ADURO

Compania Aduro își consolidează poziția pe segmentul proiectelor publice și al infrastructurii complexe, prin implicarea în unele dintre cele mai importante investiții aflate în dezvoltare la nivel național. De la proiecte strategice de infrastructură militară și aeroportuară, precum extinderea Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu, până la investiții majore din domeniul medical, cum este Spitalul Regional de Urgență Cluj, compania gestionează lucrări cu un grad ridicat de complexitate tehnică și operațională. În paralel cu dezvoltarea portofoliului, Aduro a continuat, în 2025 și în primele luni din 2026, procesul de eficientizare internă, prin investiții în digitalizare, tehnologii BIM și consolidarea echipelor. Mădălina Găinușă, directorul comercial al Aduro, estimează că investițiile publice și fondurile europene vor menține un ritm susținut al cererii pentru construcții speciale și clădiri publice în următorii ani, în special în sectoare precum sănătatea, transporturile și facilitățile strategice. Pe termen mediu, Aduro vizează, în acest context, extinderea utilizării soluțiilor digitale integrate și dezvoltarea capitalului uman.

- Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru și ce tip de servicii asigurați? Care sunt principalele provocări întâlnite în implementarea acestora și în ce stadii se află proiectele?
- Aduro este implicată în proiecte complexe de infrastructură și clădiri publice din domenii precum sănătatea, educația, infrastructura de transport și facilitățile strategice. Printre proiectele reprezentative se numără lucrări desfășurate în cadrul unor obiective majore, precum dezvoltarea infrastructurii din cadrul Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu, sau proiecte din sectorul medical, inclusiv Spitalul Regional de Urgență Cluj. O parte dintre proiecte se află în faze de proiectare și coordonare tehnică, iar altele sunt deja în execuție sau în etape avansate de implementare. Compania oferă servicii în construcții civile și industriale, instalații pentru construcții, construcții hidroedilitare, infrastructură rutieră și aeroportuară, precum și soluții integrate pentru proiecte complexe de infrastructură și clădiri publice. Principalele provocări țin de complexitatea tehnică ridicată, de coordonarea simultană a mai multor specialități și de respectarea termenelor, în contextul unor cerințe legislative și tehnice tot mai stricte. În același timp, deficitul de personal specializat din industrie rămâne una dintre provocările majore, în special în zona ingineriei și a execuției proiectelor complexe.

- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și pentru perioada 2027-2030?
- În 2025 și în primele luni din 2026, activitatea Aduro a continuat pe un trend stabil, susținut de proiectele publice și de investițiile în infrastructură aflate în desfășurare. În această perioadă, compania s-a concentrat pe eficientizarea proceselor interne, consolidarea echipelor și dezvoltarea instrumentelor digitale pentru coordonarea proiectelor complexe. Un pas important a fost relocarea într-un nou sediu, care ne-a permis să optimizăm fluxurile de lucru și colaborarea dintre departamente și echipele din teren. Pentru perioada 2027-2030, estimăm menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în infrastructură și facilități strategice, atât la nivel național, cât și european. Considerăm că proiectele publice majore vor continua să reprezinte principalul motor de dezvoltare a pieței, cu accent pe digitalizare, sustenabilitate și eficiență operațională.

- Ce v-ați propus, la nivel de business, pentru următorii patru ani, inclusiv din perspectiva investițiilor în extinderea activității, a personalului și a digitalizării?
- Pentru următorii ani, Aduro își propune consolidarea poziției în zona proiectelor publice și a infrastructurii complexe, prin investiții continue în digitalizare, dezvoltarea echipelor și optimizarea proceselor interne. Compania urmărește extinderea utilizării tehnologiilor BIM și a soluțiilor digitale integrate pentru managementul proiectelor, precum și implementarea unor sisteme moderne de monitorizare și coordonare operațională. Un obiectiv important rămâne dezvoltarea capitalului uman, prin atragerea și formarea specialiștilor și prin crearea unui mediu de lucru adaptat cerințelor unei industrii tot mai tehnologizate.

- Cum vedeți evoluția cererii de construcții speciale și clădiri publice în 2026 și pe termen scurt și mediu?
- Estimăm că cererea pentru construcții speciale și clădiri publice va continua să crească în 2026 și în următorii ani, susținută în principal de investițiile publice și de proiectele finanțate prin fonduri europene. Domenii precum sănătatea, infrastructura de transport, educația și facilitățile strategice vor genera în continuare un volum ridicat de lucrări, atât prin proiecte noi, cât și prin modernizarea infrastructurii existente. Pe termen mediu, beneficiarii vor pune tot mai mult accent pe eficiență energetică, sustenabilitate, digitalizare și capacitatea de integrare a soluțiilor tehnice avansate.

- Ce impact au avut programele de finanțare europeană - PNRR, programe operaționale sau alte surse - asupra volumului de proiecte de clădiri publice în care este implicată compania?
- Programele de finanțare europeană au avut un impact semnificativ asupra volumului de proiecte publice și de infrastructură în care compania este implicată. Aceste mecanisme de finanțare au susținut accelerarea investițiilor în domenii esențiale, precum sănătatea, infrastructura de transport și modernizarea clădirilor publice, contribuind la creșterea constantă a volumului de lucrări și la diversificarea tipologiei proiectelor. În același timp, cerințele asociate acestor surse de finanțare au determinat adoptarea unor standarde tot mai ridicate în proiectare și execuție, cu accent pe digitalizare, sustenabilitate și eficiență energetică.

- Ce specificații au noile proiecte de clădiri publice, proiectate după pandemie, din punct de vedere al consumului de energie, al compartimentărilor, al designului interior și exterior și al materialelor folosite?
- Noile proiecte de clădiri publice sunt dezvoltate în jurul unor standarde ridicate de eficiență energetică, sustenabilitate și flexibilitate funcțională. Se observă o orientare clară către soluții NZEB, utilizarea materialelor cu amprentă redusă de carbon și integrarea sistemelor inteligente pentru managementul consumurilor și monitorizarea clădirilor. Din punct de vedere funcțional și arhitectural, proiectele includ spații mai flexibile, sisteme de ventilație și circulații optimizate, precum și soluții care permit adaptarea rapidă a spațiilor la nevoi operaționale viitoare. Totodată, digitalizarea proceselor de proiectare prin BIM și utilizarea simulărilor energetice au devenit elemente standard în dezvoltarea proiectelor publice moderne.