Pe 22 aprilie 2026, de Ziua Planetei Pământ, Govnet România a organizat cea de-a cincea ediție a Net Zero Carbon Summit România, cel mai important forum dedicat decarbonizării industriale și financiare din România. Evenimentul a reunit lideri din energie, industrie, servicii financiare, consultanță și tehnologie, cu un mesaj central: sustenabilitatea nu mai este o chestiune de imagine, ci un avantaj competitiv real și măsurabil.
Evenimentul a fost neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon: amprenta generată de organizare, energie, catering și transport local, a fost compensată integral prin 10 tone de CO2 certificate Gold Standard, în cadrul proiectului de reciclare AS Metal, inițiativă a d-lui Dan Apostol, Director General AS Metal.
Deschiderea Conferinței
Adrian Ion, General Manager Govnet România și moderatorul conferinței, a deschis evenimentul subliniind maturizarea agendei de decarbonizare la nivel de piață:
„Tema ediției din acest an reflectă clar maturizarea pieței, vorbim despre date, metodologii, finanțare și, mai ales, despre rezultate cuantificabile. Nu mai ține de intenții, ci de rezultate concrete: trecerea de la angajamente la implementare, de la strategie la impact măsurabil". Adrian Ion a anunțat că emisiile generate de organizarea evenimentului au fost compensate integral, marcând astfel prima ediție a Net Zero Carbon Summit cu amprentă zero, un angajament concret al Govnet față de valorile pe care conferința le promovează.
Sesiunea I: De la Strategie la Execuție, Date, Metodologie, Reglementare
Prima sesiune a conferinței a explorat fundamentele unui plan de decarbonizare credibil: calculul corect al amprentei de carbon, cerințele de raportare CSRD, scenariile SBTi și instrumentele digitale care transformă datele în decizii.
Monica Movileanu, Partener Audit și Servicii de Consultanță Contabilă Financiară, Lider ESG, PwC România, a prezentat o imagine clară a stadiului actual: rata globală de decarbonizare a scăzut pentru prima dată în 10 ani cu doar 1%, parțial din cauza redirecționării resurselor europene spre apărare. 70% din companiile românești raportante în 2025 nu aveau un plan concret de decarbonizare, doar o strategie de sustenabilitate generică. Monica Movileanu a prezentat un cadru practic în 15 pași, de la calculul amprentei de carbon la planuri de tranziție multi-departamentale cu target-uri anuale și investiții scalabile. "Ce nu trebuie să facem este să nu facem nimic până în 2030. Cel puțin lucrurile care stau la îndemână pe termen scurt trebuie făcute. Dacă rămânem la nivelul doar de discuții și mai puține acțiuni, ne îndreptăm spre o încălzire globală între 2,5 și 2,9 grade Celsius", declară Monica Movileanu.
Gabriela Fiștiș, Fondator & Managing Partner, Bluesid Consulting, a clarificat distincția esențială dintre strategie de decarbonizare și plan de tranziție climatică, o confuzie frecventă care poate duce la angajamente neimplementabile. A prezentat scenarii reale de tranziție energetică la nivel de municipiu (Lugoj), demonstrând că reduceri de până la 80% din emisii sunt posibile printr-un mix de electrificare, regenerabile și eficiență energetică. "Sustenabilitatea nu înseamnă ESG, sunt doi termeni diferiți. Sustenabilitatea urmărește impactul în comunitate. ESG-ul este vorba despre bani, riscuri și oportunități. Un top manager trebuie să aibă o viziune clară asupra amândurora, pentru că tot ce înseamnă legislația nou apărută sub umbrela Green Deal le abordează pe amândouă", a precizat Gabriela Fiștiș.
Oana Vilceanu, Manager Proiecte Sustenabilitate, Stratos Management, a prezentat platforma Stratoscope, o soluție integrată de raportare CSRD și calcul amprentă de carbon, care acoperă toate cele 3 Scope-uri și include module de audit, scenarii de decarbonizare și dashboard-uri în timp real. Mesajul central: colectarea datelor consumă 88% din efortul echipelor, dar valoarea reală stă în analiza și decizia strategică bazată pe acele date.
„Sustenabilitatea nu ar trebui să mai fie privită doar ca un cost. Dacă nu vom aloca costurile astăzi, este posibil ca în perioada următoare să ne coste mult mai mult. Ceea ce ne dorim este să măsurăm, să analizăm și să luăm decizii informate, nu doar să raportăm", precizează Oana Vilceanu.
Laura-Cristina Popescu, Sustainability Manager & Legal Adviser, Artrom Steel Tubes, a oferit o radiografie detaliată a revizuirii în curs a Scope 3 (GHG Protocol), cu accent pe introducerea unei categorii 16 bazate pe relevanță sistemică, pe pragul minim de 95% acoperire a emisiilor relevante și pe tranziția de la date secundare la date primare din lanțul valoric. Concluzia: companiile trebuie să se pregătească acum pentru modificările așteptate în 2027.
„Scope 3 nu va mai fi un exercițiu de calcul pe care îl facem individual. Va trebui să devină un sistem continuu de generare și de îmbunătățire a datelor. Provocarea nu va mai fi cum calculăm o dată, ci cum construim un sistem care să producă în mod constant date coerente și din ce în ce mai bune", susține Laura-Cristina Popescu.
Casiana Fometescu, Fondatoare & CEO, Carbon Expert, a prezentat implicațiile Regulamentului UE 667/2026 și ale mecanismului CBAM, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 și care blochează efectiv importurile neautorizate de oțel, aluminiu, fertilizatori și energie. A lansat platforma Avoids.com, un instrument AI pentru calculul în timp real al emisiilor și al saving-urilor de CO2.
„Managementul va ști în mod real, cu ajutorul unui software performant de AI, care este consumul de energie, de gaz, de tot ce se întâmplă în activitate, în timp real. Nu mai e vorba de a calcula și a pierde zile, ci în timp real. Acesta este viitorul, în mod clar", declară Casiana Fometescu.
Sesiunea a II-a: Implementare, Finanțare și Avantaj Competitiv
A doua sesiune a mutat discuția de la metodologie la execuție financiară și operațională, explorând rolul băncilor, al certificărilor internaționale, al tehnologiei și al economiei circulare în accelerarea tranziției.
Ioana Voinescu, Șef Departament Sustenabilitate, BCR, a anunțat că BCR a redus emisiile operaționale cu 70% față de 2017 (100% energie verde în clădirile proprii, 30% flotă electrică cu target 100% în 2030) și a depășit 21% finanțare sustenabilă, cu obiectiv 25% la finalul anului 2026. A subliniat că emisiile finanțate (Scope 3) reprezintă 99% din amprenta totală a băncii și că tranziția asistată a clienților este prioritatea strategică centrală.
„ESG a devenit un instrument de măsurare a riscului. Fiecare ne uităm în ograda noastră și vedem ce înseamnă riscurile de tranziție, riscurile climatice fizice, impactul reglementărilor viitoare. Și totodată, ESG este și un accelerator de business, am văzut în ultimii ani multe business-uri noi care sunt și profitabile, care vin fix din zona de integrare ESG". prezinta Ioana Voinescu.
Daria Perde, Sustainability Business Development Manager, Bureau Veritas România, a prezentat evaluarea EcoVadis ca instrument de transformare strategică, nu doar scoring, ci declanșator pentru planuri structurate de decarbonizare. Prin două studii de caz din industria băuturilor și din recrutare pentru sectorul energetic, a demonstrat că evaluarea provoacă companiile să treacă de la angajamente declarative la acțiuni măsurabile pe lanțul valoric complet.
„Scorul EcoVadis nu este scopul în sine. Este declanșatorul care obligă organizațiile să treacă de la angajamente declarative la acțiuni măsurabile. Piața penalizează din ce în ce mai explicit și direct inacțiunea, se pierd oportunități de afaceri, contracte, parteneriate strategice, acces la finanțare verde", susține Daria Perde.
Răzvan Nica, CEO, CarbonTool & BuildGreen, a arătat că sectorul imobiliar a fost pionier al sustenabilității, cu 15 ani de experiență în clădiri verzi în România. A subliniat că 80% din clădirile care trebuie să atingă standardul Zero Energy Building până în 2050 sunt deja construite, renovarea este marea provocare, și că sistemele BMS/EMS (Building Management System și Energy Management System) cu AI permit acum optimizarea dinamică a consumului fără prezență umană.
„O clădire verde, pe lângă avantajele reputaționale și de raportare, aduce avantaje competitive concrete în privința costurilor de utilizare. Tranziția de la conformare la performanță înseamnă că sustenabilitatea devine un criteriu de diferențiere reală pe piață", declară Răzvan Nica.
Laurențiu Croitoru, Manager Național Vânzări, Tomra Collection România, a prezentat rezultatele sistemului de garanție-returnare: România a colectat 5,2 miliarde de ambalaje în 2025, depășind ținta de 80% din ambalajele puse pe piață. Tomra este singurul furnizor de RVM-uri cu ținte aprobate SBTi, cu obiectiv de reducere a emisiilor Scope 1+2 cu 55% până în 2033.
„Prin infrastructura tehnologică Tomra, prevenim anual peste 1,8 milioane de tone de emisii CO2 la nivel mondial. Vrem să creștem numărul de ambalaje colectate de la 50 de miliarde la 130 de miliarde pe an, aceasta este decarbonizarea la scară", prezintă Laurențiu Croitoru.
Florina Van Strien, Manager Sustenabilitate & ESG, E.ON România, a prezentat rezultatele concrete ale E.ON: scădere de 45% a amprentei Scope 1+2 în 5 ani, prin modernizarea rețelelor de gaze (reducere defecte cu 40%), digitalizarea rețelelor electrice și smart metering. A subliniat importanța critică a affordability, costul accesibil al tranziției energetice pentru consumatori.
„Este important să facem pași și să fim atenți la tehnologiile care vin, dar să avem întotdeauna această lupă asupra costului tranziției. Decarbonizarea nu are finalitate doar în reducerea emisiilor, ea se vede și în eficiență energetică și în costuri mai reduse", susține Florina Van Strien.
Concluzii-cheie ale Conferinței
• Decarbonizarea a trecut de la intenție la obligație: cadrul legislativ (CSRD, EU ETS, CBAM, Regulamentul 667/2026) este în vigoare și se înăsprește.
• Datele de sustenabilitate nu mai sunt pentru raportare, sunt pentru decizie strategică și acces la finanțare.
• 70% din companiile românești nu au încă un plan concret de decarbonizare, aceasta reprezintă atât un risc major, cât și o oportunitate de diferențiere.
• Pașii imediat realizabili, energie verde, flotă electrică, eficiența clădirilor, trebuie inițiați fără întârziere, independent de planul pe termen lung.
• Băncile și investitorii evaluează riscurile climatice ca parte integrantă din analiza de risc financiar, lipsa unui plan de tranziție poate restricționa accesul la capital.
• Scope 3 devine mai strict: revizuirea Greenhouse Gas Protocol (așteptată în 2027) va elimina o mare parte din flexibilitatea actuală a raportării.
• Parteneriatul public-privat rămâne marea lacună a tranziției românești, fondurile și programele există, dar colaborarea coordonată lipsește.
