Investitiile in competente digitale (alaturi de cele din infrastructura) pot transforma Romania in cel mai important hub logistic si de productie industriala din Europa de Est. Cum sprijina conferinta FACTORY 4.0 efortul comun de adaptare a fortei de munca la provocarile viitorului?

Romania se afla in pole-position la nivel european cand vine vorba de planurile directorilor executivi de a-si reloca serviciile de suport pentru afaceri si functiile lantului de aprovizionare in Europa din (re-shore si near-shore) pentru a minimiza intreruperile viitoare, conform unui studiu publicat recent - Romania Attractiveness Survey 2022 - EY. In viziunea FACTORY 4.0 deblocarea acestui potential necesita ca sectorul privat si cel public sa isi uneasca fortele pentru a accelera adaptarea si adoptarea competentelor si tehnologiilor digitale.

 

In 2021, Comisia Europeana (CE) a anuntat „ Calea catre Deceniul Digital ” , o viziune pentru transformarea digitala a Europei pana in 2030, care este impartita in patru domenii — competente, infrastructuri, guvernare si afaceri — cu parametri cheie pentru a provoca si monitoriza progresul.

Potrivit raportului Public First, Deceniul Digital ar putea debloca peste 2,8 trilioane de euro in valoarea adaugata bruta (VAB), masura a valorii bunurilor si serviciilor produse in economia regiunii, care este echivalent cu aproape 21% din valoarea adaugata a Uniunii Europene ( UE) economia actuala.

“Tehnologiile de digitalizare, in special inteligenta artificiala (AI), reprezinta oportunitati majore pentru Schaeffler si clientii sai. De aceea, compania are o strategie la nivel de grup pentru toate activitatile sale de digitalizare, pe care o implementeaza sistematic printr-un program cuprinzator si strans coordonat de initiative de digitalizare. AI este o parte esentiala a acestui lucru. Schaeffler foloseste deja facilitati de productie integrate inteligent pentru a obtine reduceri semnificative ale timpilor de productie. Utilizeaza inteligenta artificiala si invatarea automata la nivel de masina si in cloud pentru a optimiza continuu multe aspecte ale operatiunilor fabricii sale, inclusiv ciclurile de intretinere.

Investitiile in competentele digitale in Romania vor oferi un avantaj competitiv important pentru dezvoltarea infrastructurii de fabricatie, adaptate trendurilor digitale actuale si pentru crearea de noi locuri de munca. In acest sens Schaeffler sprijina educatia in Romania, profesionala, universitara, printr-o multitudine de programe si colaborari cu scoli, universitati si asociatii. “ a declarat Sergiu Rosianu, Manager Research & Development, Schaeffler Romania

 

Alte date furnizate de McKinsey arata ca accelerarea digitalizarii si connvergenta spre o economie bazata pe tehnologie au un potential semnificativ de a alimenta noul motor de crestere de care Romania are nevoie. In 2016, economia digitala reprezenta deja 6.9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde euro. Accelerarea digitalizarii cu o apropiere de economiile din nordul Europei ar putea adauga 42 miliarde euro pana in 2025. In acest scenariu ambitios, economia digitala in Romania ar urma sa reprezinte 20% din PIB pana in 2025. Acest plus ar reprezenta 1 punct procentual suplimentar la cresterea anuala a PIB ului, pe perioada mentionata. Fara aceasta accelerare, un scenariu „business as usual” ar lua in considerare o crestere a economiei digitale din Romania de doar 18 miliarde euro, ajungand la o cota de 12% din PIB pana in 2025. In acest scenariu, Romania ar ramane inca departe de “frontiera digitala” reprezentata de tarile din Europa de Nord.

 

Cea mai recenta prognoza macroeconomica pentru Romania: In primul trimestru al anului 2022, economia Romaniei a surprins pozitiv cu o rata de crestere a PIB real de 5,2%.

BNR: Investitiile straine directe au crescut cu 34% in primele 4 luni din 2022 la 3,149 miliarde de euro, comparativ cu 2,35 miliarde euro in perioada similara din 2021, conform datelor Bancii Nationale a Romaniei.

“Ingineria bazata pe noile tehnologii, ofera tarii noastre sansa de a face un pas urias catre modernizarea statului roman si catre reconfigurarea economiei nationale. Ca acest lucru sa se materializeze este nevoie de o conlucrare a sectorului public cu sectorului privat. Scoala romaneasca trebuie sa aiba capacitatea de a pregati mai multi tineri pentru acest domeniu, deoarece, in prezent, cererea din piata este mult mai mare, iar companiile sunt nevoite sa angajeze specialisti din alte state pentru a-si acoperi necesarul de munca. Ingineria este sansa sigura a unui tanar cu posibilitati limitate de a reusi sa isi creeze o cariera solida.” a declarant Catalin Renghea, Consilier Parlamentul Romaniei

 

Romania se confruntat cu o criza majora a fortei de munca calificate. Competentele nu au evoluat in concordanta cu nevoile de extindere a diferitelor sectoare economice, intrucat 81% dintre angajatori au declarat ca intampina dificultati de completare posturi vacante de munca.

La data de 31 august 2022, potrivit datelor furnizate de agentii economici privind locurile de munca vacante, in evidentele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), sunt disponibile 43.931 locuri de munca la nivel national.

Relevanta pe piata muncii a educatiei si formarii profesionale este una scazuta. Angajatorii nu acorda suficienta atentie programelor de dezvoltare profesionala, structurile care califica forta de munca nu si-au adaptat oferta la nevoia reala a pietei si mai ales nu au inclus noile tehnologii ca instrumente de lucru vitale oricarei profesii conctata la economia viitorului.

 

1. Oferta limitata de educatie si formare non-formala adaptata cadrului general al competentelor digitale;

2. Participarea limitata la programe de calificare profesionala pentru persoane cu un nivel scazut de calificare;

3. Coordonare insuficienta (reala) intre partile interesate (administratie locala si nationala, organizatii profesionale si patronale, companii, universitati....);

4. Inexistenta unui sistem eficient pentru monitorizarea, asigurarea calitatii si formarea personalului din cadrul companiilor;

5. Nealinierea cadrului legislativ la realitptile sociale si economice, in domeniul formarii;

6. Lipsa consultantilor calificati in dezvoltarea proiectelor de dezvoltare a competentelor digitale.

 

Conferinta FACTORY 4.0, parte din ecosistemul FACTORY 4.0 Digital Innovation Hub, din care fac parte: Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi, Ifm Electronic, Schaeffler Romania, Kuka, Phoenix Contact si FACTORY 4.0, finateaza un proiect pilot privind instruirea a 200 de profesori din invatamantul liceal pentru cursul “Introducere in Invatare Automata (Machine Learning)” care sa raspunda ca o resursa imediata nevoii profesorilor de a dobandi competentele necesare predarii acestui curs optional, asa cum este el structurat in cadrul ORDINULUI nr. 4.049 din 14 iunie 2022 privind aprobarea Programei scolare pentru disciplina optionala Introducere in invatarea automata (machine learning)" curriculum la decizia scolii pentru invatamantul liceal , clasa a XI a/ clasa a XII a.

“Este, de asemenea esential sa se asigure ca sectorul privat este implicat pe deplin in stabilirea agendei de cercetare si inovare si ofera nivelul necesar de coinvestitii. Acest lucru necesita atat crearea unui amplu parteneriat public privat cat si obtinerea angajamentului conducerii superioare a intreprinderilor.” CARTA ALBA - Inteligenta artificiala - o abordare europeana axata pe excelenta si incredere

„Nevoia reformei educationale este impusa de actualul context economic si social ca raspuns la multiplele crize carora societatea romaneasca si europeana trebuie sa le faca fata. Dar acest efort nu poate fi unul exclusiv institutional si trebuie sa fie rezultatul unui dialog comun intre toate partile interesate si mai ales a celor care pot contribui cu resurse in sustinerea proceselor de schimbare. Avand aceasta credinta a implicarii, FACTORY 4.0 vine cu un raspuns concret la oportunitatea oferita elevilor de a studia o tehnologie inovativa, care si-a gasit deja utilitatea in economie si isi propune sa ofere profesorilor o resursa de instruire capabila sa sustina initiativele individuale ale fiecaruia dintre ei in acest domeniu .” - Marius Haratau, Presedinte FACTORY 4.0 Digital Innovation Hub

 

Profesorii din invatamantul liceal se pot inscrie in proiect folosind urmatorul link. Procesul de selectie se va baza pe principiul primul venit primul servit, in limita locurilor disponibile.