Efectele economice la nivel sectorial ale pandemiei generate de COVID-19 au impartit afacerile in patru categorii: servicii esentiale, marii castigatori, perdanti si supravietuitori. Din categoria serviciilor esentiale fac parte sectoarele farmaceutic, de alimentatie, de sanatate, telecomunicatii si utilitati. Marii castigatori, cei pentru care criza curenta a reprezentat o crestere a cererii pe piata, sunt, de exemplu, companiile care isi desfasoara activitatea in e-commerce, comunicatii video, platforme cloud sau telemedicina. Perdantii evidenti ai socului sunt entitatile economice din sfera de turism, divertisment, retail traditional sau restaurante. Supravietuitorii, adica acele sectoare care ar putea “scapa” mai putin atinse de criza ar putea fi companiile din sfera serviciilor financiare, sectorul imobiliar, retail-ul online, fashion sau media.

Activele din real estate sunt afectate diferit, in functie de zona in care opereaza afacerea, dar si de regiunea deservita. Anumite active operationale (cum ar fi hoteluri sau aeroporturi) resimt cel mai acut impactul initial si este de asteptat sa vada o scadere rapida a valorii pe masura raspandirii virusului. Altele ar putea fi afectate dar in timp, pe parcursul unei perioade mai indelungate - avem in vedere aici, de exemplu, zona de office, logistica, retail. In cele din urma, exista un impact potential pentru majoritatea sectoarelor daca luam in considerare scenarii extreme de evolutie a pandemiei.

Pentru un numar semnificativ de sectoare insa, este clar ca aceasta criza medicala a condus la o scadere pe termen scurt a performantei financiare care se va mentine, cel mai probabil, in decursul urmatoarelor luni. Exista riscul ca declinul observat pe termen scurt sa se transforme intr-un impact asupra afacerilor pe termen mediu si lung. Avand in vedere ca valoarea unei afaceri este, in primul rand, determinata de capacitatea ei de a genera numerar in viitor, este important sa intelegem impactul unei potentiale recesiuni asupra proiectiilor fluxurilor de numerar ale respectivei afaceri.

In analiza proiectiilor fluxurilor de numerar, este recomandat sa se aprecieze in ce masura implicatiile evenimentelor curente au fost reflectate in previziunile managementului, data la care au fost elaborate previziunile dar si alti factori externi, cum ar fi cursul valutar. Proiectiile financiare se vor compara, cand e posibil, cu informatiile de pe piata si vor trebui sa reflecte o probabilitate mult mai mare a unei economii slabe pe termen scurt si mediu. Daca proiectiile nu pot fi actualizate, o ultima optiune este aplicarea unui factor alfa asupra ratei de actualizare, astfel incat acesta sa reflecte parametrii specifici companiei si industriei.

Este important de mentionat, totusi, ca ajustarea ratei de actualizare prin factorul alfa este un exercitiu care implica propria judecata si ar putea compensa in exces sau insuficient riscurile. In circumstantele in care aceasta ajustare nu poate fi evitata, specialistii vor trebui sa realizeze o analiza suplimentara pentru a aprecia rezonabilitatea impactului primei de risc asupra fluxurilor de numerar.

Diferite scenarii ale fluxurilor de numerar ar putea fi utile pentru a estima plaja valorica a potentialelor rezultate pentru o afacere dar si pentru a reflecta riscurile aferente. Scenariile luate in calcul ar putea fi “business as usual”, scenariul unei crize pe termen scurt sau mediu, scenariul unui declin economic mai amplu si de durata si chiar scenariul incetarii activitatii/ lichidarii - cu o probabilitate oricat de mica.

O atentie sporita va fi acordata si ipotezei referitoare la rata de crestere pe termen lung, care in esenta reflecta asteptari referitoare la rata inflatiei, dar si la cresterea economica pe termen lung. Prin urmare, ar putea fi necesara diminuarea ratei de crestere pentru a calibra aceasta ipoteza cu alte date de intrare din calculul costului mediu ponderat al capitalului, de exemplu rata fara risc.

Pentru afacerile din sectorul de turism sau transporturi (in care exista sume mari de venituri inregistrate in avans), posibilele anulari ale rezervarilor/ rambursari vor genera deficite ale capitalului de lucru care vor trebui acoperite - ceea ce va influenta semnificativ evaluarea.

In ceea ce priveste rata de actualizare, modelul de evaluare a activelor financiare (CAPM) si metodologiile prin care sunt estimate ratele fara risc, coeficientii beta, prima de risc pentru capitalul propriu (equity risk premium - ERP) si structura capitalului propriu raman neschimbate. Totusi, o revizuire a fiecarei date de intrare pare potrivita si evaluarea rezultatului final este, in mod cer, necesara.

De exemplu, ratele fara risc au inregistrat o scadere globala drept urmare a actiunilor bancilor centrale. Astfel, chiar daca sunt utilizate rate fara risc actuale, ar putea fi necesara utilizarea unei prime de risc a capitalului propriu mai mari. O atentie sporita trebuie acordata modificarilor observate in indicele beta atunci cand sunt utilizate observatiile istorice. Marjele obligatiunilor au avut o crestere generala, iar rating-ul creditelor ar putea fi ajustat, ceea ce va influenta costul capitalului imprumutat. Structura capitalului trebuie sa se bazeze pe o viziune pe termen lung, totusi observatiile istorice de piata ar putea fi distorsionate, avand in vedere volatilitatea atat de pe piata actiunilor, cat si de pe cea a obligatiunilor.

Declinul pe pietele bursiere poate fi cauzat de faptul ca investitorii solicita rentabilitati mai mari pentru capitalul investit. Creeaza oare acest lucru necesitatea modificarii modului de calcul al ratelor de actualizare sau datelor de intrare specifice, cum ar fi prima de risc pe piata bursiera?

Pietele bursiere au cunoscut o volatilitate, dar continua sa fie lichide, spre deosebire de piata pe care se tranzactioneaza companii intregi. In evaluarea participatiilor majoritare folosind metoda fluxurilor de numerar actualizate, rata de actualizare ar putea fi ajustata prin considerarea unei prime pentru lichiditatea redusa, in loc de premisa “as if publicly traded” aplicata in mod normal. O astfel de prima ar putea fi posibila daca observam fie o inghetare a pietei, fie o diminuare a eficientei acesteia.

Multiplii de evaluare

Pe fondul declinului pietei de capital, impactul asupra multiplilor de piata difera in functie de sector. Pot evaluatorii folosi in continuare tranzactii recente (daca exista) sau multiplii de pe piata bursiera drept repere utilizate in mod normal in cadrul determinarii valorii de piata? Raspunsul tine, ca intotdeauna in evaluare, de consecventa in calibrarea ipotezelor. O intrebare oportuna este, asadar, daca proiectiile au fost ajustate pentru a reflecta impactul potential al crizei generate de Covid-19.

Datorita volatilitatii sporite a preturilor actiunilor, ar putea fi potrivita utilizarea unei medii pentru cateva saptamani in locul valorilor zilnice. Totusi, preturile de pe piata vor fi in continuare utilizate pentru a verifica plauzabilitatea rezultatelor evaluarii, intrucat nu putem ignora informatiile de pe piata. In ciuda scaderii preturilor actiunilor in ultima perioada, este important de mentionat ca punctul de plecare pentru multiplii de piata era deja ridicat iar noii multipli ar putea fi, oricum, peste normele pe termen lung.

Determinarea valorii prin metodologiile obisnuite este in continuare posibila, desi este de asteptat ca plaja valorica aferenta sa fie mult mai larga, ea derivand inclusiv din diverse analize de scenarii sau senzitivitate - simularea impactului diverselor variable asupra valorii afacerii. Data fiind incertitudinea crescuta, estimarea valorii unei afaceri ar putea fi mult mai volatila. Este important ca utilizatorii evaluarii sa cunoasca acest lucru de la inceput, mai ales daca intentioneaza sa utilizeze concluziile evaluarii in scopuri comerciale sau daca exercitiul evaluarii este unul recurent. Dincolo de performanta financiara, o atentie sporita trebuie acordata intelegerii pozitiei de lichiditate si solvabilitate a companiilor evaluate.