APMGS lanseaza campania de comunicare #EducatieContinua, un demers strategic nascut din convingerea ca un viitor mai sigur se construieste prin informare.

Intr-un context in care fondul construit este supus unor provocari tot mai mari, iar legislatia a suferit recent modificari importante, este nevoie de mai multa claritate.

De aceea, prin #EducatieContinua, ne angajam sa clarificam subiecte esentiale, sa explicam responsabilitatile fiecarei parti implicate si sa oferim solutii practice. Campania se adreseaza deopotriva specialistilor, proprietarilor, administratorilor si publicului larg, pentru ca un management corect si sigur al cladirilor este o responsabilitate comuna.

Astazi vorbim despre: Rolul proiectantului in asigurarea unei monitorizari structurale si geotehnice eficiente – de la proiectare la exploatare.

Proiectantul este veriga esentiala care transforma principiile calitatii si sigurantei in realitate, prin conceperea unei monitorizari integrate, bine instalate si exploatate corect, in beneficiul constructiei si al comunitatii.In 2025, calitatea constructiilor nu mai poate fi privita doar prin prisma executiei sau a materialelor folosite.

Ea incepe cu o proiectare responsabila, fundamentata pe cunoastere, etica profesionala si intelegerea profunda a modului in care constructiile se comporta in timp.

Conform Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si Normativului P130/2025 privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, proiectantul nu mai este doar autorul unei solutii tehnice, ci garantul performantei structurale si geotehnice pe toata durata de viata a constructiei.

 

Responsabilitatea proiectantului depaseste faza de elaborare a documentatiei tehnice.

El este cel care defineste filozofia de comportare in timp a constructiei, stabileste parametrii de monitorizare si alege metodele si instrumentatia adecvata pentru verificarea performantei reale.

Prin aceste decizii, proiectantul creeaza infrastructura invizibila care permite colectarea, interpretarea si validarea datelor pe intreaga durata de executie si exploatare.

Conform P130/2025, proiectantul are obligatia de a include in proiect:

un Program de urmarire a comportarii in timp, cu obiective, parametri, metode, instrumentatie, frecventa, praguri de alerta si proceduri de reactie;

planurile de amplasare si instructiunile de instalare pentru fiecare tip de senzor sau dispozitiv de monitorizare;

procedurile de raportare si responsabilitatile tuturor actorilor implicati – proiectant, investitor, executant, beneficiar;

conditiile tehnice de exploatare si mentenanta ale sistemului de monitorizare.

Mai mult, proiectantul trebuie sa coreleze solutiile de monitorizare cu cerintele de siguranta definite in Eurocoduri si normativele nationale, precum si cu metodologia de evaluare a performantei structurale in exploatare.

Prin aceasta, el asigura coerenta intre teorie, executie si realitatea din teren.

 

Comportarea unei constructii nu poate fi separata de cea a terenului de fundare.

O structura stabila depinde de interactiunea dintre rezistenta materialelor, deformabilitatea terenului si conditiile reale de exploatare.

De aceea, proiectarea geotehnica si cea structurala trebuie tratate unitar – o cerinta esentiala impusa de P130/2025.

Proiectantul geotehnic are responsabilitatea de a defini instrumentatia care urmareste evolutia terenului (piezometre, inclinometre, senzori de tasare, extensometre) si de a stabili conditiile de instalare si protejare in timpul executiei.

In paralel, proiectantul de structura configureaza sistemele de masurare a deplasarilor, vibratiilor, fisurilor si inclinarilor, integrand instrumentatia in elementele de rezistenta fara a le afecta performanta.

Aceasta coordonare intre discipline permite crearea unui sistem comun de interpretare a datelor, in care informatiile geotehnice si structurale se completeaza reciproc.

Monitorizarea devine, astfel, un instrument de validare continua a solutiei de proiectare – un mecanism de control predictiv, nu doar retrospectiv.

 

Conform prevederilor din Legea 10/1995 si P130/2025, proiectantul are obligatia de a participa la fazele determinante si de a asigura, prin asistenta tehnica, verificarea corectei instalari si functionarii sistemului de monitorizare inainte de punerea in exploatare.

In contextul monitorizarii, aceasta obligatie se traduce prin verificarea corectei instalari a instrumentatiei, validarea pozitionarii senzorilor, calibrarea sistemului de achizitie si confirmarea conformitatii cu detaliile de proiect.

Aceasta etapa este critica. Orice abatere de la instructiunile de instalare poate duce la masuratori eronate, interpretari gresite si pierderea trasabilitatii.

Prin implicarea activa a proiectantului, aceste riscuri pot fi prevenite.. Prin aceasta implicare, proiectantul nu doar isi respecta obligatia legala, ci devine garantul integritatii informationale a constructiei.

 

Dupa instalare si punerea in functiune a sistemului, rolul proiectantului continua. El contribuie la interpretarea datelor de comportare, analizeaza abaterile de la valorile de calcul si colaboreaza cu beneficiarul pentru stabilirea masurilor de corectie.

In cazul depasirii pragurilor de alerta, proiectantul este responsabil de propunerea de investigatii suplimentare, recalculari si solutii tehnice de interventie. Prin acest proces, proiectantul se transforma dintr-un simplu furnizor de proiecte intr-un partener tehnic strategic, implicat pe toata durata de viata a constructiei. El ofera expertiza continua si sprijina deciziile bazate pe date reale, contribuind la mentinerea sigurantei si performantei constructiei.

 

O monitorizare gandita, instalata si exploatata corect genereaza beneficii concrete si masurabile:

Creste siguranta utilizatorilor si a personalului tehnic;

Permite detectarea timpurie a degradarilor si evitarea incidentelor majore;

Asigura mentenanta predictiva, reducand costurile de reparatii;

Optimizeaza durata de viata a constructiei;

Furnizeaza date obiective pentru audituri tehnice si decizii investitionale;

Faciliteaza digitalizarea si tranzitia catre managementul bazat pe date (data-driven asset management).

Toate aceste beneficii sunt posibile doar daca proiectantul trateaza sistemul de monitorizare nu ca pe o cerinta birocratica, ci ca pe o componenta vitala a proiectarii moderne.

Pentru ca aceste standarde sa devina realitate, educatia continua a proiectantilor este esentiala. Noile reglementari impun cunoasterea aprofundata a tehnologiilor de masurare, a metodologiilor de analiza a datelor si a cerintelor de raportare impuse de P130/2025.

Formarea continua nu este doar o optiune, ci o conditie pentru exercitarea competenta si etica a profesiei. APMGS sprijina aceasta transformare prin cursuri specializate, ghiduri tehnice, programe de formare si initiative dedicate profesionistilor din domeniu.

Scopul este clar: crearea unei culturi a responsabilitatii si excelentei, in care proiectantii devin lideri ai sigurantei si calitatii constructiilor din Romania.

 

Succesul unui program de monitorizare structurala si geotehnica incepe cu viziunea proiectantului.

El este cel care intelege cel mai bine interactiunea dintre teren, structura si mediu si o transpune in solutii masurabile, verificabile si durabile. O monitorizare eficienta nu se improvizeaza la finalul lucrarilor – ea se concepe, se proiecteaza si se fundamenteaza tehnic din primele etape.

Proiectantul stabileste parametrii esentiali, defineste instructiunile de instalare, asigura trasabilitatea datelor si valideaza sistemul. In exploatare, el devine interpretul datelor, garantul sigurantei si vocea tehnica a responsabilitatii.

Prin competenta si implicare, proiectantul ofera o contributie esentiala la protejarea vietilor, a investitiilor si a mediului construit. O monitorizare bine proiectata si corect exploatata nu este doar o cerinta legala, ci un act de profesionalism, etica si respect fata de societate.