Agenda Constructiilor
Marti, 27 Februarie 2024
Frontale
Home - Stiri - Arhitectura & Proiectare - WOD: Centrele de date - noul tip de proiecte complexe abordate de arhitecti
WOD: Centrele de date - noul tip de proiecte complexe abordate de arhitecti
Arhitectura & Proiectare Publicat de Elena Icleanu 27 Nov 2023 06:15
Western Outdoor (WOD) este un birou de proiectare care abordeaza proiecte de urbanism si de arhitectura. Data fiind dimensiunea si problematica specifica lucrarilor de mai mari dimensiuni, compania colaboreaza cu mai multi proiectanti de specialitate, in toate domeniile - edilitaristi, structuristi, specialisti in trafic, mediu, studii istorice etc. In aceasta formula, WOD a elaborat mai multe lucrari, cum este si cazul proiectului complex, situat pe str. Jiului nr. 8 din Bucuresti - ansamblu de cladiri de birouri cu o arie de circa 100.000 mp - proiect pus in functiune in cursul anului 2021, in care a avut rolul de proiectant executiv – sef de proiect arh. Daniel Rosu, preluand un concept Chapman Taylor. In perioada urmatoare (2022-2023), specialistii au fost angajati in realizarea a trei proiecte pentru centre de date - o functiune noua, care poate fi implementata in Bucuresti in zone care dispun de conexiuni rapide la reteaua de fibra optica. Doua proiecte sunt in Bucuresti si unul in Afumati, judetul Ilfov, si cuprind un spatiu pentru calculatoare si alte echipamente specifice, cu o suprafata de circa 25.000 mp, plus spatii pentru operatori (birouri) si pentru alte instalatii suport. Despre toate acestea, plus alte subiecte de actualitate, detaliaza in continuare arh. Sorin Gabrea, directorul general al Western Outdoor.
 
- In ce stadiu de implementare se afla proiectele celor 3 centre de date la care lucrati?
- Pentru proiectele centrelor de date din Bucuresti, in cazul unuia dintre ele am obtinut autorizatia de construire, iar pentru cel de-al doilea tocmai am terminat documentatia pentru obtinerea autorizatiei. In ceea ce priveste centrul de date din Afumati, planul urbanistic zonal elaborat de catre o alta echipa, in aces caz, a fost aprobat si urmeaza etapa proiectului de investitie privata, dar si a proiectului de extindere a infrastructurii edilitare si de transport - drum si instalatii publice.
In afara acestor proiecte complexe, am inceput negocieri pentru un ansamblu turistic in zona muntoasa, care se afla intr-un stadiu incipient, cu perspectiva ca, in anul viitor, sa putem incepe lucrarea, intr-un format care se anunta a fi interesant. Continuam sa lucram si la proiectele rezidentiale incepute - ansamblul Greenfield Copou din Iasi, cu 1.086 apartamente si echipamente publice aferente, precum si un proiect in Buzau. Acestea sunt autorizate si se pregateste inceperea executiei.

- Cum a evoluat activitatea companiei in 2023 si ce estimari aveti in perspectiva anilor 2024-2025?
- Perioada pandemiei a marcat puternic domeniul si a produs un soc, ce nu a fost, inca, atenuat. Anul 2023 a fost unul dificil, cu numeroase probleme legate de dialogul tripartit beneficiar - proiectant - administratie publica. Am sesizat o ancrasare evidenta a mecanismelor administrative - mult mai putina munca pentru aceeasi retributie, fapt ce a produs un efect in lant, care a avut drept consecinta blocarea, in mare masura, a sectorului investitiilor imobiliare private. Intrucat compania noastra nu este angrenata in proiecte publice de infrastructura - domeniu ce beneficiaza de investitii masive, am avut de depasit numeroase probleme legate de derularea dificila a contractelor de proiectare in care am fost angajati. Blocajul din administratia publica ne-a afectat puternic. Proiecte importante in Bucuresti au fost stopate, iar sansele de continuare sunt mici. Cu toate acestea, suntem, inca, o companie profitabila, iar proiectele noi incepute, cum sunt cele trei Data Center, odata ce vor fi puse in functiune, ne vor plasa intr-o pozitie favorabila in competitia profesionala interna.
 
- Cum vedeti evolutia activitatii din domeniul de proiectare si constructii de cladiri de birouri/retail/hoteliere in 2023 si cum credeti ca se va dezvolta acesta pe termen scurt si mediu?
- Pana in 1990, cu exceptia unor sedii ale unor organisme ale Statului roman - vezi Casa Poporului, noul sediu al Academiei Romane, sedii ale unor ministere si altele, chiar si in provincie, nu s-au construit spatii pentru birouri care sa poata functiona in regim comercial. Dupa 1990, a inceput constructia de cladiri pentru birouri, primele, prin convertirea unor structuri de locuinte, aflate, in acel moment, in curs de realizare, in diverse stadii de executie; mai apoi, odata cu aparitia unor societati comerciale puternice, au inceput sa fie construite cladiri noi cu parametri functionali corespunzatori, intr-un ritm ce a atins si circa 500.000 mp in fiecare an. Cu cateva exceptii, realizate pe amplasamente din zona centrala a oraselor, constructiile de birouri au fost realizate pe locul marilor platforme industriale, dezafectate. Reteaua de metrou, si alte conditii favorabile - accesibilitate, infrastructura edilitara de buna calitate, au fost factori care au determinat o conversie rapida a unor zone importante din oras: platforma Pipera, zona Dimitrie Pompeiu, zona Expozitiei, Casa Presei Libere si altele.
Marile centre comerciale, realizate conform modelelor occidentale, au fost construite cu repeziciune, pe amplasamente periferice, intr-o prima etapa, dar si in zone urbane, pe terenuri ocupate de foste unitati industriale, care au fost demolate. Modelele aplicate, reflecta un concept implementat in occident, pana prin anii ’70, cu multe magazine grupate in jurul unui mare parcaj. Parcursul interior se realizeaza, de regula, intre hypermarket si zona de alimentatie publica. Mai apoi, au aparut zone de cinematografe, iar, in cele din urma, centre de sport-agrement, patinoar si spatii pentru fitness.
In domeniul hotelier, au fost doua directii de actiune - renovare si remodelare a constructiilor existente, dar si unitati noi, construite in conformitate cu standarde ale unor operatori prestigiosi, pe amplasamente centrale, vizibile si bine situate din punct de vedere comercial. In Bucuresti, ca urmare a unui complex de factori, dar, in primul rand, pe fondul unui patrimoniu lipsit de valoare, turismul cultural are o dimensiune redusa. Ponderea cea mai mare o are turismul de afaceri, sau cel ocazionat de anumite evenimente. Drept urmare, industria hoteliera se orienteaza catre acest model de lucru, in care vizitatorii petrec perioade scurte de timp - doua pana la 5 zile, iar activitatile complementare sunt reduse.
In continuare, vor fi, probabil, evolutii diferentiate, pentru fiecare domeniu in parte. Socul provocat de pandemie a fost, in buna masura, depasit si se poate constata o reintoarcere semnificativa catre spatiul de lucru din cladirile de birouri sau catre formulele traditionale de galerie comerciala. Totusi, au aparut si modificari functionale semnificative. Posibilitatea lucrului de la distanta, a comertului cu marfa sau servicii online, pentru unele dintre activitati, produc schimbari in modul de viata al cetatenilor. Cu toate acestea, se vadeste faptul ca spatiul de socializare, componenta a spatiului public material, este un mod necesar de existenta a comunitatii umane. Imaginea idilica a cartierului in care vecinii se cunosc, vorbesc, vietuiesc intr-un anume fel, liber consimtit, a fost, in realitate, de o buna bucata de timp, inlocuita de alte forme de coexistenta comunitara, in care spatiul virtual devine foarte important.
In acest sens, mentionez ca, in momentul in care, cu mult timp in urma, se discuta despre modalitatea de abordare a dezvoltarii centrului comercial Baneasa, echipa britanica ce ar fi putut fi implicata evoca faptul ca un astfel de spatiu comercial, a devenit, din ce in ce mai mult, un spatiu al comunitatii, in care forma de socializare este, uneori, mai importanta decat valoarea comerciala a acestuia.
Ramane de vazut cum aceste noi componente importante ale spatiului public, dar mai cu seama dimensiunea virtuala a existentei, se vor manifesta, in perioada urmatoare, cu evidente consecinte in modul de organizare si de functionare a spatiului public material.
 
- Cum se desfasoara procesele de avizare, licitare, executie si plata in cazul proiectelor comerciale?
- Marea majoritate a proiectelor biroului nostru sunt rezultat al unor contracte private. Contractele publice in care ne-am angajat au fost realizate pentru proiecte urbanistice, in care colaborarea cu autoritatea publica locala importanta, a fost excelenta. Am avut de-a face cu oameni competenti si bine organizati.
Avizarea, pe de alta parte, a devenit un proces contradictoriu, complicat si imprevizibil. Sunt cateva motive importante care transforma avizarea unui proiect intr-un complicat slalom, printre obstacole administrative, blocaje tehnice, legislative, tehnologice sau de comunicare. Cea mai importanta problema este modul in care este organizata baza de date publice, pe care se cladeste edificiul comunicarii cu actorii implicati. Nici astazi nu se cunosc retelele edilitare, publice sau private. Domeniul public este plin de retele, amplasate aiurea, fara a fi reperate tehnic si marcate juridic si fiscal. Nici macar agentii economici care realizeaza servicii publice nu si-au inregistrat patrimoniul, cu toate detaliile tehnice sau juridice.
Patrimoniul public nu este corect si complet evidentiat. Patrimoniul istoric si cultural, in afara unei liste incomplete si, de mult depasite, nu este inventariat si evaluat de catre specialisti. Intre altele, asa-zisa protectie a patrimoniului istoric national se realizeaza numai prin transferul obligatiilor catre detinator, iar, in situatia in care exista un litigiu sau proprietarul nu a fost identificat, constructia monument cade in ruina.
Zone de risc, zone inundabile, coridoare de protectie pentru infrastructura edilitara, nu sunt cunoscute, identificate si reglementate ca atare. Iar, peste toate acestea, este evidenta o reala lipsa de capacitate a administratiei publice de a organiza si controla domeniul. In lipsa unei baze de date coerente, dar si fara o reglementare precisa a domeniului, diverse comisii incearca sa asigure un cadru cat de cat obiectiv, dar reusita este indoielnica, iar pe parcursul avizarii devine complicat si afectat de decizii subiective si mai putin corecte din punct de vedere tehnic.
Cat despre noi instrumente administrative, menite sa permita organizarea dezvoltarii teritoriului, inca nu poate fi vorba.
 
- Ce tendinte remarcati in arhitectura si proiectare, pe segmentul cladirilor de birouri/ retail/ hotelier, in aceasta perioada?
- Cresterea economica, inregistrata la nivel national, suportul financiar comunitar, alocat pentru investitii majore in infrastructura nationala, menite sa reduca decalajul de dezvoltare generala, existent intre estul sarac si vestul european dezvoltat, au avut un efect reflectat si in diverse modele investitionale si organizatorice, dar si in ceea ce priveste nivelul tehnic si in formulele conceptuale ale proiectelor imobiliare.
In afara modelelor exclusiv speculative, inerente intr-o zona saraca, aflata inca in curs de evolutie, au aparut si modele bune, la nivel mediu european. Modelele arhitecturale emblematice, repere culturale, in afara performantei tehnice, inca nu sunt prezente in spatiul public romanesc, datorita unor evidente limitari economice, dar si unor carente social-economice la nivel general, care se reflecta si in zona productiei arhitecturale.
Tara este, inca, departe de performanta economica, sociala si culturala europeana, fata de care ne raportam. Un sediu al unei institutii europene sau al unei companii prestigioase nu exista in Romania. Un muzeu Louvre sau o galerie Guggenheim la Bucuresti sau oriunde altundeva in tara, inca nu pot fi inchipuite. In afara unor stadioane, nu prea stiu sa se fi construit o noua sala de teatru sau, macar, sa se fi consolidat Muzeul National de Istorie. De altfel, calitatea spatiului public la nivel national este, inca, tributara unor modele precare de comportament si de educatie.
Asadar, avem modele arhitecturale corecte, unele chiar frumoase, dar conditionate, inca, de costuri reduse de investitie si de eficienta saracacioasa in exploatare.

- Ce planuri si obiective de dezvoltare aveti, la nivel de companie, pe termen scurt, mediu si lung?
- In pofida unei cresteri economice la nivel national, asa cum este mentionata in documente, dar mai putin resimtita in plan personal, atmosfera generala nesigura nu genereaza incredere in eventuale evolutii pozitive in perioada urmatoare. Sectorul investitiilor publice, in sectoare strategice - infrastructura pentru transport, infrastructura energetica, bine sustinut cu finantari externe, este o zona aflata in afara profilului companiei noastre. 
In acelasi timp, reforma sistemului administratiei publice, consolidata intr-un model extractiv, in care profitul personal este scopul principal al functionarilor publici, la toate nivelele, iar nu activitatea in interes public, nu sunt premize pentru evolutii pozitive, cel putin pe termen scurt si mediu (vezi volumul "De ce esueaza natiunile?", Daron Acemoglu si James A. Robinson).
Ca atare, suntem foarte prudenti in ceea ce priveste posibilitatea de dezvoltare a companiei, pentru urmatorii 4-6 ani de zile.
 
- Care sunt principalele provocari pe care le intampinati in activitate, in aceasta perioada?
- In indelungata activitate profesionala am beneficiat, tot timpul, de confruntarea cu situatii deosebite, in care am fost obligat sa raspund unor "noi provocari". Fie ca a fost vorba de trecerea de la o structura sociala, bazata pe un model egalitarist, in care personalitatea individuala era topita intr-un cazan colectiv, iar proprietatea privata o vina, catre o noua ordine sociala, in care proprietatea privata a devenit scopul suprem al existentei, iar veleitarismul - model de comportament, fie ca am petrecut criza pricinuita de marele cutremur din 1977, sau violenta campanie de remodelare a centrului Bucurestiului, in permanenta a fost necesar sa raspundem unor noi provocari si sa supravietuim profesional si moral.
Intr-un an electoral, care produce mari tulburari intr-o societate nestructurata, lipsita de fundamente sociale si culturale profunde, mult prea sensibila la schimbari de persoane, principala preocupare, pentru un birou de proiectare, este continuitatea si, in mod evident, imbunatatirea performantei, la toate capitolele. Proiectele aflate in curs de realizare, dar si cele ce vor incepe, vor fi, fiecare in parte, subiecte necesar a fi tratate cu toata energia si competenta. Trebuie sa reusim sa implementam noi proceduri tehnologice, iar nivelul cultural al produsului nostru trebuie sa devina, mereu, mai bun. Vom avea, in continuare, proiecte urbanistice de mari dimensiuni, proiecte rezidentiale, dar si proiecte pentru locatii turistice; birourile vor fi, inca, in asteptare.
 
Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ABONARE REVISTEhiltiALLBIMRAWLPLUG
ROCKWOOL 196
Editia
NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2023!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 179 (Noiembrie-Decembrie 2023)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
CDS
FRONTALE
rigips
top 500
ERBASU CONSTRUCT
MAKITA
Acvatot 2019
viarom
concelex
quadratum
leviatan
Ubitech
top 500
theda mar
top 500
noark
CONCEPT STRUCTURE
strabag nivel 1

Parteneri

AHK 2022
HABITAT
FPSC_2019
econet
AICPS_30
ROGBC 2016
ef-de-n

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigeretamplarie aluminiu