele, tehnologiile si sistemele utilizate sa asigure indeplinirea simultana a mai multor cerinte aferente cladirii, precum: nivelul maxim de energie primara, limite maxime de emisii de dioxid de carbon, precum si asigurarea a minimum 30% din energia primara totala, din surse regenerabile. De asemenea, revizuirea formei si continutului certificatului de performanta energetica (CPE), detalierea cuprinsului unui raport de conformare energetica sau al unui raport de audit energetic, reprezinta elemente esentiale venite in sprijinul specialistilor (proiectanti si auditori energetici) pentru a propune beneficiarilor solutii performante cu privire la cresterea performantei energetice a cladirilor, in care calitatea mediului interior sa fie asigurata, indiferent de conditiile exterioare climatice. De asemenea, conform conceptului de "cost global optim", beneficiarii vor avea in vedere ca materialele de constructii si echipamentele de instalatii utilizate sa fie mai sustenabile, mai eficiente si mult mai atent puse in opera, beneficiile fiind cuantificate pe intreaga durata de viata a cladirii.

- Ce abordare ar trebui sa aiba autoritatile (centrale/ locale) in problematica eficientei energetice? Ce considerati ca ar trebui facut urgent, in acest sens?

- Avand in vedere stocul existent de cladiri ineficiente energetic, tintele ambitioase privind reducerea substantiala a consumului de energie si a emisiilor de gaze cu efect de sera din cladiri pana in 2030, precum si transformarea cladirilor existente in imobile cu emisii zero pana in 2050, autoritatile centrale ar trebui sa urmeze o viziune clara si un plan de actiuni pentru atingerea acestor obiective, cu tinte intermediare la nivelul 2030, 2040. De asemenea, este necesara armonizarea viziunilor strategice ale institutiilor centrale cu responsabilitati in acest sector (Strategia de renovare pe termen lung a cladirilor, PNIESC, Strategia de dezvoltare durabila orizont 2030 etc.), precum si o eficientizare a programelor de finantare, a cresterii capacitatilor tehnice ale Autoritatilor de Management in vederea cresterii gradului de absorbtie, dar si dezvoltarea instrumentelor necesare pentru atragerea finantarilor private. Toate aceste demersuri trebuie sa se faca intr-un parteneriat de dialog cu asociatiile profesionale si cele reprezentand industria, pentru a asigura o calitate superioara atat a documentelor programatice, cat si cresterea gradului de absorbtie a finantarilor disponibile prin calitatea proiectelor depuse si implementare.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Octombrie 2023)

APIVMR: Piata renovarilor poate beneficia de alocari de 4 miliarde euro

Ovidiu Pascutiu

Functia/Firma: Presedinte, Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Vata Minerala din Romania (APIVMR);

Experienta profesionala: 17 ani pe piata materialelor de constructii, in Romania si in strainatate.

Piata termoizolatiilor din vata minerala, evaluata la circa 85 milioane de euro anual, se va inscrie pe un trend crescator in anii urmatori, in contextul strategiilor interne si internationale de eficientizare energetica a cladirilor existente, dar si ca urmare a obligativitatii ca toate cladirile ce vor fi construite din 2021 sa corespunda cerintelor nZEB (constructii cu un consum de energie apropiat de zero). Proiectele de reabilitare termica a cladirilor, dar si programul Casa Eficienta Energetic vor avea contributii semnificative la dezvoltarea mediului construit din Romania si, implicit, asupra cererii de materiale pentru izolatii.
APIVMR a fost infiintata in anul 2011 la initiativa a cinci companii producatoare si furnizoare de izolatii din vata minerala: Gecsat, Knauf Insulation, Rockwool, Saint-Gobain Isover si Ursa Romania.

- Ce evolutie inregistreaza piata de izolatii din vata minerala in aceasta perioada?

- Studiile recente situeaza piata termoizolatiilor din vata minerala din Romania la o valoare de aproximativ 85 milioane de euro. Estimam o crestere pe segmentul termoizolatiilor, sustinuta, in primul rand, de contextul local - Strategia de renovare pe termen lung, care prevede o rata a renovarii cladirilor existente de minimum 3% pe an -, dar si de banii europeni alocati Romaniei pentru proiecte de reducere a emisiilor de carbon. Pandemia Covid-19, care a afectat negativ economia europeana, pare sa fi avut efecte mai reduse in sectorul termoizolatiilor pentru constructii, unde proiectele rezidentiale au continuat intr-un ritm sustinut, la fel ca majoritatea proiectelor non-rezidentiale incepute inaintea declararii pandemiei.

- Ce impact vor avea programele nationale de renovare a cladirilor?

- Programele nationale de renovare a cladirilor ar trebui sa aiba un impact pozitiv semnificativ asupra pietei. Acest lucru depinde insa de cativa factori. Primul este cat de multi bani europeni vom lua pentru cladiri din cele 30,5 miliarde euro alocate. In mod normal, daca tinem cont de faptul ca aproximativ 11,3 miliarde euro trebuie alocate pentru proiecte cu impact pentru reducerea emisiilor de carbon (37%), ar trebui ca alocarea pentru eficienta energetica a cladirilor sa fie proportionala cu ponderea emisiilor de carbon generate de cladiri la nivelul UE (36%), adica 4 miliarde euro. Al doilea factor tine si de cat de bine aplicam programele pe care le avem.

- Ce impact credeti ca va avea asupra pietei de izolatii pe baza de vata minerala noul program pentru eficientizarea energetica a caselor?

- Programul Casa Eficienta Energetic este unul foarte fezabil si util, noi l-am sprijinit din toata inima. Speram sa continue cu o a doua editie in 2021 si in anii urmatori, inclusiv cu bani europeni. Impactul lui este pozitiv pentru toata piata izolatiilor, ajuta la dezvoltarea unui sector in care exista mare potential de crestere, tinand cont ca sunt aproape 5 milioane de case in Romania.

(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Noiembrie/Decembrie 2020)

fensterbau/frontale (NÜRNBERGMESSE GmbH)

ASOCIATIA PRODUCATORILOR SI IMPORTATORILOR DE VATA MINERALA DIN ROMANIA (APIVMR)

ROMEXPO SA