CONSILIUL JUDEȚEAN BRAȘOV

Județul Brașov se află într-o etapă de dezvoltare în care presiunea asupra infrastructurii publice, nevoia de conectivitate regională, modernizarea serviciilor medicale și tranziția către o administrație digitalizată se suprapun peste un portofoliu investițional amplu, susținut din fonduri europene, guvernamentale și resurse proprii. Poziția geografică a județului, rolul său economic în regiunea Centru, dinamica turistică și presiunea exercitată de creșterea mobilității urbane și periurbane fac ca investițiile publice să nu mai poată fi tratate fragmentar, ci ca parte a unei strategii integrate de dezvoltare teritorială. În acest cadru, proiectele de infrastructură rutieră, extinderea Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav, pregătirea Trenului Metropolitan Brașov, investițiile în spitale și implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor devin repere ale unei agende administrative cu impact direct asupra competitivității județului. Miza nu este doar absorbția fondurilor disponibile, ci capacitatea instituțională de a transforma aceste finanțări în lucrări finalizate, servicii publice mai eficiente și o conectare mai bună între comunități, economie și administrație. În acest cadru se înscrie perspectiva instituțională a lui Adrian-Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, asupra proiectelor aflate în derulare, a blocajelor administrative și a priorităților de dezvoltare pentru următorii ani.

- Care sunt principalele proiecte de dezvoltare aflate în derulare în județul Brașov și în ce stadiu se află acestea?
- Avem numeroase proiecte investiționale în diverse stadii de implementare la nivelul județului Brașov. În acest an ne propunem să continuăm și să finalizăm, în termenele asumate, obiectivele implementate cu fonduri europene prin PNRR, Programul Regional Centru și Programul Sănătate 2021-2027, cele finanțate din bugetul propriu al județului, precum și cele pentru care am obținut finanțare prin intermediul programelor guvernamentale ale Ministerului Dezvoltării. Mă refer la Programul Național de Investiții "Anghel Saligny", Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat sau programele gestionate de Compania Națională de Investiții (CNI SA), cu care suntem parteneri în reabilitarea și modernizarea drumului interjudețean DJ 102I Valea Doftanei (Brașov) - Brădet (Prahova). În egală măsură, esențiale pentru noi sunt proiectele realizate în parteneriat cu celelalte unități administrativ-teritoriale din județ, fie că vorbim despre Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), pentru implementarea căruia suntem pregătiți să accesăm 185 de milioane de euro, fie despre Trenul Metropolitan Brașov, proiect inițiat de Consiliul Județean și dezvoltat în parteneriat cu Primăria Brașov, Asociația de Transport Brașov și nouă primării din județele Brașov și Covasna.
Detaliind, avem în stadii avansate de implementare proiectele PNRR destinate clădirilor publice, cum sunt reabilitarea energetică a imobilului DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) din municipiul Codlea, renovarea energetică a Secției Zărnești din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov, eficientizarea energetică, reabilitarea, modernizarea și recompartimentarea fostei cantine a PCR (Partidul Comunist Român) sau modernizarea și dotarea Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Dr. I.A. Sbârcea" Brașov, prin amenajarea secției de imagistică și extinderea secției de ATI (Anestezie și Terapie Intensivă) nou-născuți. Ne pregătim să încheiem proiectele PNRR care vizează dotarea spitalelor noastre cu aparatură medicală și cu echipamente hardware și software destinate implementării platformelor digitale e-Health, dotarea cu mobilier, echipamente IT și materiale didactice a instituțiilor de învățământ special și a Palatului Copiilor Brașov, respectiv transformarea bibliotecilor din județul Brașov în hub-uri digitale.
În domeniul infrastructurii rutiere, în acest an începem implementarea celui mai amplu proiect de modernizare a drumurilor județene, însumând cinci tronsoane din proximitatea municipiului Brașov, în lungime de 53 km, pentru care am accesat fonduri europene prin Programul Regional Centru. Valoarea totală a acestuia depășește 526,7 milioane de lei, din care finanțarea nerambursabilă înseamnă 247,9 milioane de lei. Pentru anul 2026 am asigurat din bugetul propriu o cofinanțare de 31,9 milioane de lei.
Pe Programul Sănătate 2021-2027, am accesat patru proiecte de dotări cu echipamente destinate diagnosticării și tratării pacienților cu afecțiuni oncologice, AVC (accident vascular cerebral) și boli cardiace grave, însemnând fonduri 98% nerambursabile, care totalizează peste 60 de milioane de lei, pe care le investim în Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov. Un proiect este deja finalizat, altul a ajuns în stadiu final de implementare, cu o ultimă achiziție pe care o mai avem de realizat, în timp ce pentru celelalte două proiecte pregătim documentațiile în vederea lansării procedurilor de achiziții.
Trecând la obiectivele de investiții cu finanțare guvernamentală, avem în portofoliu reabilitarea și modernizarea a două tronsoane din drumul județean DJ 104D, respectiv lotul II Făgăraș - Șoarș și lotul III Șoarș - Bărcut - limită județ Sibiu, ambele finanțate cu câte 70 de milioane de lei prin Programul Național "Anghel Saligny". Încă de anul trecut am început lucrările pe tronsonul III, iar în perioada următoare vom deschide șantierul și pe lotul II. De asemenea, alături de unitatea administrativ-teritorială (UAT) Județul Prahova, suntem în parteneriat cu Compania Națională de Investiții pentru reabilitarea și modernizarea DJ 102I Valea Doftanei - Brădet/ Săcele. Traseul acestui drum, care va reprezenta o rută alternativă la DN 1, se împarte în două segmente: tronsonul 1, aflat pe raza județului Prahova, până la limita județului Brașov, în lungime de 13,2 km, și tronsonul 2, aflat pe raza județului Brașov, în lungime totală de 12,43 km. Pe segmentul din județul Brașov, lucrările au început anul trecut și, în momentul de față, au depășit stadiul fizic de execuție de 16%.

- Ce proiecte majore urmează să intre în faza de implementare în perioada următoare?
- Finanțăm din resurse bugetare proprii proiectul de dezvoltare a infrastructurii Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav, care vizează extinderea platformei de îmbarcare/ debarcare cu cinci poziții, realizarea căii de degajare rapidă, extinderea rețelei de iluminat, a sistemului TVCI (televiziune cu circuit închis), a balizajului și canalizării pluviale, precum și relocarea instalațiilor electrice de medie tensiune și a fibrei optice. Acest obiectiv se află în procedură de licitație, iar în acest an vom finanța proiectul tehnic, urmând ca anul viitor să asigurăm fondurile necesare pentru execuția lucrărilor.
Alte lucrări de anvergură finanțate din bugetul propriu vizează tot infrastructura rutieră de interes județean. În acest an vom începe modernizarea DJ 112D Cărpiniș - Prejmer (DN 10) - Lunca Câlnicului (DN 11), cu o lungime de 11,3 km, precum și lucrările la trei poduri esențiale pentru conectivitatea locuitorilor din zonele adiacente municipiului Brașov. Este vorba despre podurile situate în localitățile Hărman, satul Podu Oltului, și Budila, precum și pe drumul județean DJ 112A, care face legătura între Codlea și Vulcan.

- Ce obiective majore aveți planificate pentru următorii 2-5 ani și care sunt prioritățile strategice în selectarea acestora?
- O conectivitate sporită a locuitorilor județului Brașov cu principalele căi de comunicații, o infrastructură de sănătate publică la standarde occidentale și un sistem integrat de gestionare a deșeurilor la nivel județean rămân prioritare pe agenda de lucru a următorilor ani. Implementarea Trenului Metropolitan Brașov, pentru care se lucrează la documentațiile necesare accesării finanțării - aproximativ 230 de milioane de euro prin Programul Transport 2021-2027 -, va crea o rețea de mobilitate sustenabilă, gândită pentru viitorul zonei metropolitane Brașov și al legăturii cu județul Covasna. De asemenea, vom finanța proiectele de dezvoltare a Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav și le vom continua pe cele de modernizare a infrastructurii rutiere din aria noastră de responsabilitate. Ne propunem să realizăm documentația tehnică pentru un nou spital de neuropsihiatrie în județul Brașov, pe raza administrativă a localității Sânpetru, după care să identificăm sursele de finanțare pentru construirea acestuia. Totodată, vom reabilita integral Palatul Administrativ - clădirea istorică în care ne desfășurăm activitatea împreună cu Instituția Prefectului -, precum și Corpul B Mârzescu, imobil în care funcționează secții ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase și ale Spitalului Clinic Județean de Urgență. Pentru aceste obiective avem finanțarea asigurată din Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, gestionat de MDLPA.
În ceea ce privește gestionarea deșeurilor, 185 de milioane de euro cu TVA este valoarea proiectului Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, pentru care, după aproape doi ani de consultări, modificări și completări ale documentațiilor, am obținut acordul JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions - Asistență comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene). Am stabilit locațiile pentru investiții, am finalizat Planurile Urbanistice Zonale, care au fost aprobate, și am obținut toate avizele. A fost finalizat Studiul de Fezabilitate, cu anexele lui și toate studiile de specialitate, și este în curs emiterea Acordului de mediu de către Direcția Județeană de Mediu. Înaintea depunerii cererii de finanțare, în vederea accesării fondurilor nerambursabile pe Programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă (PDDTJ), mai trebuie doar să semnăm Contractul de asociere între Consiliul Județean și toate unitățile administrativ-teritoriale din județul Brașov.

- Unde apar cele mai frecvente blocaje în procesul de avizare și autorizare a proiectelor și cum afectează acestea ritmul investițiilor?
- Blocajele rezultă în principal din documentațiile de urbanism, de tipul planurilor urbanistice generale, expirate din punct de vedere moral și neadaptate nevoilor actuale de dezvoltare. De asemenea, colaborarea cu specialiștii din diferite domenii devine din ce în ce mai greoaie din cauza normativelor tehnice, care, în multe situații, nu se pot aplica simultan și care duc la o elaborare dificilă a documentațiilor.

- Ați propus sau ați implementat măsuri concrete pentru simplificarea procedurilor de autorizare la nivel județean?
- Ne-am adaptat la noua legislație, care prevede simplificarea procesului de autorizare prin schimbarea procedurilor interne. În acest sens, am implementat un nou sistem geospațial integrat, care ne permite să analizăm mai eficient situațiile din teren și să găsim cele mai bune soluții. Suntem interesați de implementarea noilor tehnologii, respectiv BIM și Digital Twin, cu ajutorul cărora se vor putea lua decizii mai bine fundamentate și mult mai rapide.

- Ce tipuri de investiții considerați că sunt cele mai necesare în prezent pentru dezvoltarea județului - infrastructură, sănătate, educație, mediu, digitalizare - și de ce?
- În continuare, infrastructura de transport este prioritară pentru noi, atâta timp cât Brașovul nu este deocamdată legat la rețeaua de autostrăzi a României. Județul nostru este străbătut de autostrăzile A3 și A13, dar, din păcate, majoritatea tronsoanelor rămân încă doar pe hârtie. Concret, există un singur segment deschis circulației, tronsonul Râșnov - Cristian, în lungime de 6,3 km, care face parte din autostrada A3 (București - Brașov), inaugurat în decembrie 2020. Mai sunt în lucru loturile din segmentul Sibiu - Făgăraș al autostrăzii A13, în timp ce tronsoanele Făgăraș - Brașov și Brașov - Bacău rămân deocamdată în faze premergătoare lansării procedurilor de licitație. Acesta este motivul pentru care dezvoltarea Aeroportului Brașov, implementarea Trenului Metropolitan - proiect strategic al municipalității brașovene în care suntem parteneri -, precum și reabilitarea drumurilor județene sunt priorități pentru Consiliul Județean. În aceeași măsură, investițiile în domeniul sănătății publice rămân mereu de actualitate, având în vedere că în cele cinci spitale clinice aflate în administrarea noastră sunt tratați nu doar pacienți din județul nostru, ci și cazuri grave venite din județele învecinate, precum și un număr însemnat de turiști care ne vizitează pe tot parcursul anului. O componentă importantă va fi continuarea digitalizării, de fapt a transformării digitale a activității noastre administrative, prin care vom îmbunătăți atât competențele digitale ale angajaților Consiliului Județean și ale celor din cele 23 de instituții subordonate - în număr de aproximativ 6.000 de persoane, ceea ce nu este puțin deloc -, cât și prelucrarea datelor într-un format standardizat, ceea ce ne va ajuta să devenim o instituție în care deciziile se vor baza pe date certe, sigure și actuale.

- Ce surse principale de finanțare utilizați pentru aceste proiecte - fonduri europene, buget de stat, parteneriate public-private - și cât de accesibile sunt acestea în practică?
- În toată activitatea mea la conducerea Consiliului Județean am avut ca obiectiv valorificarea tuturor surselor de finanțare pe care le-am avut la dispoziție, fie că vorbim despre fonduri europene, fonduri guvernamentale sau chiar împrumuturi rambursabile, care să completeze resursele bugetare proprii. Utilizăm în prezent fonduri europene accesate prin PNRR, Programul Regional Centru și Programul Sănătate 2021-2027, fonduri guvernamentale atrase prin programele Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și ale Administrației Fondului pentru Mediu, alături de credite bancare pe care le-am accesat în măsura în care gradul de îndatorare ne-a permis acest lucru.

- Ce dificultăți întâmpinați în atragerea și utilizarea fondurilor europene sau a altor surse de finanțare?
- Singura dificultate notabilă este termenul-limită impus de PNRR, respectiv finalizarea lucrărilor în luna iulie 2026. Avem în stadii avansate de implementare trei proiecte PNRR accesate pe componenta C5 - Valul Renovării și unul pe componenta C7 - Transformarea digitală, acestea implicând lucrări de construcții și instalații. Am luat toate măsurile necesare pentru accelerarea ritmului de lucru, i-am mobilizat pe constructori, urmărim zi de zi graficele de execuție, astfel încât am convingerea că vom reuși să le încheiem în cele mai bune condiții.

- Cum vedeți rolul colaborării dintre autoritățile locale, mediul privat și instituțiile centrale în accelerarea investițiilor și deblocarea proiectelor?
- Autoritățile locale, mediul antreprenorial și instituțiile administrației centrale trebuie să fie într-o permanentă cooperare, deoarece fiecare în parte are un rol esențial în tot ceea ce înseamnă implementarea obiectivelor de dezvoltare și de modernizare a României. Consider că ar trebui creat un cadru legislativ pentru obținerea avizelor în timp foarte scurt. De asemenea, ar fi necesară o standardizare a procedurilor, în sensul uniformizării cerințelor pentru proiectele de infrastructură mare. Digitalizarea integrată, în sensul interconectării bazelor de date ale autorităților centrale și locale, ar elimina acele situații în care investitorii privați sunt nevoiți să transmită documente emise de stat către alte instituții ale statului. Nu în ultimul rând, ar fi importantă revizuirea cadrului pentru parteneriatele public-private, astfel încât riscurile să fie partajate corect și echitabil. Doar prin acest triunghi funcțional - descentralizare administrativă, digitalizare completă și cofinanțare stimulativă - putem accelera dezvoltarea regională și națională.